36,092 matches
-
control intern la entitățile publice 16 , care definesc un minimum de reguli de management, obligatorii pentru toate entitățile publice. Acestea sunt grupate pe cele cinci elemente-cheie (elementele modelului de control COSO), care vor fi dezvoltate în continuare în acest capitol. Reorganizarea sistemului de control intern din cadrul entităților publice intră în responsabilitatea managementului general și trebuie să aibă la bază Cadrul de control intern elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, prezentat mai sus. Standardele de control intern au o formă generală care a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemul de control din interiorul unităților economice și organiza și controlul extern pentru urmărirea modului de exercitare a controlului intern al unităților economice, toate aceste activități de control fiind obligatorii. Din aceste motive, perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin profunde reorganizări, concretizate în restrângerea treptată a controalelor obligatorii și 15 Institutul Canadian al Contabililor Autorizați (Criteria of Control) - CoCo. 16 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
funcționalității sistemului de control intern; în concluzie, auditul intern face parte din sistemul de control intern, dar este altceva, respectiv o formă de evaluare suplimentară a tuturor activităților care se desfășoară în cadrul organizației, oferită managementului în procesul luării deciziilor. Prin reorganizarea sistemului de control în entitățile publice din România, controlul extern a evoluat și s-a restructurat continuu, îmbrăcând diverse forme, astfel: controlul financiar preventiv delegat, exercitat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin controlori delegați, la ordonatorii principale de credite ai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control Modelele COSO și CoCo sunt cadre de control recunoscute internațional și ele să constituie baza pentru organizații în elaborarea propriilor sisteme de control intern. Totuși există și alte surse de informații ce pot asista organizațiile în înțelegerea și reorganizarea controlului intern, respectiv: Standardul de control COBIT - obiectivele de control pentru informații și sisteme tehnologice, care cuprinde securitatea și controlul în sistemele de tehnologia informației (IT). COBIT cuprinde patru componente principale, respectiv: planificarea și organizarea; achizițiile și implementarea; furnizarea și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pe componentele structurii organizatorice; Analiza modelului de control managerial se realizează pe celulele elementare ale acestuia în mod individual. Spre exemplu, celula elementară A3-B3 C3 se referă la conformitatea cu cadrul normativ a activității de control din structura activității 2. * * * Reorganizarea sistemului de control intern, în baza cadrului controlului intern legiferat în România 53 , nu va avea șanse de reușită decât prin conștientizarea întregului personal din organizație, deoarece acesta, în totalitate, este implicat în proces. Dacă, în cadrul organizațiilor, personalul, care este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și a celui de linie. Implicarea acestor forțe în înțelegerea sistemelor de control intern și în implementarea acestuia în propria organizație, pornind de la evaluarea riscurilor, reprezintă o bună șansă ca organizațiile să împuternicească oamenii, care să-și asume responsabilități pentru reorganizarea propriului sistem de control intern, ce va avea ca principal scop protejarea și promovarea organizației. Înțelegerea conceptului de control intern, coroborat cu un sistem adecvat de guvernanță corporativă și susținut de un mediu de control robust, poate dezvolta într-o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control managerial nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai degrabă o problemă de schimbare a mentalității, care vizează în timp schimbarea culturii organizaționale. Marcel Ghiță 2.5 . Implementarea sistemelor de control managerial 2.5.1. Elaborarea cadrului normativ pentru reorganizarea sistemului de control intern În vederea compatibilizării și armonizării sistemului de control financiar public intern - SCFPI din România cu structurile Uniunii Europene s-a creat, la recomandarea Comisiei Europene, înainte de aderare, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
informare operativă asupra unor proiecte de operații, de către managementul general, prin constituirea unor echipe/comisii de control sau inspecție 60, pe baza unui act de decizie internă, conform cadrului normativ, care să asigure verificarea a 10-15% dintre operațiunile entității; − responsabilitatea reorganizării propriului sistem de control managerial, care presupune demararea activității prin constituirea grupului de lucru 61, pe baza deciziei managementului, sub forma unei comisii care monitorizează întreaga activitate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. UCASMFC recomandă parcurgerea mai multor etape în vederea implementării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
