911 matches
-
din cauza pauperizării evreilor datorită guvernărilor rasiste, sarcina comitetului este mare, având de suportat cheltuieli urgente pentru asistența celor nevoiași. Situația populației evreiești din oraș: familii băștinașe 1622, cu număr de suflete 4114; familii evacuate 145 cu 353 de suflete. Dorohoieni repatriați din Transnistria 2665, întorși de la muncă obligatorie din detașamentele externe 765, familii ale căror susținători sunt la muncă obligatorie sunt 62, eliberați din lagăre și închisori 32. Despre cei întorși de la muncă spune că sunt extenuați, lipsiți de haine, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
farmacistului Roșu Herșcu „proprietar farmacia Națională între 1927 și 1942, fiul veteranului Manaș Roșu, sergent în războiul de independență, naturalizat prin legea individuală din 1879”1118. Se întocmește un tabel cu situația numerică pe localități, de evrei care să fie repatriați la solicitarea Centralei. Din totalul de 565 de evrei, 129 sunt evrei din Dorohoi (83 din Suceava, 156 din Cernăuți, 48 din Chișinău, 25 din Câmpulung)1119. Comunitatea din Dorohoi certifică că evreii din tabel au fost deportați din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au fost deportați din Dorohoi 1120. Conform ordinului nr.52921 din 21 februarie 1944, Inspectoratul general al jandarmeriei, Direcția siguranței și ordinii publice, face o centralizare a rapoartelor legiunii din Transnistria referitor la repatrierea copiilor orfani. Spune că au fost repatriați 1975 de copii orfani din Transnistria 1121. Într-un referat din 14 martie 1944 către Ministerul de interne, Subsecreatariatul de stat a poliției, „conformitate cu ordinul rezolutiv al mareșalului pe raportul nr.225048/1944 al acestui departament (Inspectoratul general al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
100 de lei mai ieftin”. Adică, datorită absurdității organelor de ordine, se dădea de Înțeles că țăranii nu avea altă alternativă și de aici ura față de evrei despre care credeau că sunt mână-n mână cu polițiștii. Referitor la „Evreii repatriați În localitate de pe teritoriul Uniunii Sovietice” șeful hușean remarcase că „...la Început făceau o puternică propagandă antisovietică, Însă prin intervențiile făcute de noi, adunându-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tragic avea să fie consemnat în 1862, când un vas peruan a capturat o mie de băștinași, care au fost duși să lucreze ca sclavi în mine. Din cauza condițiilor inumane, 900 au decedat la scurt timp și 100 au fost repatriați, decedând pe drum 85, din cauza unei epidemii de variolă. Au scăpat doar 15, care, reîntorși pe insulă, au răspândit epidemia, pe la 1870 mai rămânând cu viață în Insula Paștelui doar 100 de persoane! Au rămas și astăzi neelucidate multe mistere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au refuzat să se îmbarce în avionul de București, așa că au fost expediați înapoi exact de unde au venit la Sao Paulo. Întrebarea colonelului era: "Ce facem cu ei, Brazilia n-are nevoie de emigranți! Fiind ilegali și nevoind să fie repatriați, trebuie să-i băgăm la pușcărie pentru încălcarea frontierei de stat". Nu știu dacă ați citit sau ați văzut prin filme cam ce înseamnă pușcăria pe undeva prin lumea a 3-a. Așa că am dat sfoară în Sao Paulo pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Slobozia Trăsnitu! Într-o zi, când eram la popotă, mă trezesc cu Mara. - Ce-i cu tine aici? - M-a trimis doamna. Să mergeți imediat acasă în sat, la Bichigi că vor s-o ia sovieticii cu tot cu copii s-o repatrieze. - Dar tu? - De mine nu s-au legat că am adeverința pe care mi-ați dat-o. Da. Pentru Mara făcusem rost de-o adeverință de la Tolsticov dar nici un moment nu mi-am închipuit că se vor lega tocmai de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
venit În anul 1774 și În Satul Climănți (din 1777). În Întreaga Bucovina sunt 8 obștii de ruși lipoveni. Germanii au populat peste 22 sate și toate orașele din Bucovina. La Începutul celui de al doilea război majoritatea s-au repatriat În Germania mărturia lor rămânând bisericile din care o parte funcționează și astăzi. Toate minoritățile din Bucovina au clase cu efective de 15-30 elevi, iar În cazul că numărul elevilor este mai mic de 15 se pot organiza grupe pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tragic avea să fie consemnat în 1862, când un vas peruan a capturat o mie de băștinași, care au fost duși să lucreze ca sclavi în mine. Din cauza condițiilor inumane, 900 au decedat la scurt timp și 100 au fost repatriați, decedând pe drum 85, din cauza unei epidemii de variolă. Au scăpat doar 15, care, reîntorși pe insulă, au răspândit epidemia, pe la 1870 mai fiind în viață în Insula Paștelui doar 100 de persoane! Au rămas și astăzi neelucidate multe mistere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
