1,852 matches
-
noii Puteri postdecembriste, cum o numește el! (O parte dintre cărțile lui Mioc sunt publicate înainte de 1999, când s-au aniversat zece ani de la revoluție și când au fost inculpați, judecați și condamnați doi dintre agenții, la nivel înalt, ai reprimării protestatarilor din Timișoara: generalii Mihai Chițac și Victor Athanasie Stănculescu; nemulțumirea față de procesele intentate forțelor de reprimare din timpul revoluției, care în majoritatea cazurilor au fost absolvite de vină, va marca și alți autori care, în momentul scrierii cărților respective
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
când s-au aniversat zece ani de la revoluție și când au fost inculpați, judecați și condamnați doi dintre agenții, la nivel înalt, ai reprimării protestatarilor din Timișoara: generalii Mihai Chițac și Victor Athanasie Stănculescu; nemulțumirea față de procesele intentate forțelor de reprimare din timpul revoluției, care în majoritatea cazurilor au fost absolvite de vină, va marca și alți autori care, în momentul scrierii cărților respective despre decembrie 1989, nu aveau de unde să știe că, în viitor, generalii Chițac și Stănculescu vor fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu se apăra de acuzația unei lovituri de stat: „ș...ț revoluția noastră are o particularitate deosebită. Ea este rezultatul unei acțiuni spontane a maselor, expresie a nemulțumirii acumulate de-a lungul anilor, care a fost accentuată prin încercările de reprimare a mișcărilor de masă și, în primul rând, ale tineretului. Este total falsă ideea că ar fi putut fi vorba de o lovitură de stat realizată de câteva forțe organizate, ba încă și cu sprijin din afară. Adevărul este că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
eventualii puciști); dimpotrivă, moartea lui Milea i-ar fi putut servi foarte bine pentru ideea de lovitură de stat, căreia i-ar fi căzut victimă generalul; or, dictatorul știa că ministrul Apărării nu i-a ascultat întru totul indicațiile de reprimare a populației revoltate, chiar dacă a dat, totuși, ordinul de a se trage în mulțime, cel puțin la Timișoara. * Filip Teodorescu (Un risc asumat. Timișoara, decembrie 1989, 1992) se mândrește că a făcut parte, ca ofițer, din Direcția de contraspionaj a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un pion infiltrat, iar Armata este acuzată nu numai că a tras în popor, dar și că a acceptat să facă jocul complotului extern (de aceea, Stoian constestă calitatea de erou a generalului Vasile Milea sau acuză direct zelul în reprimare al generalului Ștefan Gușe; dacă Armata a avut victime după 22 decembrie, acest lucru s-ar datora unor erori și neglijențe, comandanții militari fiind manipulatori ai evenimentelor). Securitatea este singurul organism pe care Ilie Stoian îl apără și îl laudă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a avut victime după 22 decembrie, acest lucru s-ar datora unor erori și neglijențe, comandanții militari fiind manipulatori ai evenimentelor). Securitatea este singurul organism pe care Ilie Stoian îl apără și îl laudă, considerându-l pur (adică neangrenat în reprimarea populației) și, parțial, chiar susținător al schimbării regimului Ceaușescu. Autorul este, în mod vizibil, un purtător de cuvânt al Securității - mai exact, al acelei facțiuni naționaliste care i-a rămas loială lui Ceaușescu. Sigur că Armata a greșit, în decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teroriștii; 4. dacă a existat un război electronic în decembrie 1989 în România; 5. dacă a fost revoluție sau lovitură de stat (p. 34). Pentru a răspunde acestor întrebări, au fost audiați membri ai Comitetului Central al PCR implicați în reprimarea din decembrie 1989, conducători ai serviciilor de represiune, comandanți militari și alți apparatciki ceaușiști. Susținând teza unei lovituri de stat românești în primul rând, dar combinată cu logistica unui complot extern, Săndulescu vorbește despre o „structură autohtonă mixtă, militară și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de grăniceri au participat la represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea în practică a reprimării populației ieșite în stradă. Complotul Securității a început să se ramifice în momentul în care diferiți pioni ai respectivei instituții au telefonat la posturile de radio și televiziune din Occident, exagerând intenționat numărul morților, răniților și arestaților din timpul insurecției
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
