1,588 matches
-
fost decât o „cabală literară”, o conspirație filosofică menită să distrugă creștinătatea, dar și statul francez. Odată cu „reflecțiile” lui Burke, se inițiază o dispută, ce va rezona până în vremurile noastre, între secularismul și progresul iluminist pe de o parte și religiozitatea sau conservarea tradițiilor de cealaltă parte. Formele și opțiunile părților în dispută se schimbă în timp, însă rezultatul este de fiecare dată același; disputa rămâne mereu identică și suficientă sieși. S-ar părea însă, așa cum vom vedea, că numai modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realizarea identitară. Suntem încă doar la începuturile proceselor. Crizele identitare doar le anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai puțin religioși decât ruralii. M. Voicu, analizând „valorile și comportamentele religioase în spațiul urban românesc”, este tranșantă atunci când spune că „tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie”. Religia și religiozitatea oferă șansa construcției unui echilibru psihologic personal și facilitează reciclarea opțiunilor comunitariste în forma construcțiilor identitare. Religiozitatea a ajuns să fie complementară cu construcția identității individuale în perioada de tranziție, echilibrând prin compensare efectele bulversante ale transformărilor economice, sociale, politice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranșantă atunci când spune că „tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie”. Religia și religiozitatea oferă șansa construcției unui echilibru psihologic personal și facilitează reciclarea opțiunilor comunitariste în forma construcțiilor identitare. Religiozitatea a ajuns să fie complementară cu construcția identității individuale în perioada de tranziție, echilibrând prin compensare efectele bulversante ale transformărilor economice, sociale, politice și culturale. Totuși, se poate spune că religia și alte surse de afirmare a identităților colective oferă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1998; Gabel, Whitten, 1997) factorii de natură economică au o influență mult mai puternică. Tot în sprijinul ideii că orientarea valorică este un factor important in determinarea suportului pentru aderarea la UE, pledează și relația care există cu gradul de religiozitate al individului și cu religia dominantă din țara respectivă. Nelsen și Guth (2005) susțin că religia contribuie în două moduri la modelarea atitudinilor față de UE prin tipul de tradiție religioasă și prin practică religioasă. Astfel că aceia care trăiesc în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să articuleze simbolic tensiunea dintre religiozitatea de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care recunoaște necesitatea altoirii, a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
chestiunea prefacerii noastre lăuntrice întru Hristos și a creșterii noastre în Trupul Bisericii către registrul obiectivabil de aparențe ale pietății (cum ar fi numărarea crucilor, a mătăniilor sau a baticurilor regulamentare din biserică) reprezintă semnul sigur al acestei derive. O religiozitate adogmatică, emoțională și sentimentalistă (cu hramul Veronica Micle și loc de pelerinaj la mormântul acesteia de la Văratec) pune în paranteză spiritualitatea liturgică și sobrietatea teologică a Părinților neptici. Numai lectura străvechii Scrisori către Diognet despre condiția creștinului în lume ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Tonalitatea sigură și îndrăzneață a versurilor exprimă o experiență duhovnicească pe cât de bogată, pe atât de rară: profund intim și cald în registrul afectiv, perfect auster și solar în plan intelectual, poemul „îngerului silezian” nu păcătuiește prin artificialitate. Emancipat de religiozitatea pietistă, mustește de o sobră (deci euharistică) ebrietate. O mistică a luminii ce ne reamintește de Sf. Simeon Noul Teolog se împletește prin câteva sonore metafore nupțiale cu motivul depășirii doxologice a distanței dintre lumea creată și slava „dimprejurul” lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adopte un anumit crez; în interesul păcii civile, statul promovează doar o religie publică, un creștinism minimal; suveranul este absolut și în chestiuni religioase, dar nu se coboară la nivelul individual, ci „se mulțumește” să monitorizeze și să sancționeze formele religiozității colective; acest suveran protestant (catolicii și, mai ambiguu, ortodocșii plasează sursa autorității religioase în altă parte, după cum știm) nu este tolerant încă, fiindcă se așteaptă ca toată lumea să fie creștină, dar drumul spre John Locke și a sa Letter Concerning
