913 matches
-
dovedit, pe de o parte, de tonul tensionat al scrierii, iar pe de alta, de detaliile foarte concrete referitoare la persecuția în cauză: într‑o primă etapă, mulți se vor lăsa amăgiți de pseudo‑cristosul pe care ulterior îl vor renega; ei vor fi uciși cu sânge rece. Ultimele capitole aduc în mod indirect argumente împotriva refacerii templului din Ierusalim, ceea ce situează în mod obligatoriu apocrifa după distrugerea acestuia de către armatele lui Titus. Singura persecuție sângeroasă și sistematică exercitată de evrei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spital. Nu era convinsă că este impulsionată de o anume „vocație a meseriei”, ci doar de faptul că a avut un „model ilustru”, pe tatăl ei. Pentru a supraviețui, s-a înscris în partidul comunist, spre dezamăgirea familiei care a renegat-o. Salvându-l de la moarte pe Ion Dobre, un șef al securității, Vitoria va „deveni atât de cunoscută”, încât cerând locuință, dorința îi va fi pe loc îndeplinită, fără ca ea săși pună întrebarea dacă se va bucura de confortul unor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
după 1944, încredințat că „lumina vine de la răVărit” (formulă rostită în Senat României anului 1920), devine un înfocat propagator al doctrinei socialist-comuniste. și rezultatul? în jurul anilor ’50, redacta petiții de ajutorare financiară, nu avea o locuință stabilă (în București), își renegase rudele (încă din tinerețe, ca să nu i se afle originea) murind singur, la vârsta de 90 de ani, cu capul pe masa de studiu, într-o încăpere de la Muzeul „Gr. Antipa”. Acesta ar reprezenta un caz atipic de aprig susținător
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ar fi s-o ia de la capăt, ar urma tot programul ăsta. Cu alte cuvinte, nu le-a părut rău că au făcut parte dintr-o clasă experimentală, chiar dacă mai târziu au fost unii cărora le era rușine. Doar câțiva renegau clasa totuși; când erau întrebați, ziceau doar numele liceului. Nu spuneau că au făcut parte din program - foarte trist. Îl ignorau și, nu voiau să li se vorbească aminte de el, le era rușine să spună: „Sunt din clasa experimentală
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cucerit respectul prin participarea la guvernul Berlusconi în 1994. Ea s-a comportat ca un partener loial și un susținător fidel al coaliției. Conceptul de postfascism este dintre cele mai abile: renunță la trecut fără a fi nevoie să-l renege, prezentînd o imagine modernă și deschisă prin Fini, trezind în același timp nostalgia autorităților prin nepoata Ducelui. Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen, foarte critic la adresa AN, nu se consideră postfascist fiindcă are pretenția de a fi străin fascismului
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un dram de ironie, recomandările făcute de doctorul Dubois: „Nu vă mai gândiți la asta, purtați-vă ca și cum nici n-ar exista (...) treceți zâmbind peste aceste suferințe neînsemnate” și de doctorul Florel: „Trebuie mai întâi de toate să nu-ți renegi niciodată optimismul și în al doilea rând, să nu-ți pierzi timpul întorcându-ți trecutul pe toate părțile sau plângându-i pe cei morți” (vol. I), el își exprimă o dorință aparent naivă: „Ar fi o descoperire prețioasă pentru psihiatrie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
01.2007 n.n.) ați sugerat că PNL s-ar putea să facă alte alianțe politice. Tăriceanu: Marți am criticat strategia politică a PD, aceea a pragmatismului cinic. Am criticat faptul că PD pare dispus să facă orice, inclusiv să-și renege partenerii, pentru a-și maximiza șansele electorale. În acest context, nu am exclus varianta ieșirii PD de la guvernare. Or, în acest context, trebuie ca PNL să aibă o abordare la fel de pragmatică, pentru a menține stabilitatea politică. Jurnalul Național: În aceste
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a conservat statutul de critic al guvernării Tăriceanu, de partid aflat în opoziție față de PNL și PSD. Pe de altă parte, s-a distins în continuare prin legătura sa ombilicală cu Traian Băsescu, după cum a dovedit-o și episodul alianței renegate cu PRM din toamna lui 2008, în urma căreia Corneliu Vadim Tudor și-a păstrat postul de vicepreședinte al Senatului, iar PD-L s-a ales cu alte trei poziții de conducere la nivelul structurilor senatoriale. Cum o astfel de alianță
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