preocupare a Raportului SRI este aceea de a da un răspuns la întrebarea aflată pe buzele tuturor în 1990: cine a tras în protestatarii din stradă? Or, Raportul SRI indică pentru Timișoara- Armata (pentru 17 decembrie), apoi structuri mixte de reprimare, alcătuite din milițieni, grăniceri și trupe de securitate (pentru perioada 18-19 decembrie); la București (21 decembrie), forțele de reprimare au fost alcătuite din scutieri, milițieni, trupe USLA. Raportul SRI mai afirmă că unii manifestanți din București ingeraseră droguri cu efect
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cine a tras în protestatarii din stradă? Or, Raportul SRI indică pentru Timișoara- Armata (pentru 17 decembrie), apoi structuri mixte de reprimare, alcătuite din milițieni, grăniceri și trupe de securitate (pentru perioada 18-19 decembrie); la București (21 decembrie), forțele de reprimare au fost alcătuite din scutieri, milițieni, trupe USLA. Raportul SRI mai afirmă că unii manifestanți din București ingeraseră droguri cu efect excitant în după-amiaza și noaptea de 21 decembrie, care să le înlăture senzația de frică (!?); aceste droguri nu fuseseră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu se precizează dacă respectivele excitante erau de proveniență externă sau internă. Tot în privința protestatarilor grupați în Piața Universității, documentul indică prezența - în după-amiaza și noaptea de 21 decembrie - unui grup de agitatori, diferiți de revoluționari, pe care forțele de reprimare îi evitau și tolerau. Pentru ceea ce s-a întâmplat începând cu 22 decembrie, Raportul SRI vorbește despre „acțiuni de diversiune radioelectronică”, cei care au acționat cu aceste mijloace nefăcând parte din sistemul național de apărare a României, ci având o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că acestea nu mai pot fi folosite (oricâte presiuni s-ar face din partea Puterii) ca forță de represiune internă; este probabil faptul că generalul Milea a regretat ordinul dat la presiunile lui Ceaușescu și nu a evitat implicarea Armatei în reprimarea populației. În cazul Bucureștiului, în 21 decembrie 1989, Armata a fost mai puțin implicată în represiune, deși forțele MApN au fost scoase în stradă, cel puțin în zona Intercontinental (TAB-urile militare au fost primele care au produs victime între
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aparte de această chestiune, prin intermediul apologeților și simpatizanților Armatei (sau prin vocile unor lideri ai Armatei în decembrie 1989) ori, dimpotrivă, prin intermediul criticilor care contestă puritatea morală a Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 și acuză Armata de zel în reprimare și iresponsabilitate. Generalul Ștefan Gușe (într-un amplu dialog cu Pavel Coruț, publicat în lucrarea N-a fost triumful minciunii) apără prestația Armatei în decembrie 1989, întrucât dorește în mod clar să-și apere propria implicare în evenimentele respective. Gușe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de avertisment. În dimineața de 22 decembrie 1989, dispozitivele militare s-au retras din fața manifestanților și au fraternizat cu aceștia, înainte să primească vreun ordin în acest sens. Astfel, raportul întocmit de Cornel Iordache exclude utilizarea Armatei ca forță de reprimare împotriva demonstranților, în 21 decembrie 1989 la București. Costache Codrescu (în calitate de coordonator) și un grup de alți cinci militari au publicat o lucrare (scrisă dogmatic) laudativă cu privire la rolului Armatei în revoluție - Armata română în revoluția din decembrie 1989 (1994) - pornind
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
când Armata s-a alăturat revoluționarilor și poporului. Pentru a doua etapă sunt prezentați ca argumente palpabile morții (221) și răniții (633) revoluției proveniți din rândul militarilor. Autorii afirmă că, în general, liderii Armatei au împiedicat participarea unităților militare la reprimarea violentă a mulțimii, evitând un conflict direct între militari și manifestanți; militarii ar fi ripostat doar atunci când au fost provocați în mod deliberat, fiind violentați de diferiți agresori, ceea ce i-a obligat ca, în legitimă apărare, să deschidă foc de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tras în populație, ci în aer, victimele înregistrate datorându-se gloanțelor ricoșate sau erorilor! Autorul insistă asupra faptului că în 22 decembrie militarii s-au retras în cazărmi, întrucât „acum devenise limpede că se cerea trupelor să execute misiuni de reprimare de către un regim care nu se mai bucura de încrederea poporului” (p. 116) - ca și cum la Timișoara, în 16-20 decembrie 1989, sau la