2,674 matches
-
se poate naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este spațiul în care se constituie personalitățile individuale. Acest sens al culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării de planuri (de la biologic la social) a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
au cel puțin 5% din efectivul salariaților din economia națională 7. are în componență organizații componente care cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul salariaților din economia națională Precizați care din combinațiile de mai jos conferă reprezentativitate unei organizații sindicale la nivel național: a) 1, 3, 4, 5 b) 2, 3, 4, 7 c) 2, 3, 4, 6 6. Pluralismul sindical reprezintă a) un principiu al organizării sindicale b) un drept al sindicatelor c) baza realizării dialogului
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
optulea (George Bălăiță,Constantin Țoiu, Augustin Buzura, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc, Virgil Duda), din pespective teoretice practicate la data respectivă pe plan european; analiza fină și riguroasă urmărește să traseze profiluri caracteristice și să verifice intuițiile cronicarilor literari asupra reprezentativității anumitor autori români contemporani. A. a publicat studii substanțiale în domeniul metodologiei istoriei literare, rămase în paginile revistelor de specialitate, precum și mai multe ediții comentate din opera unor scriitori români. A colaborat, în calitate de coautor, la câteva volume apărute mai cu
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
Deși victoria lor final... dovedește c... au dep...sit obstacolele cu mai mult... pricepere, rațiunile acestui succes conținu... s... nu fie evidente. Mult... vreme istoriografia oficial... a pus mai ales accentul pe carismă lui Țîțo sau a lui Hodja, pe reprezentativitatea național... a partizanilor și pe calitatea armatei lor, instrument militaro-politic de o mare eficacitate, comparabil cu armata maoist.... Ast...zi se observ... la istorici trei tendințe clare: o mai bun... cunoaștere a celorlalte forțe ale rezistenței albaneze și iugoslave, În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
aceste mișc...ri au avut meritul de a fi primele insule r...zvr...țîțe În Europa ocupat... și supus..., ele au manifestat, Inc... de la Înființare, sl...biciuni evidente. Atît prin oamenii lor, cît și prin opțiunea politic..., ele aveau o reprezentativitate restrîns.... Într-adev...r, Legaliteti albanez al lui Abas Kupi și cetnicii sîrbi ai lui Draza Mihailovici s-au al...turat monarhilor exilați la Londra și au fost priviți că susțin...tori necondiționați ai vechiului regim. În plus, mișcarea cetnicilor s-
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
vandabile"386. Experiența și obișnuința au contribuit în mod fundamental la acest proces 387. Apariția monedei se produce pe parcursul unui proces lung de învățare. Momentul în care o marfă devine bani este determinat de lichiditatea unanim recunoscută a mărfii respective, reprezentativitatea pentru o comunitate și o zonă geografică, raritatea relativă a acestei mărfi, unicitatea sub aspectul recunoașterii de către participanții la schimb,posibilitatea depozitării sub aspectul păstrării rezervei de putere pentru viitor 388. Moneda nu este o invenție umană în înțelesul propriu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pertinente, care să poată fi folosite în mod corespunzător. Dintre acestea menționăm: obiectivele clare și utilizarea de metode și tehnici adecvate; prezentarea postului așa cum există în momentul analizei; înțelegerea, în primul rând, a sarcinilor și cerințelor postului; obiectivitate și precizie; reprezentativitatea deținătorilor posturilor pentru categoria de angajați care realizează sarcinile respective; necesitatea explicării titularului postului a motivelor și obiectivelor analizei; selecția și instruirea corespunzătoare a persoanelor ce realizează sau urmează să fie angajate în procesul de analiză; raportarea analizei la viziunea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
deceniului trecut. Din postura actuală Bălan gestionează o relație cu aproximativ 6000 de furnizori. De asemenea, este unul dintre animatorii Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), în calitate de vicepreședinte. Asociația reunește cele mai reprezentative firme din industrie și are o reprezentativitate de 65% în Consiliul Laptelui - o structură națională cu atribuții în promovarea legislației domeniului, inclusiv armonizarea cu normele UE, structură atașată Ministerului Agriculturii, numit oficial în 2007 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Stafful său restrâns este format din colaboratorii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în cel al „ficțiunii critice”, după cum își subintitulează B. unul dintre volumele proprii. În O slăbiciune pentru pisici (1997), viața creatorilor de literatură este studiată laolaltă cu textele. Îngrijește mai multe antologii, printre care și una notabilă prin simplitate și reprezentativitate, Mica antologie a poeziei române (1998), cuprinzând 66 de nume, de la moderniști până la optzeciști. SCRIERI: La noapte, pe strada Toamnei, București, 1993; Doamna Ovary (dicționar antologic), București, 1993; O slăbiciune pentru pisici, București, 1997; Păcatele tinereților, Constanța, 1999. Antologii: Iubiri
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
2.4. Nivele de măsurare / 33 2.3. Schema de măsurare / 60 2.4. Problema validității / 63 2.5. Problema fidelității / 70 2.6. Pregătirea datelor pentru prelucrare / 71 Capitolul 3. EȘANTIONAREA / 75 3.1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93 3.5. Aspecte practice ale eșantionării / 96 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare / 99 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă / 95 3.6.2 Esantionare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în analiza cercetării. 1.3.2. Statistica inferențială A doua categorie a metodelor statisticii este statistica deductivă sau inferențială, care se ocupă cu deducerea caracteristicilor unei populații din observații făcute pe un eșantion, desigur dacă sunt îndeplinite anumite condiții de reprezentativitate care să permită o astfel de operație. Statistica inferențială face posibilă descrierea unor populații mari prin utilizarea unor date culese de la eșantioane relativ mici care au calitatea de a fi reprezentative pentru populația extinsă. Marea majoritate a cercetărilor sociale sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. Capitolul 2 Problema măsurării în științele sociale 2.1 . Numărare și măsurare După cum este ușor de anticipat, realizarea unei anchete
