29,034 matches
-
Ileana Mălăncioiu Reiau volumul Cerșetorul de cafea, pe care autorul mi l-a dăruit cu frumoasa dedicație: Pentru Ileana Mălăncioiu, cîrcotașa literaturii noastre, cu dragoste, Emil Brumaru. Aceste cuvinte fac trimitere la o discuție a noastră de pe la începutul anilor '90, în care eu
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
de cafea. Ceea ce nu l-a împiedicat să o iubească în continuare, de la distanță. Spun asta pentru că, în urmă cu cîțiva ani, am dat întîmplător peste un text al lui apărut într-o revistă ieșeană și am constatat că a reluat cel mai șocant pasaj dintr-un vis erotic al lui Swedenborg, după care nota entuziasmat: uite, domnule, ce poate să traducă Bobinocara ! Dar, cum scrisorile către Gabriela nu le avem, să ne întoarcem la cele din Cerșetorul de cafea, prin
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
din poartă vocea în neliniștea câinilor stinși de pe strada mea care nu mai este o stradă și intră în carnea fericită a femeii care se trezește pentru ca împreună să mă părăsească taci! și naufragiază în marea din fereastră Încerc să reiau firul cât de cât logic al aserțiunilor, atât de puțin important pentru autor. Primele două stihuri (al patrulea și al cincilea, în ansamblul textului liric) continuă - se poate crede - cele spuse despre Ťlucrurile cele mai dragi...ť. Ele își risipesc
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
revistei, al cărei director, Pamfil Șeicaru, nu era la prima încercare de acest fel. Opinia lui Cisek e tranșantă: "Am rămas profund indignat de faptul că aceste născociri ale unui imbecil au fost publicate." Tot la începutul anului 1939, Blaga reluase chestiunea scriindu-i lui Ion Chinezu: "Ascultă Chinezule, tu nu-mi scrii nimic despre înjurăturile și calomniile Soricului la adresa mea. Mă scoate cvasiplagiator cu o mulțime de texte între care, când le compari, nu pot face nici o apropiere! în fiecare
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
pe atunci, așa cum respirau, sorbeau încrucișarea de replici pline de vervă sau de dramatism ale unor mari actori. Incredibil, dar adevărat: pe atunci se respira cultură. Iar acum? Acum nici măcar nu poți afla dacă formidabilele spectacole din anii '60 se reiau cumva, fiindcă nu mai găsești nicăieri programul de radio tipărit! Gata, a dispărut, nu mai e nevoie de el. Dar nu-i nimic: vei găsi în schimb mormane de programe TV, pe hârtia cea mai bună, cu poze color, cu
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
poet și le-a lăsat întocmai ca în ediția princeps? 2. În prefața aceluiași volum, Macedonski scrie la p. XIX : "Aveam negreșit înlesnirea de a merge..." (formulă condițională, logică în context), dar Coloșenco transcrie "Avem negreșit..." (formulă absurdă în context) reluând întocmai eroarea de tipar din ediția Marino. Curată conștiință filologică și curat profesionalism! 3. La p. 1085 e reprodusă epigrama : "Contemplându-și lung buricul cu privirea lui de bronz/Bustul meu înfățișează epoca turnată-n bronz". La Note... editorul scrie
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
poetic al Lăcrimioarei Iva se axează asupra unor zone situate în proximitatea existențiala, de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
ultimului supraviețuitor al armistițiului, Sgt. Alfred Anderson, petrecută în anul 2005, la vârsta de 109 ani. Pe internet, acum se găsesc descrieri cu multe detalii ale acestui memorabil fapt. Dar această întâmplare emoționantă a fraternizării fără precedent între „inamici” este reluată pe larg în filmul „Joveux Noel" (Crăciun fericit), regizat de Christian Carion în anul 2005, o coproducție Franța - Germania - Marea Britanie - Belgia - Romînia. E un film pe care îl poți înțelege și dacă nu ar fi titrat. Acest film cu impact
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