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
droguri etc. - la „eșecul culturii”, care „e acum cultură”, de la separarea ei de politică, urmată de absorbția politicii în subpolitic (economie) și suprapolitic (cultură), la apariția antinomiei americane economie/cultură; valori, care „iau locul binelui și răului”; religie, înlocuită de „religiozitate” și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80, Bloom ne atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acea ură a țăranului Împotriva exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă de spirit de partid, pentru lupta acestei literaturi Împotriva concepției reacționare din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai puternic și mai nobil impuls al cercetării științifice. În finalitatea ei ultimă, cercetarea științifică se sprijină, așadar, pe un crez care nu poate să fie la rândul său întemeiat în mod rațional. Este crezul pe care Einstein îl numea „religiozitatea cosmică”2. În secolul XX, teza că știința teoretică își primește orientarea prin idei care nu pot fi derivate din experiență sau supuse pur și simplu controlului experienței, așa cum este cazul cu ipotezele științifice, a fost formulată în mod independent
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dintre prietenii săi care au fost slujitori ai protestantismului au recunoscut că o modelare a personalității orientată în mod consecvent spre autoperfecționare și spre slujirea celorlalți a reprezentat în ochii lui Kant singura formă autentică de venerare a lui Dumnezeu. Religiozitatea lui a fost, în acest sens, una pur practică. O religiozitate a faptei, a efortului permanent de afirmare a convingerilor prin acțiune, care apărea pe atunci și ni se înfățișează și astăzi drept opusul unei religiozități a meditației, a rugăciunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că o modelare a personalității orientată în mod consecvent spre autoperfecționare și spre slujirea celorlalți a reprezentat în ochii lui Kant singura formă autentică de venerare a lui Dumnezeu. Religiozitatea lui a fost, în acest sens, una pur practică. O religiozitate a faptei, a efortului permanent de afirmare a convingerilor prin acțiune, care apărea pe atunci și ni se înfățișează și astăzi drept opusul unei religiozități a meditației, a rugăciunii și ritualului. Iată de ce reprezentări despre îndatoririle persoanei responsabile, care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
venerare a lui Dumnezeu. Religiozitatea lui a fost, în acest sens, una pur practică. O religiozitate a faptei, a efortului permanent de afirmare a convingerilor prin acțiune, care apărea pe atunci și ni se înfățișează și astăzi drept opusul unei religiozități a meditației, a rugăciunii și ritualului. Iată de ce reprezentări despre îndatoririle persoanei responsabile, care s-au dezvoltat îndeosebi în mediul modernității protestante, reprezentări cărora modul în care a gândit și a trăit Kant le-a oferit contururi deosebit de nete, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bine de două sute de ani după Kant, să ia asupra lor provocarea unei argumentări susținute? Cât privește relația mentalității populare cu spiritul luminării, nimic nu o exprimă mai bine decât reprezentările despre relația omului cu divinitatea, reprezentări ce configurează profilul religiozității într-o anumită colectivitate. In scrierea sa despre religie, Kant deplânge tendința foarte răspândită de a privi practicile religioase nu drept tot atâtea prilejuri de reflecție morală și de îmbunătățire a conduitei, ci drept căi prin care credincioșii încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
finalității practicilor religioase stă într-un contrast ironic cu ideea kantiană a luminării. Mulți credincioși înclină să perceapă prezența divinității înainte de toate în evenimente excepționale, ieșite din comun, cu deosebire în miracole. Numeroase mărturii par să indice o evoluție a religiozității potrivnică spiritului luminării. În loc să se contureze tot mai clar, distincția dintre credința religioasă și superstiție pare să se șteargă tot mai mult. Numeroase apeluri de natură religioasă lasă să se înțeleagă sau afirmă în mod fățiș că acele îmbunătățiri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Nu suntem informați că autoritățile bisericești sau membri ai clerului s-ar fi delimitat de ele. Ceea ce va