atunci s-a remarcat un episod nerevendicat, netrâmbițat dar care a salvat Statul român de la prăbușire. Oameni providențiali ai pământului românesc au dejucat un anumit ajutor și țara a rămas întreagă. În acele împrejurări opera o masă de manevră care renega totul, distrugerea, defăima, dispusă pentru orice gest demolator comandat de cercuri antinaționale și susținute de o presă aservită grupurilor străine de interese. Ei refuzau orice dialog strigând „jos” la orice demers alternând între procesiuni religioase și acte de vandalism. Asalturilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cine?/ înapoi către mine, printre ziduri uscate,/ florile se scutură la auzul pașilor, inimile seacă/ la trecerea vrerii,/ pădurile ard și raza se închide în sine". Am putea vorbi aici de o concomitentă dezontologizare indusă de o temporalitate ce își reneagă cronologia? Dar timpul care curge invers iese din definiția sa naturală, trece în răspărul existenței. Se resoarbe în amonte pentru a se dizolva în sursa unui abia perceptibil palpit. Altfel spus, se dezobiectivează, își pierde tranzitivitatea, ba chiar fenomenalitatea, devine
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tocmai problema erorii și adevărului este centrală pentru intelectual, căci, comenta Morin, "dacă eroarea e recunoscută, ea este recunoscută ca virtute", și "nu ca eșec". Pentru a nu mai vorbi de faptul că mulți intelectuali de stînga nu și-au renegat public rătăcirile ideologice. Au mărturisit, cel mult, că sînt dezamăgiți, fără să ajungă la o dezabuzare radicală, care să producă un rapt în credo-ul lor. Le-ar fi trebuit, pentru asta, o dublă distanțare: față de nexul social la care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și-a pierdut statutul de "filozofie primă", metafizica tinde astăzi într-adevăr să-și redobândească menirea de a ordona și unifica manifestările spiritului, avansând chiar pe terenul științelor care s-au despărțit de ea în epoca modernă și care au renegat-o, determinându-le să reflecteze mai temeinic asupra lor înseși. În acest sens, Dilthey notează în Einleitung...: Totuși cultura lumii antice s-a sfărîmat fără ca științele particulare să se fi unit într-un întreg care ar fi putut lua cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
viziuni științifice ireconciliabile. L-am ales pentru că el conține formidabila metamorfozare a modernului Tyler în postmodernist. Doll jr. scrie imperturbabil: Concepțiile lui Tyler și Taylor și mișcările behavioriste n-au fost înțelese ca ferment (the ferment); mai degrabă au fost renegate, ocolite sau ignorate. Or, în acest ferment - fie dezordinea (the messes) lui Schön, fie haosul (the chaos) lui Prigogine, fie problemele (the problems) lui Dewey, fie dezechilibrul (the disequilibrium) lui Piaget, fie anomaliile (the anomalies) lui Kuhn - se află nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
P.Pandrea). Nae Ionescu era patronul ziarului antisemit Cuvântul. Prefața la romanul "De două mii de ani" este de un antisemitism feroce. De ce a solicitat Mihail Sebastian această prefață care a atras furia coreligionarilor? În acest roman, M. Sebastian nu-și reneagă obârșia. Faimoasa prefață, injurioasă, a contribuit la declanșarea unui mare scandal. Sebastian și-a asumat dreptul la replică într-un eseu remarcabil (Cum am devenit huligan), dar n-a reușit să se facă înțeles nici de naționaliștii români, nici de către
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
interes în Franța, e minimalizată și ironizată în țară. Ca urmare, T. emigrează, probabil în 1947 sau în 1948, căci în 1949 se afla în preajma lui André Breton, care îi aprecia ideile. Câtva timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
empirică a unei probleme. Or, așa după cum remarca la un moment dat Clifford Geertz, „empirismul” pentru un cercetător și utilizarea sa în domeniul credinței țin mai mult de psihanaliza individuală decât de metodologie (Geertz, 1992 : 113). Nu am încercat să reneg sau să cenzurez propriile mele trăiri religioase, neliniști sau neputințe. Din contră, le-am considerat a fi o parte importantă a întregului numit „pelerinaj”. În notele mele le pèlerin, c’est moi ! Pelerinul sunt eu. Acest „eu” pe care am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
