4,573 matches
-
obiectele de lux, care au o utilitate mai mică, dar o valoare de schimb ridicată și omul bogat care cumpără cu prețuri relativ mici articole de consum care pentru el au o mare valoare de întrebuințare, beneficiind astfel de o rentă a cumpărătorului înstărit. Dacă s-ar înlătura efectele inegalei distribuții a puterii de cumpărare, valoarea bunurilor ar fi una "naturală", cu atît mai mare cu cît bunurile ar fi mai rare. Autorul austriac încearcă să explice și profitul prin productivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de la alte știința pentru a putea totuși merge înainte și răspunde cît de cît provocărilor realității. Care realitate?.... 1.6.2. Teoria repartiției Majoritatea marginaliștilor, mai ales adepții școlii psihologice consideră că principalele tipuri de venituri într-o economie (salariul, renta, dobînda la capital, profitul) trebuie concepute ca fracțiuni din prețul de producție. Problema ricardiană a repartiției tripartite a venitului național a fost transformată într-o problemă de atribuire funcțională, în pofida criticilor adepților teoriei marshalliene a costurilor de producție (Edgeworth). De
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cea a lui Marshall, de sorginte ricardiană, potrivit căreia profitul reprezintă remunerarea activității antreprenorului și ține de sfera repartiției dividendului național. De aseme nea, o teorie coerentă a profitului a propus Knut Wicksel. În termeni ricardieni extinși este prezentată și renta. Salariul este legat de nivelul productivității marginale a mîinii de lucru. 1.6.6. Critica analizei utilității marginale Cea mai mare răspîndire a cunoscut-o, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, varianta psihologică a școlii marginaliste, atît în Europa cît
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
amnistieze pe evazioniști. Rusia este astăzi mult mai inegalitară decît în era sovietică, creierele pleacă în Occident, tehnologia și infrastructura de care dispu-ne sunt mult depășite, speranța de viață a populației scade dramatic, iar aproape toate veniturile țării provin din renta la exportul de petrol și gaze, de care Rusia a devenit dependentă. E rău să fii dependent de importul unor astfel de resurse strategice, dar poate fi la fel de rău să fii dependent de exportul lor. Monopolurile de stat controlează aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dintre state. Actori nestatali de diferite tipuri au devenit jucători importanți. Cum se raportează Rusia la aceștia? Iată o altă provocare. A dezvoltat Moscova acea "soft-power" despre care vorbea Lavrov? Nici pomeneală. Ce s-a făcut cu banii din celebra rentă petrolieră? S-a modernizat și diversificat economia rusă? Nu. Problema Rusiei este că nu poa-te fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a făcut cu banii din celebra rentă petrolieră? S-a modernizat și diversificat economia rusă? Nu. Problema Rusiei este că nu poa-te fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării lovită de criză nu e prea mare. Și atunci pe ce se bazează grandoarea visată? Pe iluzii? Pe arme? Problemele de fond ale Rusiei (sărăcia, demografia, autoritarismul ș. a.) rămîn, iar tensiunile cresc. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ban pentru cheltuielile personale, ci economisește pentru a putea cumpăra bunuri de folosință îndelungată, ca, de exemplu, o sobă cu gaz sau un televizor. A reușit, de asemenea, să construiască o casă în satul natal, care îi aduce acum o rentă lunară de 200 de rupii, din chirie. În ceea ce privește luarea deciziilor, Amita spune: „Eu iau toate hotărârile. Eu plătesc facturile, eu conduc casa. Soțul meu... Așa e el, nimeni nu-l ascultă. Eu am fost întotdeauna cea responsabilă cu deciziile pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sensul că mai mulți oameni pot să le utilizeze concomitent, adică dispun de proprietatea de nonrivalitate, spre deosebire de bunurile obișnuite, care sunt rivale. Romer consideră că din activitățile umane derivă progresul tehnologic și că mai multe firme sau agenți economici câștigă rente de monopol pentru informații (cunoaștere), ca urmare a deținerii puterii economice. Chiar dacă informația în sine este un bun nonrival, din punct de vedere economic nu reprezintă un adevărat bun public, fiindcă este parțial exclusivă (Romer, 1994). Modelele creșterii economice endogene
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rigide de plată. Pe de altă parte, arenda variază de la an la an, în acord cu calculele managerului. Așadar, în absența contractelor și a unei concepții stabile despre arendă, controlul țăranilor asupra activității fermei este foarte scăzut, aproape inexistent. Calculul rentei devine, în acest fel, o sursă de a reduce controlul țăranului și de a-l spori pe cel al managerului. Un raport asimetric în care managerul încearcă să extragă cât mai mult surplus cu riscul pierderii participării și loialității țăranilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
partea a doua a acestei cărți, că măsura cantității raționalizate de piață drept avuție este mică în raport cu avuția creată în areale imense unde piața nu funcționează. Dincolo de cazul economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
monetar). Intervin și oscilații deosebit de importante în privința controlului extensiilor și propensiunilor comportamentale de scurtare a căii succesului (pasagerul clandestin, hazardul moral, exuberanța irațională, dilema prizonierului). Oscilația devine o funcție prevalentă în situațiile de control al exceselor de genul căutării de rentă în defavoarea raționalității, a apelului prevalent la bani fictivi, la piața neagră, economia subterană, situațiile de consumator captiv ș.a.m.d. Demarcația, în măsura în care limitează excesele, are o valoare pozitivă și favorizează tendințele de câștig în condiții participative de natură incluzivă. Tăietura