entităților publice a fost organizată, începând cu anul 2003, funcția de audit intern. Scopul auditului intern este acela de a evalua funcționalitatea sistemului de control intern și de a asigura consiliere managerului general, pentru luarea celor mai eficiente decizii. În vederea reorganizării noului sistem de control managerial, Comisia Europeană recomandă ca toate activitățile de control intern să devină opționale, iar managementul general să fie acela care stabilește activitățile de control care sunt necesare a fi implementate în cadrul entității pe care o coordonează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din partea Curții de Conturi a României, și o dată la cinci ani, din partea MEF, prin UCAAPI sau prin organul ierarhic superior, din cadrul fiecărei entități publice, evaluare care va urmări stadiul implementării sistemului de control managerial în cadrul entităților. 2.5.3. Responsabilitatea reorganizării sistemului de control managerial Principiile generale de bună practică, acceptate pe plan internațional, care compun acquis-ul comunitar, au stat la baza realizării standardelor de control intern. De asemenea, la elaborarea standardelor de control intern s-a ținut cont de experiența
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor și alte organisme de control extern veneau sistematic pentru realizarea unor controale de fond privind propria activitate. Concret, pregătirea în vederea aderării României la Uniunea Europeană a impus în domeniul controlului financiar public intern (CFPI) reorganizarea sistemului de control intern din cadrul entităților, în sensul eliminării compartimentelor distincte de control, revizie sau inspecție, așa cum rezultă din figura 2.7. În acest sens, recomandările Comisiei Europene au fost orientate în direcția desființării acestor compartimente și a integrării activităților
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
România se impune organizarea acestui control ca un control de asigurare ulterior asupra proiectelor de operații generale din cadrul entității, la dispoziția managementului general, ținând cont de faptul că acest control a fost eliminat cu ocazia elaborării legislației primare 79 privind reorganizarea sistemului de management și control intern. În practică acest control trebuie să se realizeze în baza deciziei/ordinului managerului general și nu se impune înființarea de compartimente de control sau inspecție, ci numai ca excepție, în funcție de specificul activității entității. Controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
prezentată mai sus, se impune a fi constituită în toate organizațiile pentru asigurarea implementării controlului managerial în accepția principiilor guvernanței corporative, recomandată de buna practică internațională în domeniu. În prezent, entitățile publice trebuie să implementeze sistemul de control managerial prin reorganizarea sistemului de control intern existent, respectiv prin disiparea tuturor activităților de control intern pe fluxul proceselor care se desfășoară în cadrul entității, bazat pe gestiunea riscurilor, în responsabilitatea managementului general. 81 Legea contabilității nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 265/1991
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
durata acestora, în cazul în care s-ar produce. În România, prin aplicarea OMFP nr. 946/2005 privind implementarea sistemului de control managerial, cu modificările și completările ulterioare, s-a constituit grupul de lucru, conform articolului 3, cu atribuții privind reorganizarea sistemului de management financiar și control intern - SMFCI, care conțin și necesitatea elaborării Registrului riscurilor și procedurile operaționale de lucru. Problematica gestionării riscurilor, în conformitate cu documentul menționat mai sus, se află în totalitate în coordonarea managementului general, care pentru realizarea acestor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern. Comitetul de audit ar trebui să înțeleagă efectele care pot să apară ca urmare a unor schimbări majore în organizație, mai ales prin disponibilizări de personal, restructurări, fuziuni și altele și să acorde atenție modificărilor care se impun în privința reorganizării sistemului de control intern în urma acestor evenimente. În acest scop, comitetul de audit trebuie să se aștepte la informări periodice de la auditorii interni și auditorii externi în ceea ce privește sistemul de control intern. Din aceste considerente, Consiliul administrație și comitetul de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
