2,136 matches
-
explicarea apariției unor specii noi. Odată cu contestarea rolului central al selecției în evoluție, și gradualismul darwinian a fost considerat infirmat. Chiar și cercetători înclinați să-l apere erau de acord că transformări de o asemenea amploare cum este tranziția de la reptile la păsări sau de la maimuțe antropoide la om nu ar putea fi explicate prin acumularea treptată a unor variații mici. Chiar dacă de Vries și alți saltaționiști erau evoluționiști și se prezentau drept urmași ai lui Darwin, teoria lor asupra mecanismelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apariția unor noi planuri de organizare nu poate fi însă explicată prin acțiunea selecției naturale. Mai întâi apar noi structuri, și apoi adaptări. Schimbarea evolutivă esențială este, așadar, cea de la un tip de organizare la altul, de exemplu trecerea de la reptile la păsări. În cadrul fiecărui plan de organizare există ortogeneză, precum și o varietate de subtipuri cu caracteristici adaptative dobândite prin acțiunea selecției naturale. O asemenea teorie este incompatibilă cu punctul de vedere că selecția naturală este mecanismul principal al evoluției. Simpson
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apariția primelor mamifere a fost accidentală, cu atât mai imprevizibil a fost succesul extraordinar al acestor specii de animale. Se știe că primele mamifere erau animale mici, constrânse să ducă o viață nocturnă datorită prezenței în aceleași regiuni a marilor reptile. Date fiind nevoile de orientare în viața nocturnă, putem înțelege înlocuirea vederii cu auzul și mirosul drept principale mijloace de explorare a ambianței. Această evoluție a avut drept consecință creșterea formațiilor neuronale care serveau funcțiile auditive și a favorizat dezvoltarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mirosul drept principale mijloace de explorare a ambianței. Această evoluție a avut drept consecință creșterea formațiilor neuronale care serveau funcțiile auditive și a favorizat dezvoltarea unui nou mod de a trata informația, cu ajutorul unui cod temporal. După dispariția accidentală a reptilelor uriașe, mamiferele au putut duce o viață diurnă. Ele nu au mai utilizat însă vechiul aparat vizual al reptilelor, ci au dezvoltat un sistem mai rafinat, cu vedere în culori. Analizatorii nu mai erau plasați în retină, ci în creier
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
funcțiile auditive și a favorizat dezvoltarea unui nou mod de a trata informația, cu ajutorul unui cod temporal. După dispariția accidentală a reptilelor uriașe, mamiferele au putut duce o viață diurnă. Ele nu au mai utilizat însă vechiul aparat vizual al reptilelor, ci au dezvoltat un sistem mai rafinat, cu vedere în culori. Analizatorii nu mai erau plasați în retină, ci în creier. Informația vizuală și cea auditivă au fost integrate datorită unui cod spațial și temporal unic, ceea ce a permis să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întristătoare: "Domnule șef rostea cel care dăduse viață lui Cațavencu și Farfuride ești un erou care pornești în fruntea unei armate devotate către o țintă glorioasă (ovațiuni). Nu te opri dacă, în calea uneori aspră, calci peste șerpi și peste reptile (ovațiuni). Ești un om de geniu politic. Fiindcă orele sunt destul de înaintate, dați-mi voie să vă fac istoria țării de la 1866 încoace (ilaritate). Voi căuta să fiu cît mai complet și, se înțelege, trebuie să aveți puțintică răbdare...". Pentru ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ERAU EI. "OAMENII ACCEPTĂ ORICE LE IMPUNE PRESIUNEA MEDIULUI", SE GÂNDI EL. POATE CĂ ASTA VOISE SĂ SPUNĂ TRASK. CAPACITATEA LOR DE ADAPTARE ÎI ÎNȘELASE PE TOȚI OBSERVATORII. CA NIȘTE CAMELEONI? DA, DAR NUMAI PENTRU PUȚIN TIMP. DACĂ SCOȚI ACESTE REPTILE AFARĂ SUB UN SOARE TORID, UIȚI CĂ ADAPTAREA LOR LA MEDIU NU E DECÂT UN COLORIT DE SUPRAFAȚĂ ȘI AI GRIJĂ CA TOTUL SĂ FIE FIERBINTE ÎN JURUL LOR, ATUNCI ÎNTR-O ZI CINEVA LE VA OFERI O CULOARE ÎN APARENȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
într-o înserare umedă. Coroana părului strânge fâșii de lumină : încununarea așteptării liniștite, primitoare, încărcată de chemări. Fruntea netedă, ca albul și nemișcarea unei amiezi solare, tulpina gâtului se lărgește în auriul umerilor și în goliciunea pieptului, îmbrățișat de reci reptile verzui. Bizară și nesigură împăcare deschide această reîntâlnire a zorilor ce-mi tulbură privirea... După-amiază de altcândva, din verile de demult... Rumoarea glasurilor în încăperile din jurul holului vast, unde bărbatul rămăsese, pentru moment, singur, așteptând sunetul soneriei. Zâmbea... Își imagina
