1,289 matches
-
de care acesta era agățat. Erau somnoroși din cauza mâncării și a vinului, dar a doua sincopă i-a trezit pe deplin, zguduindu-i. I-a lovit ca un șoc electric. Existența nici unei ființe vii nu putea fi întreruptă și apoi reluată fără ca efectele ei să fie simțite. A trecut. Elfrida l-a privit pe Vultur-în-Zbor ca un copil neajutorat, cuprins de frică. El a luat-o în brațe și apoi s-au ținut strâns unul pe altul, dovedindu-și că totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
las copleșit doar de amărăciunea textului pierdut. Peste ani, când voi începe iar să scriu, voi încerca, de fapt, dintr-un sentiment acut al vinei de a fi pierdut cea mai frumoasă povestire scrisă vreodată, să o refac. Încercări repetate, reluate iar și iar, eșuate de fiecare dată. Eșecurile mele se vor aduna în cărți. Vor umbla prin lume purtându-mi numele. Nici unul dintre cei care le vor citi nu va ști că ele nu sunt decât eșecurile din neputința mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și o vară. Zilnic luptam cu o neputință de a scrie a cărei explicație îmi scăpa. Pur și simplu nu știam să scriu. Stăteam în fața hârtiei și nu reușeam cel mult decât să descriu scene scrise deja în volumul anterior, reluate însă într-o formă penibilă și care mi se impuneau în mod bizar, deși imaginația îmi era îndreptată asupra altor subiecte. Mă simțeam stăpânit de dorința imperioasă de a vorbi eu, și nu personajele mele țărănești, de a gândi cu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să se îmbrace. în celula lui, Wilt fixa cu privirea tavanul. După atâtea ore de interogatoriu, mintea lui zbârnâia și acum de întrebări. „Cum ai omorât-o? Unde ai pus-o? Ce-ai făcut cu arma crimei?” întrebări fără sens, reluate iar și iar, în speranța că până la urmă or să-l facă să cedeze. Dar Wilt nu cedase. Triumfase. Pentru prima dată în viață știuse că are dreptate - o dreptate invincibilă - și că toți ceilalți greșeau. Până acum avusese întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
gestul de refuz: n-avea nici un chef de mâncare. Femeia nu-l vedea, însă, și nici nu avea de gând să se ridice, de fapt, să aducă prânzul, cum anunțase. Când îi reveni glasul, fu doar o șoaptă. O șoaptă reluată sfios, iarăși și iarăși. Profesorul nu înțelegea ce spune, dar nu se clinti. Doamna Venera făcu un ultim efort, amplifică vocea. — Să-ți arăt opera lui. M-am decis. Să ți-o arăt... Se sprijini de scrinul unde rămăsese tava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bătuți, Frau Teresienstadt! Nu, deloc, deruta e trecătoare. Nu vom accepta să fim înlocuiți, așa, cu una cu două. Nu, nu, reluăm idila, scumpă doamnă. Curând, curând. Povestea de ieri va deveni povestea de mâine. Curând, curând. Da, asediul trebuia reluat, va găsi puterea. Mai ingenios, mai stăruitor, mai dement, va găsi puterea... Doamnă dragă, duduiță, coniță scumpă, să vedeți ce mi s-a întâmplat ieri în trenul spre Barcelona. Noapte, ger. Trenul murdar, neîncălzit, ca la noi, un frigider. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ea începe cu Hegel și al său Anerkennung (recunoaștere), prin care acesta încerca să-i dea replica lui Hobbes și faimoasei sale viziuni despre homo homini lupus din care s-a inspirat în mare măsură și hegemonia viziunii economiste actuale. Reluată și reinstru mentată de Axel Honeth, revăzută de Paul Ricœur, această viziune a pătruns recent în științele sociale, alimentînd o paradigmă alternativă. În ultimă instanță, ea nu afirmă nimic altceva decît că ceea ce îl mînă în luptă pe Om, motivația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în Republica Moldova și în alte locuri. Au fost reeditate lucrări de referință, au fost publicate noi volume de documente și opere în care dezbaterea științifică are menirea de a dezvolta cunoașterea în domeniu, respingându-se vechile „teze” de esență comunistă, reluate și amplificate de pe pozițiile „istoriei integrate” și ale „moldovenismului”. Mulți am crezut - în dreapta și în stânga Prutului - că o asemenea „perspectivă” nu mai poate fi îngăduită de o tratare științifică și am considerat că o astfel de abordare ține de un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rapidă a trupelor sovietice pe teritoriul României, s-a ajuns la semnarea la Moscova a Convenției de armistițiu (datată 12 septembrie 1944), prin care se impunea României „restabilirea frontierei de stat stabilită prin acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, formulare reluată și în Tratatul de pace semnat la Paris, la 10 februarie 1947. În fond, cu consimțământul reprezentanților S.U.A. și ai Marii Britanii, U.R.S.S. impunea restabilirea frontierei prevăzute prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939, și „depășită” pe teren, în urma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o stipula implicit articolul 21 al Tratatului de la Paris, vor reveni sub guvernarea imediată a Sublimei Porți, de care ele au depins și în trecut”. Prin art. 3, Insula Șerpilor, „considerată ca depinzând de Delta Dunării”, primea același regim. Era reluată prevederea referitoare la angajamentul Porții de a întreține farul de pe insulă și la sarcina Comisiei riverane a Dunării de a „veghea la regularitatea serviciului acestui far”. Principatul Moldovei primea numai o parte din suprafața Basarabiei și se modifica în defavoarea sa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de vedere. Imperiul Rus a exercitat, prin regimul de asuprire și prin însăși mărimea sa pe două continente, o presiune și o amenințare extrem de puternică asupra micului teritoriu dintre Prut și Nistru, exprimată sugestiv prin expresia pohod na Sibir, metodă reluată și „dezvoltată” mai apoi de puterea sovietică. Imediat după izbucnirea războiului, C. Stere combătuse orice alianță cu Rusia, cu un regim politic caracterizat prin lipsa libertăților democratice și a drepturilor naționale, cu Rusia unde „fără judecată și fără nici o altă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabiei, lipsind din noua „republică” județele Hotin, Cetatea Albă și Ismail, și se stabilea, într-un alt articol, examinarea de către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a „proiectului privind stabilirea unei frontiere precise între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească unională.”. Era reluată pretenția formulată de Rada ucraineană în 1917-1918 asupra Basarabiei sau asupra unor zone din sudul și nordul acesteia, ținându-se acum seama de granițele proiectate la Kiev. Au fost depășite unele discuții în descrierea și stabilirea graniței, pentru ca la 4
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
continua ilustrul istoric - a accepta, ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române tratatul de la București din 1812, care tratat ar fi eliberat Basarabia de sub jugul turcesc, „teză” ce va fi susținută de diplomația rusă și reluată, după 1918, atât de rușii „albi”, cât și de cei „roșii”. Din păcate, acest „argument” va fi reluat după al doilea război mondial și mai este susținut de unii chiar în zilele noastre. După ocuparea cetății Hotinului, în 1713, și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
LXX). În orice caz, e posibil ca una dintre intențiile reelaborării Dtr să fi fost și de a face din Ieremia un susținător al reformelor lui Iosia. b) Ier 31,31-34 este celebrul text care vorbește despre „noua alianță”, idee reluată mai târziu de Ez 34,25-31; 37,21-28 (vezi 8.5). Probabil textul tardiv al Dt 31,21-26 se inspiră din aceste fragmente. Fragmentul nu este dificil din punct de vedere textual; unica adăugire se află probabil în versetul 31
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în islam ea are un caracter exclusiv religios. În stadiul actual al cercetărilor nu putem identifica cu precizie originile și scopurile ritului, elemente care se pierd în preistorie. d) Din lectura Gen 17 ne dăm seama imediat de un detaliu reluat frecvent asemenea unui leitmotiv: trebuie circumciși, doar bărbații (Gen 17,10.12.13.14.23-25.27; Lev 12,3), nu femeile. Nu e o pedanterie, ci o mențiune intențională: în multe regiuni din Africa se practică o formă de circumcizie
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
scurt, pentru a o spune metaforic, un astfel de politeism este o formă elegantă de ateism! Dar această dezangajare nu trebuie să fie analizată ca o simplă pasivitate. Poate exista în această non-activitate expresia unei creativități specifice. Noțiunea misticii renane, reluată ulterior de M. Heidegger: Gelassenheit, poate să ne edifice în acest sens104. Serenitate, bineînțeles, dar și renunțare a ideologiei lui homo faber. Abandon al acțiunii ca unică raportare la alteritate. Și, în termeni mai pozitivi, adeziune la frumusețea și bogăția
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
