812 matches
-
vârstă, ceea ce presupune stimulare simpatică, rezistență la insulină și leptină, hiperactivitatea SRRA și scăderea activității sistemului de peptide natriuretice (Jarvie și colaboratorii săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
hormonală este dovedit de multiple studii, corelația SMERs cu markerii inflamatori și echilibrul fluido-coagulant este interpretabilă: reduc activitatea antitrombinei III, scad nivelul fibrinogenului și au efect inhibitor sau neutru asupra nivelului de proteină C reactivă. SMERs au efect benefic asupra remodelării endoteliului vascular, dar nu influențează funcția ventriculară (91,92). În ceea ce privește evenimentele cardiovasculare, studiul Multiple Outcomes of Raloxifene Evaluation (MORE) are rezultate preliminarii satisfăcătoare. Astfel, în categoria de risc înalt a femeilor în postmenopauză care au primit terapie cu SMERs s
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
metabolismul aerob tisular. O creștere mai mare a presiunii end-diastolice în ventriculul stâng scade gradientul de perfuzie coronariană, ceea ce determină o restricționare a funcționării cordului prin dezechlibrul iîntre necesarul de oxigen și aportul sangvin. Dacă aceste modificări sunt persistente, apare remodelarea miocardică. Ca urmare, apare hipotensiunea arterială rezistentă la vasopresoare, hipoxemia, aritmii și decesul pacientului. Scopul unui suport circulator mecanic este decomprimarea unui ventricul hipokinetic, scăderea travaliului cardiac și reducerea necesarului miocardic de oxigen, menținând în același timp o presiune de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
sept) și cele activate tardiv (perete lateral); - creșterea volumului end-sistolic. 2. Ineficiența mecano-energetică - reducerea funcției sistolice în pofida costului energetic adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare, ce limitează contribuția atrială (care reprezintă în astfel de cazuri circa 30% din debitul bătaie) la umplerea ventriculară, favorizează regurgitarea mitrală diastolică și reduce timpul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Mecanismele prin care CRT ameliorează funcția ventriculară și statusul clinic al pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă sunt complexe [3-5]: - modificări hemodinamice acute, care au drept urmare creșterea eficacității ventriculului stâng, - ameliorarea/dispariția dissincronismului intraventricular, - ameliorarea/dispariția dissincronismului interventricular, - ameliorarea dissincronismului „intraparietal”, - remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, - reducerea regurgitării mitrale, - remodelarea favorabilă a atriului stâng, - normalizarea factorilor neurohormonali, - ameliorarea controlului autonom cardio-vascular. CRT poate reduce dissincronismul mecanic interventricular, care poate fi indus de orice tulburare a conducerii interventriculare. Deși de cele mai multe ori discutăm
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
statusul clinic al pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă sunt complexe [3-5]: - modificări hemodinamice acute, care au drept urmare creșterea eficacității ventriculului stâng, - ameliorarea/dispariția dissincronismului intraventricular, - ameliorarea/dispariția dissincronismului interventricular, - ameliorarea dissincronismului „intraparietal”, - remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, - reducerea regurgitării mitrale, - remodelarea favorabilă a atriului stâng, - normalizarea factorilor neurohormonali, - ameliorarea controlului autonom cardio-vascular. CRT poate reduce dissincronismul mecanic interventricular, care poate fi indus de orice tulburare a conducerii interventriculare. Deși de cele mai multe ori discutăm despre blocul major de ram stâng, relativ puținele
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
stângi. În plus, date recente iau în discuție și așa-numitul „dissincronism intraparietal” (contracție dissincronă în septul interventricular sau peretele lateral) ca factor contributiv la alterarea performanței cardiace [4,6]. Trialurile actuale au demonstrat modificări în parametrii ecocardiografici ce denotă remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, incluzând reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice ale acestuia. Modificărilor de durată de acest fel li se adaugă și modificări acute ale eficienței ventriculare stângi. La nivel ventricular global, efectul CRT se instalează imediat. Parametrii hemodinamici ca
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ventriculare după cel puțin 3 luni de CRT este însoțită, în cazul opririi resincronizării, de păstrarea valorilor volumetrice reduse în pofida reducerii eficienței ventriculare, demonstrate prin scăderea dP/dtmax [3,7] (fig. 20.7). Acest lucru demonstrează un adevărat efect de remodelare favorabilă ventriculară. Abținerea în continuare de la CRT are drept urmare în timp creșterea din nou a dimensiunilor ventriculare. REDUCEREA REGURGITĂRII MITRALE Este frecvent observată după CRT, dar este important de diferențiat regurgitarea mitrală funcțională de cea datorată modificărilor structurale ale valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ameliorate de resincronizare, ci de o eventuală corecție chirurgicală. Adesea însă dilatarea anulară prezentă în aceste cazuri face greu de diferențiat cele două forme. Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