atrage în mod deosebit atenția unui observator din afară este separarea valorilor religioase de cele morale într-o viziune prea răspândită asupra religiozității. „Sfințirea” localurilor instituțiilor publice este o practică tot mai frecventă. Este greu de înțeles ce au în vedere și așteaptă inițiatorii unor asemenea ceremonii în lipsa oricărui efort vizibil de îmbunătățire a moralității slujitorilor acestor instituții. A-ți face cruce atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1995) un „delir colectiv, bazat pe o deformare himerică a realității”, dar, în plan personal, ea ferește multe ființe umane de o nevroză individuală. Freud admite că pastorul Pfister poate să practice cura psihanalitică menținând totodată la pacienții săi o religiozitate sublimată (1925/1984). În ciuda tuturor acestor disensiuni, putem încheia discuția cu un punct în privința căruia există o cvasiunanimitate: fericirea pe care ți-o oferă sublimarea. Ea ne permite să evităm conflictul și frustrarea fără consecințe neplăcute, lucru care nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit” (Descrescendo). Concomitent, se produce o erupție a religiozității, căci sublimul naturii este interpretat ca „o gură de rai”, adică adeverire a divinității și posibilitate de mântuire. E parcursă întreaga scară de reacții, de la nerăbdarea frenetică (Psyche) la jubilația apropiatei sosiri (Pandora, În cer, în alt sat), de la așteptarea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
introd. și postfață Dan Bodea, Cluj-Napoca, 1999-2001 (în colaborare cu Ion Nichita). Repere bibliografice: Irina Maciu, Tradiția, ca supremă credință, DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu, Andrei Zabet, Cornelia Călin, „Jurnalul oral”, „Cotidianul”, 1994, 1 februarie; Andrei Zabet, O carte despre religiozitatea noastră, „Cotidianul”, 1994, 21 martie; Gh. Istrate, Voci din adâncul ființei românești („Etern și emblematic în devenirea neamiului romînesc”), „Cuget”, 1994, 44; Vasile Vetișanu, Germina Comănici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 37-40; Sabina Ispas, O carte de istorie orală a
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
continuitate pe care o expuneau în poveștile lor, după cum urmează: continuitate intenționată. Participanții făceau parte din acest grup dacă poveștile vieții lor relevau faptul că alegerile care întăreau continuitatea tradițiilor familiei erau făcute intenționat, ei luând decizii legate de profesie, religiozitate, domiciliu și așa mai departe care să manifeste similarități sau apropieri cu cele luate odinioară de părinții lor. Acest model a fost totuși rar întâlnit în grupul nostru, incluzând doar trei bărbați, toți trei făcând parte din familii relativ înstărite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să se purifice, să devină mai bun. Pentru un credincios, visul are o semnificație și mai puternică, putând fi expresia conexiunii cu cerul sau chiar un vis profetic. Apariția, în vis, a personajelor religioase se interpretează la fel, adică în funcție de religiozitatea subiectului: - dacă este credincios, visul îi indică faptul că este pe drumul cel bun, în armonie cu principiile fundamentale ale religiei sau spiritualității sale; - dacă este ateu și îi judecă cu ostilitate pe cei credincioși, aceștia din urmă reprezintă greutatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
conexiunii la lumea virtuală, manifestată la mulți adolescenți și tineri, generează o formă de dependență cu urmări maladive. Setea de conectare la universul digital substituie în oarece privință înclinația originară a subiectului către transcendență. Se ipostaziază o nouă formă de religiozitate, una falsă, rece, sărăcăcioasă, problematică. Omul, prin natura sa, nu se mulțumește numai cu ceea ce are în față; țintește cu obstinație și altceva, care îl depășește. Această nevoie de raportare la un „dincolo” astâmpără o sete imediată și creează iluzia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
urmez chiar întocmai. Recomandarea suna simplu și la obiect: „Ferește-te din fața trenului, din spatele calului și de prost din toate părțile”. Bune cuvinte, pline de miez, din care cel puțin pe primele două am reușit să le urmez cu religiozitate, însă la recomandarea finală, trebuie să recunosc un fapt nu prea măgulitor pentru mine care mă consider, dragă Doamne, dacă nu un tip deștept, măcar un tip cu fler, am rămas complet în ceață, fiindcă tata, s- a grăbit să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]