începuturile omenirii și se observă referitor la emblemele din vestimentație și din numele și culoarea echipelor, ce trimit spre culoare, o parte a limbii țării din care face parte sportivul/echipa: pembé; stacojiu; vișiniu, o alta directă: sângeriu - acesta apare reluat, fără tabuuri în vorbirea sportivă unde, culoarea devine mereu un fluviu prezent, chiar dacă uneori e vorba de pânză freatică, tăinuită), -mască A SUSPENSULUI REFERITOR LA SPORTIVUL SAU ECHIPA CÂȘTIGĂTOARE (oricând exercițiile pot fi fatale, mai ales pentru publicul atent doar
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aiurea. Și totuși, Soljenițîn rămâne un reper uriaș, uman și literar, al veacului XX. Sigur, i s-au tradus în românește marile cărți. Însă numele lui a rămas la mansardă, la nivelul capri ciilor de cititor. Cred că se impune reluat și mediatizat masiv, așa cum i se cuvine. Și cum avem profundă nevoie. Iar cu această ocazie, poate, zău așa, traducem și Lenin la Zürich. Cui trebuie să-i explic de ce? 1 decembrie 2011 La dulcea vampirizare Zău că-mi pierdusem
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe coame, dealuri, stânci, cutreier de păduri, fânețe, peșteri, iazuri, fie vară, fie iarnă. Toate, alături de-o puzderie de detalii domestice din epoca preșcolară. Precizez: nu vorbesc de orele de insomnie sau de adormirile panicate, adesea eșuate și nervos reluate, care-ți bubuie-n tâmple iritările, umilințele și neputințele de peste zi. Nu. Ci de pufoasele retrageri în vizuină, fireștile strecurări în culcușeală, când se-ngână trezia cu însomnurarea, acea rotire de sine în simulacrul himeric al phoetusului fără griji care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Am vîslit de cinci, șase ori și am simțit că îmi recapăt puterea. Mai trecusem prin asta. Un fals start e o binecuvîntare pentru cineva cu nervii slabi. "Vă rugăm stați în posturile dumneavoastră!" a strigat starterul, furios. Totul trebuia reluat. Dar o mică bucată din încrîncenare dispăruse, plecarea nu mai era necunoscută. Orientare corectă. Steag alb. Steag roșu. Mîinile căutînd locul potrivit pe mîner. Liniște. "Pe locuri..." Din nou frica aceea rigidă. Liniștea e atît de adîncă că încep să
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
școlii. Strada este o carte deschisă în care fiecare observă proximități, diferențe, distanțe, inegalități. Parisul le indică locuitorilor săi, celor care vin aici să muncească și vizitatorilor săi unde anume se situează în spațiul social. Viața pariziană este produsul mereu reluat al interacțiunii dintre socialul obiectivat în oraș și cel prezent în agenții sociali. Societatea este totdeauna acolo, în cele mai înguste unghere ale orașului și în cele mai mici pliuri ale trupului. Parizienii sînt modelați de orașul lor, fie că
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
înainte de 1900 zilele erau încăpătoare. Oamenii vibrau ca firele de telegraf, erauoptimiști și credeau, ca niciodată înainte și ca niciodată după, în puterea științei, în progres și-n viitor. Anul Nou devenise, de aceea, cel mai important moment: începutul, mereu reluat, al viitorului. Textura lumii permitea orice gând nebunesc și, adesea, gândurile nebunești ajungeau realitate. România era în Europa, iar Capitala ei ajunsese un oraș cosmopolit, care făcea mari eforturi să se organizeze și să se civilizeze. În București, spun toate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l nemulțumi, cu chipul din ea, care-l privea altfel. Hristea și Maria Livezeanu se ciondăniră încontinuu prin ușa deschisă între camerele lor, în timp ce se pregăteau de seara festivă. Pentru ei Anul Nou era un prilej de socoteli vechi mereu reluate. Reușiră să și recapituleze toate acuzațiile unei vieți întregi, începând de la momentul în care se cunoscuseră și când Hristea avea ochi pentru oricine în afară de Maria, dar ea făcuse ce făcuse și pusese mâna pe junele amorez. Ajunseră cu cearta până la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și a iernii și cu exaltări din nimic, care îl cuprindeau pe neașteptate. Nu știa până unde e visul lui și de unde începea realitatea, dacă ea exista cumva și dacă orbirea nu era doar un truc dintr-o veșnică poveste reluată, care nu se încheia nicăieri. Luase epopeea de la început, se simțea ca un Ulise al câmpiei, care își uitase drumul de întors. De aceea nu-și amintea dacă e un hoinar sau e exilat. Se uitase din nou spre Eleonor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]