reduce activarea neuroumorală, rezultând creșterea variabilității ratei cardiace și reducerea nivelului plasmatic de hormon natriuretic; ameliorarea contractilității și eficienței pompei cardiace atrage după sine reducerea destinderii parietale ventriculare, explicând astfel reducerea dimensiunilor enddiastolice și endsistolice ventriculare de-a lungul timpului (remodelare inversă). În mod interesant, CRT reduce hipertrofia ventriculară cu precădere la nivelul zonei parietale tardiv activate. Această observație poate fi importantă întrucât, după apariția blocului de ram stâng dezvoltarea hipertrofiei asimetrice este asociată cu modificări moleculare, mai ales la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
au observat distribuții inegale ale grosimii parietale la nivel inferior, septal, anterior sau lateral la pacienți cu cardiomiopatie dilatativă. La 3 luni de la instituirea CRT reducerea masei ventriculului stâng și a grosimii parietale regionale era deja un fenomen conturat, dovada remodelării inverse structurale [3] (fig. 20.10). Recent, importanța remodelării inverse a fost pusă în prin plan de constatarea că aceasta este un predictor puternic al scăderii mortalității totale și a celei cardiace. În plus, tomografia cu emisie de pozitroni (PET
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
inferior, septal, anterior sau lateral la pacienți cu cardiomiopatie dilatativă. La 3 luni de la instituirea CRT reducerea masei ventriculului stâng și a grosimii parietale regionale era deja un fenomen conturat, dovada remodelării inverse structurale [3] (fig. 20.10). Recent, importanța remodelării inverse a fost pusă în prin plan de constatarea că aceasta este un predictor puternic al scăderii mortalității totale și a celei cardiace. În plus, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a demonstrat redistribuirea uniformă a fluxului sanguin și a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
prin plan de constatarea că aceasta este un predictor puternic al scăderii mortalității totale și a celei cardiace. În plus, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a demonstrat redistribuirea uniformă a fluxului sanguin și a captării de glucoză după resincronizare. Remodelarea inversă are drept consecință și ameliorarea rezervei miocardice de perfuzie, indicând o îmbunătățire a marginii de siguranță împotriva ischemiei miocardice, CRT contribuind și pe această cale la prelungirea vieții acestor pacienți [7]. TEHNICA DE RESINCRONIZARE Sistemul de resincronizare cuprinde un
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
aceste trialuri. În paralel, au fost demonstrate reduceri ale spitalizărilor necesitate de insuficiența cardiacă (cu până la 80% în MIRACLE) sau ale unor obiective combinate ca spitalizarea pentru insuficiență cardiacă și mortalitatea generală (reduse cu 20% de către CRT în trialul COMPANION). Remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, marker al răspunsului terapeutic, asociat cu reducerea morbidității și mortalității, a fost de asemenea dovedită atât în studiii necontrolate cât și în MIRACLE și MUSTIC [2, 5, 15, 16]. Probabil însă că impresia majoră asupra lumii
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
nivelul peretelui toracic sunt descrise numeroase malformații, singulare sau asociate. Unele dintre ele nu necesită rezolvare chirurgicală (de exemplu, anomaliile costale izolate, asimptomatice), altele pot fi rezolvate prin tehnici chirurgicale simple (rezecție costală), dar o parte din ele necesită parietectomii, remodelari sau reconstrucții complexe de perete toracic, reprezentând o provocare pentru chirurgul toracic. PECTUS EXCAVATUM (PE) Constă într-o deformare complexă a peretelui toracic anterior. Se constată un aspect de pâlnie, datorat depresiunii sternului și cartilajelor costale inferioare. De regulă, manubriul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
mitrale cu SIV și sediul sau nivelul obstrucției [20]. Ulterior, încurajați de rezultatele obținute, mai multe echipe de chirurgi s-au aventurat în rezecția pe o lungime mai mare a SIV (5-10 g, 5 cm lungime), aceasta ducând la o remodelare a VS cât mai aproape de cea anatomică, cu dispariția obstrucției și implicit a insuficienței mitrale [18]. Deși simpla înlocuire a valvei mitrale cu o proteză „low-profile”, fără miectomie, poate îndepărta gradientul, introduce totuși riscuri suplimentare tardiv postoperator. Disfuncționalitățile asociate ale
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
a accelerării ATS (deci măsurători seriate într-o cohortă de pacienți uremici, având hipertensivi sau diabetici drept subiecți de control) lipsește încă. Cel puțin unele, dacă nu toate mecanismele care promovează ateroscleroza ar putea fi influențate terapeutic. III.3. Arterioscleroza Remodelarea arterială la pacientul uremic O dată cu înaintarea în vârstă și sub influența unor factori multipli, hipertensiunea arterială fiind probabil cel mai marcant dintre aceștia, peretele arterelor mari, de conductanță, suferă un intens proces de remodelare, ducând la alterarea proprietăților sale viscoelastice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