estici ai Răsăritului”, adăpostește 6.246 de suflete și se poate mândri cu faptul că toți locuitorii sunt ortodocși. Aceștia se ocupă cu mineritul, exploatarea forestieră, agricultura, apicultura, comerțul. Cei mai mulți dintre catolicii care au existat pe acest teritoriu s-au repatriat, astfel încât Biserica Catolică din sat este pustie, sătenii mărturisind că acum câțiva ani, când încă se oficiau messe aici, erau aproximativ zece catolici care participau la serviciul divin. Nicolae a fost unicul copil al cantorului bisericesc Teodor Cotlarciuc și al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
căi ferate, care nu fuseseră încă naționalizate. 181 Decorator și scenograf al epocii "Art Nouveau". 182 De război. 183 Germania nu avea voie să aibe, cu totul, mai mult de 150.000 de oameni înarmați. De aceea, nu și-a repatriat trupele din Rusia și Țările Baltice, unde aceste unități, reduse la ofițeri, gradați și soldați voluntari, au combătut alături de Armata Roșie sau împotriva ei, fiind apoi neoficial încadrate conform clauzelor secrete ale acordului de la Rapallo (1922) în forțele armate ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Țările Baltice, unde aceste unități, reduse la ofițeri, gradați și soldați voluntari, au combătut alături de Armata Roșie sau împotriva ei, fiind apoi neoficial încadrate conform clauzelor secrete ale acordului de la Rapallo (1922) în forțele armate ale Rusiei Sovietice. Au fost repatriate de Hitler, după 1935. 184 "Almanahul de Gotha" a fost anuarul oficial al caselor domnitoare și princiare și al statelor. A dispărut în 1944, devenind un instrument de actualizare genealogică al vechii nobilimi din Europa. 185 Terorist ucrainean. 186 Dezvoltarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
organizat în absența corpului defunct sau conform căreia funerariile erau dedicate doar efigiei acestuia (Daremberg, Saglio și Pottier 1403,17 apud Benoist 103-04). În secolele II-III, ritualul includea extensiv funerarii duble, ale corpului defunct, funus in corpore (chiar atunci când era repatriată doar cenușa împăratului) și ale obiectului-manechin din ceară, funus in effigie. Autorul acestei pasionante anchete istorice și filologice (la care vom mai face apel), în baza textelor grecești și (mai ales) latine, atrage atenția asupra faptului că expresia funerară nu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
octombrie 1948 este arestat și predat autorităților militare sovietice, fiind condamnat la douăzeci și cinci de ani muncă silnică. Va rămâne în gulag (cea mai mare parte a timpului la Vorkuta) până în 1956, după amnistia dată de N. S. Hrușciov, apoi se repatriază. Va fi preot la Izlaz-Brănești, județul Ilfov (1959-1966), apoi la biserica Mărcuța din București până la pensionare (1983), desfășurând o bogată activitate pastorală și obștească. Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
tineri să le facă tratament... Și era bun prieten și coleg de Închisoare de mult timp cu un tătar din Constanța, Resul Nezier, un domn care mi-a fost și prieten și care a murit În Turcia, că s-a repatriat dup-aia. Și aicea l-am cunoscut și pe domnul Al. George, dacă ai auzit de el. E un poet al Închisorilor, a scris și ceva filozofie... A murit cred că prin ’87-’88, așa.1 Cât ați stat la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau refugiați în timpul răsboiului, nu au avut și nu pot avea nici un drept de rămânere în țară. Dat fiind că și unii și alții constituiesc un element susceptibil de suspiciune din toate punctele de vedere și întrucât nu pot fi repatriați deocamdată, socotim că este o acțiune de salvgardare a intereselor românești, să fie evacuați oriunde, iar acolo să li se fixeze un regim sub protecția statului Chilian, până când vor avea posibilitatea să părăsească țara, unde nu pot rămâne definitiv în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
10, a binevoit a ne comunica următoarele ca urmare la memoriul nostru Nr. 31.651 din 29 Decembrie 1943: „La Nr. 31.651, din 29 Dec. 1943, cu onoare se face cunoscut că s’au dat dispozițiuni ca toți evreii repatriați din Transnistria să fie scutiți de muncă obligatorie până la 15 Martie 1944, cu excepțiunea perioadelor pentru curățitul zăpezii.” Președinte, ss Dr. N. Gingolă Prezenta este conformă cu originalul. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 18.04.7, fila 406. Document nr. 201