orientali, de limbă greacă, în Occident înseamnă a juca o carte importantă în procesul reunificării, al ecumenismului, dat fiind că Părinții au furnizat Bisericilor ortodoxe mai ales întreaga „armătură” teologică și spirituală. 3. Revalorizarea patristicii trebuie să permită, de asemenea, „reorganizarea învățământului ecleziastic, mai ales al disciplinelor teologice”. 4. Această revalorizare e susceptibilă să opereze o reformă la nivelul vieții spirituale, eliberând spiritualitatea catolică de pietismul și moralismul edulcorat, caracteristic epocii și reancorând-o în dogmă, căci „Părinții îngemănează, într-un mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fost Legea nr. 11 din 31 iulie 1990 și Legea 47 din 7 iulie 1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996 în două: Perioada reparației rapide (1990-1991) caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și Perioada de reorganizare (1992-1996) caracterizată de o legislație necoordonată, încercând, pe de o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
statutul asistentului maternal profesionist, Hotărârea de Guvern nr. 604 din 6 octombrie 1997privind criteriile și procedurile de autorizare a organismelor private care desfășoară activități in domeniul protecției copilului, aceste acte normative au fost completate cu norme metodologice și ordonanțe de reorganizare a instituțiilor de stat din domeniu 64. Aceste acte normative introduc o serie de modificări în ceea ce privește procesul adopției. Prin Hotărârea de Guvern nr. 502 din 12 septembrie 1997, Comitetul Român pentru Adopții are menirea de a autoriza agențiile românești și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
octombrie 1966. ***Department of Human Services, Children, Adults and Families Adoptions 2005, citat în 10 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa www.dhsforms.hr.state.or.us/forms/served/de9079.pdf. ***Grupul Independent pentru Analiza Sistemului de Adopții Internaționale GIASAI, Reorganizarea sistemului de adopții internaționale și de protecție a copilului în dificultate, 2002, citat în 2 octombrie 2006, disponibil pe internet la adresa http://europe.org.ro. ***Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din 9 iunie 1997 privind protecția copilului aflat in dificultate republicata in Monitorul Oficial nr. 276 din 24 iulie 1998 ***Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 192 din 8 decembrie 1999 privind înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activităților de protecție a copilului, publicată în Monitorul Oficial nr. 599 din 8 decembrie 1999. ***Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 25 din 9 iunie 1997 cu privire la adopție, publicată în Monitorul Oficial nr. 120 din 12 iunie 1997. ***Post-Permanency Services
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Zugrăvescu și Ana Iacovescu, "The adoption of children in Romania". în Eliezer D. Jaffe, eds., Intercountry adoptions: laws and perspectives of "sending" countries, Martinus Nijhoff Publishing, London, 1995, pp. 39-52. 63 Grupul Independent pentru Analiza Sistemului de Adopții Internaționale GIASAI, Reorganizarea sistemului de adopții internaționale și de protecție a copilului în dificultate, 2002, citat în 2 octombie 2006, disponibil pe internet la adresa http://europe.org.ro 64 vezi Hotărârea de Guvern nr.117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de promovare a drepturilor copilului la nivel național, publicat în Monitorul Oficial nr. 105 din 12 martie 1999; et seq. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 192 din 8 decembrie 1999 privind înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activităților de protecție a copilului, publicată în Monitorul Oficial nr. 599 din 8 dec. 1999; et seq. Hotărârea de Guvern nr. 96 din 9 februarie 2000 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, publicată în Monitorul Oficial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
alt model, în care are loc o antrenare largă a femeilor pe piața muncii, ca urmare a cadrului stabilit anterior, în socialism, privind egalitatea de șanse a femeilor față de bărbați. Sub aspectul protecției familiei, este recunoscută o sinuoasă traiectorie de reorganizare a serviciilor pentru familie, alături de măsuri de susținere financiară. Concediul parental poate constitui o opțiune a oricăruia dintre părinți 30. De aceleași drepturi se bucură și asigurații care au adoptat copii sau au calitatea de tutore, cărora li s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
anumite probleme sau activități; 3) Sistemul tutelar, în care guvernul sau administrația centrală dispune de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este sistemul autonomiei limitate. 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială Pentru România, ca membră a Uniunii Europene, se pune și problema reorganizării administrativ-teritoriale, pentru optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dispune de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este sistemul autonomiei limitate. 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială Pentru România, ca membră a Uniunii Europene, se pune și problema reorganizării administrativ-teritoriale, pentru optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întîrziată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]