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
eforturilor de a se cristaliza în efecte este redusă dacă ne raportăm la ceea ce reprezintă astăzi extensia absolută a tipului economiei de cazinou și a tipului economiei autodeterminante. Banii fictivi, piața neagră și supraproducția au prioritizat propensiunile spre căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
piața neagră și supraproducția au prioritizat propensiunile spre căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca volum și importanță de avantajele virtualizării valorii. Spectrul de semnificații al acestei propensiuni începe prin supralicitarea calității capitalului, în variile sale expresii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cea mai precară dintre autoconsum vs. inovare și creare de valoare; piața reglementată vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
condiții ideale, de comportamentele neagresive ale vecinătăților. Operatorii componentelor SRE sunt la discreția influențelor externe, în ciuda asumpțiilor din teoria clasică. Prețul, dobânda și resursele sunt dimensionate cel mai adesea (părând a fi chiar regula în economia recentă) de căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii. Performanțele randamentale cele mai atractive se obțin prin combinațiile părților iraționale. Tocmai în acest mod se explică de ce există tendința mereu stimulată de a se restrânge SRE în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o presiune ciclică exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință a goanei după profit. Sub tentația speculației, fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
țară, pentru veniturile lor din străinătate să fie impuse în țara lor de reședință, dar să li se dea drept de deducere pentru impozitul plătit în țara de origine a veniturilor 46; - cetățenii care locuiesc în străinătate, dar realizează venituri (rentă de pământ, dividende de capital) în țara de origine, să achite impozite pe aceste venituri în țara de origine; - pot exista unele excepții de la caracterul general al impunerii, determinate de garantarea minimului de existență, evitarea dublei impuneri, elaborarea unor facilități
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
s-au diversificat mai ales în epoca modernă. La începutul secolului al XX-lea, în schimbul impozitelor așezate pe obiecte materiale ori pe diverse activități - comerciale, industriale, adică al impozitelor reale, s-au evidențiat impozitele stabilite pe diferite venituri - salariu, profit, rentă - sau pe avere - mobiliară sau imobiliară -, adică impozitele personale, care au generat impunerea prin aducerea printre plătitorii de impozite și a muncitorilor și funcționarilor. Începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, se realizează treptat o creștere majoră a
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
satisfăcătoare a veniturilor realizate de diversele categorii sociale, moment marcat de mărirea: numărului muncitorilor și funcționarilor, care realizau venituri sub forma salariilor; numărului comercianților și bancherilor care realizau venituri sub forma profitului; numărului proprietarilor funciari care obțineau venituri sub forma rentei. Apar, așadar, în calitate de subiecte ale impozitelor pe venit, persoanele fizice și persoanele juridice care au domiciliu sau rezidența într-o anumită țară, precum și cele nerezidente, care realizează venituri din diferite surse. a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice: sunt supuse la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
la alta); impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabilește, de obicei, anual, conform declarației de impunere întocmite de subiectul impozitului, iar apoi acest impozit este înregistrat în debitul contribuabilului în registrul de rol; impozitul stabilit asupra veniturilor din salarii, dobânzi, rente, este încasat prin stopaj la sursă, de cele mai multe ori; impozitul stabilit asupra celorlalte venituri se încasează direct de la contribuabili; ca tendință, pe plan mondial, se remarcă faptul că încasările provenite din impozitele așezate asupra veniturilor realizate de persoanele fizice cunosc
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de monedă. Ca urmare a preluării unui credit, statul emite înscrisuri cu statut de titluri financiare: polițe/bonuri de tezaur; certificate/bonuri de impozite; certificate de trezorerie, în cazul creditelor din nevoi de trezorerie sau obligațiuni de stat; titluri de rentă sau titluri de rentă perpetuă, în cazul creditelor de echilibrare a bugetului; Primele trei sunt înscrisuri privind creditul pe termen scurt și atestă, de regulă, un credit pe piața internă; ultimele sunt înscrisuri privind credite pe termen lung și atestă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a preluării unui credit, statul emite înscrisuri cu statut de titluri financiare: polițe/bonuri de tezaur; certificate/bonuri de impozite; certificate de trezorerie, în cazul creditelor din nevoi de trezorerie sau obligațiuni de stat; titluri de rentă sau titluri de rentă perpetuă, în cazul creditelor de echilibrare a bugetului; Primele trei sunt înscrisuri privind creditul pe termen scurt și atestă, de regulă, un credit pe piața internă; ultimele sunt înscrisuri privind credite pe termen lung și atestă un credit care poate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]