muncă împărțită între Universul literar, Sburătorul, Adevărul literar și artistic, Viața literară ș.a., o nevoie de reacție. Nimic nu-i este mai suspect publicisticii decît definitivul. Și nimic mai drag decît inflamarea dinaintea unei pagini care - de-asta nu se reia în volum... - foarte repede se va dovedi caducă. De-aici nevoia de-a nu economisi nimic, de-a nu pune deoparte, în așa fel încît să lovești bine documentat, dar scurt. E interesant de văzut, în măsura în care rateurile criticii de întîmpinare
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
că a fost Revoluție, dacă nu, nu. Emisiunea le dă ocazia celor doi invitați să rememoreze întîmplările, iar adevărul spuselor lor este cîntărit în balanța concetățenilor care participă cu telefoane în direct. Inutil să spun că întrebarea din titlul filmului, reluată de talk-show, e una nu retorică, ci capcană, bașca lipsită de răspuns (deși s-ar putea să-l găsim printr-un manual de istorie din 2050). Digresiune temperamentală: m-am răzgîndit, nu e inutil, se plîngea regizorul că această întrebare
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
talk-show, e una nu retorică, ci capcană, bașca lipsită de răspuns (deși s-ar putea să-l găsim printr-un manual de istorie din 2050). Digresiune temperamentală: m-am răzgîndit, nu e inutil, se plîngea regizorul că această întrebare este reluată compulsiv în interviuri și am auzit la rîndu-mi cîțiva jurnaliști bătîndu-l la cap cu ea. Un sfat malițios pentru aceștia: ca s-o faceți lată complet, duceți-vă și la Cristi Puiu și întrebați-l dacă domnul Lăzărescu a murit
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
ziaristică ș.a.m.d., ceea ce face ca literatura de tip retrograd să fie astăzi încurajată exact de aceiași oameni. Deci, situația nu se poate compara cu cea din țara dv. Bineînțeles, există și după revoluție o literatură liberă care uneori reia ceea ce s-a făcut bun în timpul dictaturii. Din păcate, în România n-a existat samizdat, spre deosebire de Cehoslovacia, unde scriitorii erau în același timp și cetățeni; în schimb, în România, puținul cât s-a rezistat împotriva regimului totalitar, s-a făcut
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
summe" (t ?)-ului în ziua de 26 septembrie, 2006. Iar dinspre difuzorul megavijănului, drept că puternic bruiat, un cor dirijat de Aghiuță cânta folclor contemporan: Cât e summetu' în floare Nici de-o Axă nu mă doare!... Urmat de refrenul, reluat de-o voce solemn-agresivă: Nu mă doare! Uhăi, bade! - Mă, cuscre, schiuz my, vocea asta nu aduce o țârucuță cu a lu' Dom' Președinte Băsescu ? mă întreabă Haralampy. - Puiuț, de ce nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa Claustrina
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
febrilității cu care securitatea a predat documentele, se găsea fix nimic... Prin urmare, tot privind noi așa la ecranul megavijănului, deodată ne trezim cu Haralampy recitând, de parcă ar fi smuls textul dintr-o tragedie sofocliană: Nimicul te aduce, Nimicul te reia, Din tot ce e, nimica, Nu va mai rămânea... Să fi fost vorba despre dezlănțuirea unei trăiri/implicări lirico-haralampyene în nuanțele de sobrietate a emisiunii, sau de-o simplă altoire a versurilor Veronicăi Micle pe psiho-epopeea națională "Dosariada", la care
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
american În „buricul” Manhattan-ului. A fost ignorat ca importanță și de către ICR, care l-a menționat printr-un email colectiv trimis romanilor, În românește (sic!) cu doar 3 zile Înainte de premieră (unde nu a venit nici un oficial!). Spectacolul a fost reluat În iunie 2008 tot În Manhattan (subliniez, fără sprijin românesc). De data asta, a fost menționat de ICR NY cu câteva zile Înaintea premierei, dar pe pagina a 7-a a site-lui sau, la rubrica „spectacole realizate de alți artiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
interne a ICR-ului, ea este inacceptabilă dintr-o perspectivă mai largă. În februarie 2008, m-am deplasat la Washington pentru o a pleda personal Secretarului de Stat (altul decât cel din 2006) cauza lui Eminescu. Am fost Încurajat să reiau cererea, răspunzându-mi-se abia În toamnă, În limbaj de lemn, că DRRP-ul nu are buget pentru un „proiect de traduceri din texte de Eminescu'! Ulterior, am primit scuze pentru formularea respectivă cu mențiunea că oricum bugetul pe 2008