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
inferențe despre întreaga populație. Presupoziția care stă la baza eșantionării este că analiza unui eșantion din populația cadru conduce la rezultate similare cu acelea obținute prin investigarea întregii populații, cu condiția respectării unor condiții statistice și teoretice de asigurare a reprezentativității. Asigurarea reprezentativității eșantionului presupune respectarea următoarelor trei condiții în ceea ce privește selecția subiecților: 1. Includerea în eșantion a subiecților fără a acorda vreo preferință unora dintre ei, fiecare fiind selectat după criterii aleatoare, după principiul hazardului combinațional, având o probabilitate cunoscută și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
întreaga populație. Presupoziția care stă la baza eșantionării este că analiza unui eșantion din populația cadru conduce la rezultate similare cu acelea obținute prin investigarea întregii populații, cu condiția respectării unor condiții statistice și teoretice de asigurare a reprezentativității. Asigurarea reprezentativității eșantionului presupune respectarea următoarelor trei condiții în ceea ce privește selecția subiecților: 1. Includerea în eșantion a subiecților fără a acorda vreo preferință unora dintre ei, fiecare fiind selectat după criterii aleatoare, după principiul hazardului combinațional, având o probabilitate cunoscută și diferită de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. 3.2. Reprezentativitatea eșantionului În cazul unei investigații concrete, nu putem avea garanția că eroarea de eșantionare este mai mică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. 3.2. Reprezentativitatea eșantionului În cazul unei investigații concrete, nu putem avea garanția că eroarea de eșantionare este mai mică decât o anumită valoare nominală E. De aceea, atunci când vorbim de reprezentativitate evaluăm atât eroarea maximă cât și nivelul de probabilitate cu care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din care este extras și pe care o reprezintă. 3.2. Reprezentativitatea eșantionului În cazul unei investigații concrete, nu putem avea garanția că eroarea de eșantionare este mai mică decât o anumită valoare nominală E. De aceea, atunci când vorbim de reprezentativitate evaluăm atât eroarea maximă cât și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se poată garanta rezultatele. "Reprezentativitatea unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
avea garanția că eroarea de eșantionare este mai mică decât o anumită valoare nominală E. De aceea, atunci când vorbim de reprezentativitate evaluăm atât eroarea maximă cât și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se poată garanta rezultatele. "Reprezentativitatea unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
E. De aceea, atunci când vorbim de reprezentativitate evaluăm atât eroarea maximă cât și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se poată garanta rezultatele. "Reprezentativitatea unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, adică nu se poate vorbi de reprezentativitate/nereprezentativitate, ci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care este de așteptat să se poată garanta rezultatele. "Reprezentativitatea unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, adică nu se poate vorbi de reprezentativitate/nereprezentativitate, ci de mai mult/mai puțin reprezentativ. Probabilitatea și eroarea sunt dependente una de cealaltă; controlând una dintre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să se poată garanta rezultatele. "Reprezentativitatea unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, adică nu se poate vorbi de reprezentativitate/nereprezentativitate, ci de mai mult/mai puțin reprezentativ. Probabilitatea și eroarea sunt dependente una de cealaltă; controlând una dintre ele o influențăm pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unui eșantion este cuplul [E, P]." Este o greșeală să se vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, adică nu se poate vorbi de reprezentativitate/nereprezentativitate, ci de mai mult/mai puțin reprezentativ. Probabilitatea și eroarea sunt dependente una de cealaltă; controlând una dintre ele o influențăm pe cealaltă. Sensul fundamental al acestei dependențe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vorbească de reprezentativitatea eșantionului în general, fără ca aceasta să se raporteze la o caracteristică dată. Un eșantion are o reprezentativitate în raport cu vârsta, altă reprezentativitate în raport cu sexul ș.a.m.d. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, adică nu se poate vorbi de reprezentativitate/nereprezentativitate, ci de mai mult/mai puțin reprezentativ. Probabilitatea și eroarea sunt dependente una de cealaltă; controlând una dintre ele o influențăm pe cealaltă. Sensul fundamental al acestei dependențe este că, în condiții egale, scăderea erorii antrenează scăderea probabilității. Nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetate, eroarea limită de sondaj, E, este sub o limită acceptabilă (+/-3%), iar probabilitatea de a greși, adică p (p=1-P probabilitatea) se află sub pragul de 5% (adică P, probabilitatea de a garanta rezultatele este peste 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde de următoarele aspecte: 1. caracteristicile populației, 2. mărimea eșantionului, 3. procedura de eșantionare. Caracteristicile populației se referă la variabilele în funcție de care poate fi caracterizat un eșantion, variabile precum: vârsta, sexul, vârsta, naționalitatea, educația, ocupația etc. Un eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferență între eșantionul proiectat, care se suprapune exact pe structura populației după principalele variabile socio-demografice (sex, vârstă, educație etc.) și eșantionul realizat. Prin urmare, după colectarea datelor, se va stabili dacă eșantionul extras este reprezentativ pentru populația supusă investigației. Dar reprezentativitatea nu poate fi stabilită în general ci doar prin raportare la o serie de variabile. Aceste variabile ar putea fi: sex, vârstă, educație, ocupație, naționalitate etc. Cu cât luăm în calcul mai multe variabile cu atât eșantionul are un grad
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]