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asediul Caffei (1475), salvați apoi, și navigând pe mare până la Chilia, unde sunt luați sub protecție de Ștefan. Domnul Moldovei îi tratează ca pe oaspeți la Suceava și, în pofida presiunii Porții ce își reclamă insistent captivii, îi ajută să se repatrieze, călăuzindu-i cu prudență „prin Țara Ungurească”. Ediții: Cronica scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu voievod al Țărilor Moldovei și Valahiei, tr. Irmertraud Briebrecher și Emil Biedrzycki, în Olgierd Górka, Cronica epocei lui Ștefan cel Mare
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
CMN sunt acuzate că activitatea lor are influențe negative asupra balanței de plăți a statelor de origine prin reducerea exporturilor și prin importul unor produse textile, electrocasnice, autoturisme din filialele lor. În plus, majoritatea legislațiilor nu obligă firmele să-și repatrieze profiturile, acestea fiind reinvestite În alte țări. Criticii multinaționalelor spun că acestea sunt mai preocupate de profitabilitatea lor decât de marile probleme ale societății - șomaj, crize monetare etc. Caracterul lor internațional le permite să acționeze fără a ține seama de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a spus că la Chișinău, unde a fost dus într-un arest, rușii s-au purtat excelent cu el, i-au dat de mâncare, au fost politicoși, civilizați, acesta e adevărul. După un timp de anchete la Chișinău, a fost repatriat la Constanța unde a fost din nou condamnat și băgat la închisoare pentru trecere frauduloasă a frontierei. A ieșit și el cu toți ceilalți deținuți în 1964. A reușit într-un final să treacă granița, numai că fata la care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din Kladovo. Am ajuns în niște tufișuri unde am întins banii să se usuce la soare. C. I.: Nu v-ați gândit că vă vor denunța? S. Ț.: Ce era să fac? Știam că dacă eram prins în zonă mă repatriau și convenția era că, pentru fiecare persoană care încerca să treacă fraudulos frontiera și era prinsă și repatriată, statul român îi recompensa pe iugoslavi cu un vagon de sare. Vă dați seama ce darnici erau tovarășii români? Ce să fac
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru o economie de piață care să funcționeze eficient. Garantarea drepturilor de proprietate privată ar fi putut atrage investitori străini din toată lumea, dacă ar fi existat o mare probabilitate că ceea ce se investea putea fi păstrat, iar profiturile puteau fi repatriate. Poporul rus suferea economic din cauza lipsei acestor elemente intangibile, în ciuda faptului că deținea toate valorile tangibile necesare prosperității. Capitalul uman trebuie să includă tradiții politice și juridice”48. în schimb, „ascensiunea Angliei ca primă națiune industrială, atât la momentul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1943, la 41.560, pentru ca până la sfârșitul aceluiași an în SS să se afle 54.000, alți 15.000 fiind în Wehrmacht, în organizația „Todt” și în industria germană de război, adică peste 12% din total. Se mai adăugau cei repatriați din Basarabia, Bucovina și Dobrogea, luați în parte în Wehrmacht și SS. Pe fronturile Reich-ului au murit circa 8.000-9.000 dintre etnicii germani din România înrolați în SS, ceea ce înseamnă peste 15% din numărul total al celor încorporați. în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât cel din anii antebelici, atingând în 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca în anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră în 1920 și 1921 și care, nemaigăsindu-și rost în România, s-au înapoiat în America, de această dată - aproape în toate cazurile -, pentru totdeauna”. Aceeași subliniere a făcut-o și Radu Toma, care constata că, potrivit recensământului din 1920
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comuna Lespezi, din județul Iași. Participant la primul război mondial, este luat prizonier de trupele germane și este dus în Germania, fiind nevoit să lucreze pe moșia unui general din armata germană. La sfârșitul războiului, el a refuzat să se repatrieze, continuând să lucreze, primind un salariu, pe moșia aceluiași general. După câțiva ani, se întoarce în țară și cumpără 50 ha de rediu(loc, teren împădurit) de la boierul Gheorghe M. Barbu, actul de vânzare-cumpărare fiind semnat în anul 1926. Boierul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]