găsi în poetica sa, adică în putința de a ritma, universalizând emoțiile”. În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, criticul observă că prozatorul vădește în evocarea sufletului adolescent „vibrație și simțul situațiilor lirice”. Reeditându-și mai târziu romanul, prozatorul reneagă prima ediție, dând una nouă, definitivă (în 1991). M. este unul dintre publiciștii de cursă lungă. Încă din 1936 Dan Petrașincu era de părere că publicistica lui este „însăși marca unei specificități moderne”. Și-a strâns o parte din texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
dumnezeul întregii umanități. De la închistare la deschidere, de la națiune la specie, spune el, nu se ajunge prin lărgirea căii. Ci prin interiorizare. Și am văzut creștinismul izbucnind în afară prin credința intimă, izbucnind în lume prin conștiință. Mediologia, fără să renege aceste concluzii, ajunge la ele pe alte căi. Ea începe prin a trimite o cultură la ecosfera ei proprie, la miezul său de credință, întîi în sensul geografic al termenului. Forța creștinismului este de a fi așezat, cu două mii de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiindcă el nu separa spiritul de supunere de valorile mîntuirii, secesiunea creștină apărîndu-le deosebit de periculoasă autorităților locale la început, imperiale mai apoi: o provocare lansată ordinii de drept. Creștinismul nu era o religie națională și Sfîntul Pavel sparge legalismul iudaic "renegînd" circumcizia, ceea ce le apărea vechilor coreligionari atît ca o trădare politică, cît și ca o infidelitate religioasă.28 El era mai cu seamă o religie politică, implicînd foarte exact conducerea spirituală a universului prin mijloace în mod inevitabil temporale. Adversarii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bătălia ideilor" în care se ucide și se moare de-adevăratelea. Prima generație a tipografiei "criticii umaniști" nu acceptă accesele politice ale muncii de erudit: "Erasmus s-a ouat, se spunea la Roma, Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei în fidelitatea pentru Scriptură, filologia înlocuiește teologia ca regină a științelor; și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau doi tineri din sate diferite? Și ce zestre genetică au sătenii, în consecință? E o enigmă la mijloc. Singura explicație ar fi că au migrat câțiva renegați din satele vecine. Renegați pentru că pe atunci patriotismul avea alt sens. Sătenii probabil credeau că ei deja formează o națiune de sine stătătoare. Ceilalți trebuiau să aibă ceva diferit de ei. Ei erau singurii oameni. De fapt, cu „o“mare (pag. 86). Textul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Marin și Ion Bogdan Lefter. Prietenoși ca de obicei, poate chiar prieteni. La Bogdan am găsit o carte de Philippe Sollers, o bucurie! "Une curieuse solitude". Nu una din cărțile lui cele mai bune, dimpotrivă e una pe care o reneagă. Dar nu citisem nimic de el. În ultimul timp n-am citit prea mult, doar o carte a lui Brian Glanville, "Jelania greierilor captivi" (cam sirop) și povestiri de Cortázar (extraordinare!), plus o revenire la Hölderlin, îmi erau cam neclare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
îmbătrânit în viciu mi-a spus odată că vreo două săptămâni reușit să nu mai bea deloc și că a fost o minune această evadare. Mă bate gândul și pe mine să evadez din psihiatrie. Nu sunt ipocrit, nu sunt renegat, nu regret o profesie cu care m-am identificat, dar aș vrea o simplificare. Aceste însemnări sunt o căutare; da, chiar a timpului trecut, e bună expresia. Voi reuși? Mi se pare că în această tentativă va fi foarte greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
autorul Absolutismului ineficace nu-i reproșează neapărat lui Buñuel că în anii Războiului Rece s-a aflat de partea Moscovei. Ceea ce i se pare cu adevărat de neiertat este abdicarea de la orice independență estetică. Și atunci, cu ce drept îl reneagă Buñuel pe Eli Lotar? Cu dreptul „oportunismului exterminator” pentru care, ne reamintește Revel, intelectualii sunt foarte dotați. Și cu dreptul care face posibilă coexistența între geniu, lașitate și neghiobie în persoana unuia și aceluiași artist, chiar și atunci când e vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
valabili -, soluții false, jumătăți, zădărnicii... Să știi asta și totuși să nu poți trăi nici întru pasiune, nici în singurătate! În noaptea trecută am proslăvit soluțiile intermediare. Este latura mea cuminte și rezonabilă. Îmi e proprie și nu o pot renega. Dar nu o mai iubesc. Nu o mai stimez... Pierre lui Mihai 3 decembrie 1952 A fost ca o ploaie de vară în mijlocul unei zile frumoase... și noi stăteam toți trei în ploaie: el cu privirea încremenită și tâmpă a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]