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
România, lucrarea lui Carmen Popescu Le style national roumain. Construire une Nation ŕ travers l'architecture 1881 - 1945 reprezintă cu certitudine o operă de referință pentru istoria arhitecturii românești. Cercetător asociat în cadrul institutului "André Chastel" (Université Paris IV - Sorbonne), autoarea reia în acest volum, într-o formulă condensată, teza de doctorat susținută în decembrie 2001 sub conducerea lui Bruno Foucart. Bine structurată și atent construită, cartea se adresează deopotrivă specialiștilor, dar și publicului amator, captivat rapid de textul ce îmbină elegant
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a scrie capitolele dedicate literaturii române vechi, dinspre începuturile romantismului din zorile secolului nouăsprezece și să asigur fundalul social și politic pentru celelalte capitole"; Principalul motiv al neglijării istoriei noastre a fost angajarea în alte proiecte. Mi-ar plăcea să reluăm colaborarea; trei capitole privind literatura română veche sunt deja scrise (și au nevoie de revizuiri). Interesul unui editor pentru carte ne-ar putea convinge să ne întoarcem la ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
fugit de aici!... Pe cine oare întrebi, de ce nu-ți găsești tu cimitirul dacă noi, de mult, am fost fugiți de aici?! TANASÂCU: BANAVATAGINTA! RAFAEL (rostind, cu respect, tot ceea ce-l obligă Ťtraducereať făcută replicilor Tanasâcului): Vaco! OLIMPIA (și-a reluat răscolitul c-o și mai mare furie): Ei, pârț! (Pe neașteptate, își ridică spinarea și face un pas amenințător către pacienți): Bă, îngropaților! Dacă n-ar circula, ca apa de la robinete, injecțiile prin voi, ar jura groparii că n-ați
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
din literatura nouă, dacă, eliminat din universitate, Călinescu n-ar fi continuat să fie deputat, academician și director al Institutului de Istorie Literară și Folclor care azi îi poartă numele, urmîndu-și destul de regulat și activitatea publicistică. Din 1955 el își reia colaborarea săptămînală cu o rubrică intitulată Cronica optimistului din Contemporanul. După 1989, aceste cronici fac obiectul unui alt val de contestări, remarcîndu-se M. Nițescu (Sub zodia proletcultismului, 1995) și Gh. Grigurcu (într-un articol din România literară prilejuit de centenarul
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
fiind literară, ar fi de văzut și dacă cel mai de seamă critic al nostru a fost și un cronicar literar, adică un observator al producției noi de carte. Călinescu se leapădă de această idee. Tocmai cînd se pregătea să reia, în Națiunea din 1947, cronica, după ce susținuse rubrici asemănătoare mai ales în Viața literară și în Adevărul literar și artistic, Călinescu mărturisește: "N-am scris cronică literară, altădată, decît prin accident". Lucrurile nu stau deloc așa. E drept, cu intermitențe
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
estetică de peste un deceniu. Acolo sînt și primele portrete ale unor critici, din care se vede destul de clar ce credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind, n-au fost reluate niciodată de autor: "Dl. Mihail Dragomirescu este un temperament eminamente politic. La baza activității sale critice găsim o constituție, un parlament, un buget, un guvern, un buletin oficial, un organ de luptă." "Sistemul critic al d-lui Lovinescu se compune
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
se înșeală: presimțind în Florin Mugur și Marin Sorescu doi poeți valoroși. După lectura a doar 21 de poezii ale lui Sorescu, poet fără volum încă, G. Călinescu scrie în 1964 aceste rînduri pe care criticii generației noastre le vor relua în ecou: ,Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gînduri pînă la marginea spaimei de ineditul existenței
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]