fi influențate terapeutic. III.3. Arterioscleroza Remodelarea arterială la pacientul uremic O dată cu înaintarea în vârstă și sub influența unor factori multipli, hipertensiunea arterială fiind probabil cel mai marcant dintre aceștia, peretele arterelor mari, de conductanță, suferă un intens proces de remodelare, ducând la alterarea proprietăților sale viscoelastice. Sistemul arterial al pacienților cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice, precum și al celor cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT) suferă procesele de remodelare marcate [Barenbrock et al., 1993; Mourad et al., 1997; Goldsmith
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
peretele arterelor mari, de conductanță, suferă un intens proces de remodelare, ducând la alterarea proprietăților sale viscoelastice. Sistemul arterial al pacienților cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice, precum și al celor cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT) suferă procesele de remodelare marcate [Barenbrock et al., 1993; Mourad et al., 1997; Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004], caracterizate prin: dilatație arterială (cea mai importantă transformare patologică); îngroșare prin hipertrofia intimei și mediei arterelor mari, de tip elastic; hipertrofia peretelui arterelor periferice, musculare. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
al., 1997; Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004], caracterizate prin: dilatație arterială (cea mai importantă transformare patologică); îngroșare prin hipertrofia intimei și mediei arterelor mari, de tip elastic; hipertrofia peretelui arterelor periferice, musculare. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, această remodelare este asociată cu rigidizarea arterială cauzată de alterările proprietăților intrinseci ale materialului constitutiv al peretelui arterial, inclusiv la arterele la nivelul cărora nu se dezvoltă procese aterosclerotice, cum ar fi cele ale membrelor superioare [London et al., 1996; Luik et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sau TA medie; factori specifici insuficienței renale cronice, precum: viteza crescută a fluxului sangvin; debitul sangvin sistemic crescut. La pacienții cu IRCT, încărcarea volemică cronică (cauzată de anemie, prezența fistulei arteriovenoase, retenția cronică de sodiu și apă) creează condițiile pentru remodelarea arterială. Grosimea intimă-medie a arterelor de tip elastic este proporțională cu modificările de diametru, cu menținerea raportului grosimea peretelui/diametrul lumenului arterial. Prin contrast, arterele mai mici, de tip muscular, sunt caracterizate în principal prin hipertrofia peretelui și, ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
diametru, cu menținerea raportului grosimea peretelui/diametrul lumenului arterial. Prin contrast, arterele mai mici, de tip muscular, sunt caracterizate în principal prin hipertrofia peretelui și, ca urmare, creșterea raportului grosime a peretelui/diametrul lumenului arterial. Această diferență în tipul de remodelare este legată de predominanța remodelării arteriale legate de creșterea fluxului sangvin sub acțiunea combinată a creșterii sarcinii presionale și de debit atât în modele experimentale, cât și la pacientul uremic [Kassab et al., 2002]. Conform legii lui Laplace, hipertrofia peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
peretelui/diametrul lumenului arterial. Prin contrast, arterele mai mici, de tip muscular, sunt caracterizate în principal prin hipertrofia peretelui și, ca urmare, creșterea raportului grosime a peretelui/diametrul lumenului arterial. Această diferență în tipul de remodelare este legată de predominanța remodelării arteriale legate de creșterea fluxului sangvin sub acțiunea combinată a creșterii sarcinii presionale și de debit atât în modele experimentale, cât și la pacientul uremic [Kassab et al., 2002]. Conform legii lui Laplace, hipertrofia peretelui arterial poate fi considerată un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială și disfuncția endotelială Prezența disfuncției endoteliale generalizate în uremia cronică contribuie de asemenea esențial la alterările funcționale arteriale constatate la acești pacienți. Așa cum au arătat studiile experimentale ale lui LØvy et al. [1990, 1993], endoteliul influențează proprietățile mecanice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cu insuficiență renală cronică terminală, alterările arterelor mari se asociază cu reducerea vasodilatației postischemice și cu reducerea amplificării debitului sangvin postischemie, întărind ipoteza relației modificări arteriale-disfuncție endotelială [Van Guldener et al., 1998; Nakayama et al., 1994; Haaber et al., 1995]. Remodelarea arterială și tulburările metabolice Asocieri între procesele de remodelare arterială și anomaliile metabolismului lipidic au fost constatate inconstant. Astfel, London et al. [1990] au evidențiat o corelație inversă între viteza undei de puls la nivel aortic (VUP) și HDL-colesterol. De
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]