București, în 21 decembrie, regimul Ceaușescu s-ar fi bucurat de această încredere! Prin urmare, deși admite că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deschis focul împotriva protestatarilor; în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, generalul Vasile Milea ar fi dat ordinul, transmis tuturor comandanților militari, ca ostașii mobilizați în stradă să nu tragă în populație. O lucrare aflată între justificarea acțiunii de reprimare aparținând Armatei și incriminarea acesteia îi aparține lui Aurel Ioan Laurențiu Cocan (Trădare la nivel înalt, 1999), ofițer MApN implicat în represiunea din 21 decembrie 1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ocupa amănunțit de acest caz, autorii sintetizează atitudinea generalului Vasile Milea în contextul evenimentelor din decembrie 1989: „Sinuciderea generalului Vasile Milea poate fi interpretată fie ca un gest de recunoaștere tardivă a vinei de a se fi lăsat antrenat în reprimarea impusă de Ceaușescu și de a fi ordonat (în afara prevederilor legii) să se tragă în populația civilă (lucru pe care-l susținem și în contextul faptului că ministrul Milea a comandat și supravegheat dispozitivele militare de la Interșcontinentalț, fie ca un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
demonstrează ritos că cei care au deschis focul au fost militari zeloși și robotizați. Domșa și Lungu nu intenționează nicidecum să disculpe Securitatea, Miliția sau pe liderii locali ai PCR, zeloși și ei în a accepta și concretiza ideea de reprimare violentă a populației, dar punctează limpede faptul că ofițeri servili, oportuniști și carieriști din Armată au ordonat deschiderea focului la Cluj. Autorii afirmă că nu doresc să culpabilizeze Armata ca instituție, ci pe reprezentanții ei care au dovedit exces de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
actorul Călin Nemeș, cum că revolta tinerilor din Piața Libertății ar fi fost o „repudiabilă violență de bețivi”, fiind cunoscut faptul că grupul consumase alcool înainte de protest, pentru a-și face curaj să iasă în stradă (p. 43). Gestul de reprimare violentă este considerat de Radu Mareș a fi unul de „militar imbecil”, uciderea și rănirea tinerilor din Piața Libertății fiind generate de o prostie criminală: „Răspunsul la niște strigăte cu muniție de război este o prostie criminală” (p. 45). În loc de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deoarece, în cea mai mare parte din cazuri, statul formează un ecran între ei și dreptul internațional. În principiu, "îi revine statului datoria de a face să fie respectate de către persoanele particulare supuse jurisdicției sale obligațiile ce le vizează, iar reprimarea internațională a actelor ilicite comise de persoanele particulare este aproape inexistentă. Invers, este foarte rar ca persoane particulare să poată să se prevaleze direct pe plan internațional de avantajele ce le sunt conferite de anumite norme de drept internațional, medierea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bine cunoscut că numeroși membri ai grupărilor teroriste din Italia și Germania s-au sustras răspunderii pentru crimele odioase comise, refugiindu-se în alte țări. Adeseori procedurile interne sunt extrem de complexe și îndelungate, făcând imposibilă pedepsirea celor vinovați de terorism. Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește azilul. Comunitatea internațională se străduie să ajungă la o definiție general acceptată a terorismului, iar numeroși experți în materie își pun problema dacă dreptul internațional este în masură să facă față provocărilor teroriste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar trebui luate, a problemei terorismului de stat și a actelor de terorism comise de către mișcările de eliberare națională. Până în prezent, în cadrul Națiunilor Unite au fost adoptate 13 convenții internaționale care vizează activitățile teroriste. Ultimele trei convenții se referă la reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de stat și a actelor de terorism comise de către mișcările de eliberare națională. Până în prezent, în cadrul Națiunilor Unite au fost adoptate 13 convenții internaționale care vizează activitățile teroriste. Ultimele trei convenții se referă la reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actelor de terorism comise de către mișcările de eliberare națională. Până în prezent, în cadrul Națiunilor Unite au fost adoptate 13 convenții internaționale care vizează activitățile teroriste. Ultimele trei convenții se referă la reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]