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai gustos. MITURI Mitul deplasează necunoscutul spre mister. Ne agățăm de mituri ca de corabia lui Noe. Din mica Arcă a lui Noe a crescut marea grădină a lui Dumnezeu. Nici noi nu am mai rămas în Paradis, dar nici reptila. Grăbește-te Sisif! Te așteaptă sus Prometeu. Zeii s-au oprit pe Olimp. Omul a ajuns pe Everest. Oedip țipa al zei. Noi - unii la alții. Nu mai construim piramide. Sunt prea greu de descifrat. Încă nu e clar dacă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îi dă vieții o semantică superioară. Înțelepciunea ecleziastului transformă neantul în deșertăciune. Căința stă sub semnul purificării. Chiar și Iisus și-a dus cu dificultate crucea. Demonii sunt foarte eficienți. Deși nu au nici temple. În fiecare Rai pândește o reptilă. Creștinismul e pasibil de primeniri. Au trecut totuși două milenii. Absența credinței poate legitima orice demență umană. Argumentul suprem al tuturor religiilor este frica de moarte. Își schimbă unii religiile ca pe partenerii de sex. În vremea inchiziției, nu mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sistemul limbic), iar apoi neocortexul, să acopăr și Bucureștiul din adolescență cu altul, mult mai vast, peste care homunculul meu să se poată lăfăi ca într-un pat cu cearceafurile boțite. Căci așa cum sub țeastă am trei creiere suprapuse, de reptilă, de mamifer primitiv și de om, spațiul imaginarului meu este ocupat de trei Bucureștiuri: al mamei, al primei femei și al poeziei. Și dacă, vreodată, peste creierul de om se va suprapune structura de briliant, inconcevabilă, a unui creier de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
În timpul unui cutremur, îl prinsese vremea pe acolo în timp ce se ocupa de colecțiile de fluturi, care-i plăceau în mod deosebit. Era singur, se încuiase pe dinăuntru pentru a nu fi deranjat, când simți o zguduitură puternică. Vasele cu reptile mici în formol, planșele atârnate de stative și pe pereți, se legănau, iar scheletul îi provocă o stare ciudată, de confuzie. Maxilarele, mobile din cauza știfturilor și arcurilor, clănțăneau sumbru. Spaima provocată de cutremur, cumulată cu agitația inexplicabilă a scheletului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
46 Capitolul 3. Tipuri divinatorii. Modelul propus de A. Bouché-Leclercq / 55 3.1. Divinația inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor / 60 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului i / 61 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice / 63 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia / 64 3.1.1
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sfârșitul său ori al unei rude este apropiat. Ornitomanția se remarcă în cadrul divinației prin interpretarea semnelor instinctive ale păsărilor. Este socotită ca fiind metodă principală cu o valoare incomparabil mai mare față de interpretarea gesturilor altor ființe (animale domestice sau sălbatice, reptile etc.) care mai serveau prezicătorului. Ornitomanții țineau cont în principal de câteva gesturi și aspecte generale ale păsărilor, precum: specia, zborul, țipătul, poziția sau așezarea, mișcarea sau acțiunea. Toate aceste semne erau codificate într-un limbaj specific care poate exprima
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așezarea, mișcarea sau acțiunea. Toate aceste semne erau codificate într-un limbaj specific care poate exprima o serie de fapte și/sau evenimente ce puteau avea loc în comunitate sau în plan personal. 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și insectelor Toate aceste animale sunt inferioare păsărilor din punctul de vedere al valorii actului divinatoriu, iar prezicătorul nu dispune de reguli clare în privința divinației cu ajutorul lor. Ea este mai degrabă o formă vulgară de divinație, bazată pe prezența
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezenței diavolului. Există o multitudine de povești și legende care ne alimentează imaginația cu scene vrăjitorești sau magice din care pisica este un personaj nelipsit. Sunt însă bine-cunoscute și valențele ei de animal sacru (ca, de pildă, la vechii egipteni). Reptilele și în special șerpii au atras deopotrivă atenția divinatorilor sau prezicătorilor. Șerpii sunt simboluri ale pământului, iar contactul lor cu tenebrele îi recomandă ca "obiect de studiu" interesant în practica divinatorie. Desigur, mai târziu, în creștinism, simbolismul său va fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
parte șobolanul, nevăstuica și șopârla. Caprele și berbecii au devenit obiecte divinatorii tocmai grație prezenței lor în actele sacrificiale. Utilizarea peștilor în arta divinatorie precum și semnificațiile atribuite lor ar fi consecința unor rămășițe mitologice indiene și chaldeene. La noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau ale vrăjilor. Cercetarea noastră
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fermecate), divinația cu ajutorul statuilor, divinația cu ajutorul pietrelor (lithomanția), divinația cleromantică (prin tragere la sorți), cartomanția, divinația cu ajutorul globului de cristal, al oglinzii, al pietrelor prețioase etc. b) divinația cu ajutorul ființelor. Din această categorie fac parte omul și toate animalele, crustacee, reptile etc., care pot servi în divinație. Exemplificăm această situație cu: oniromanția, auguratul, haruspiciile, morfoscopia, divinația palmică, chiromanția, cleidomanția; c) divinația cu ajutorul elementelor naturale. Aici am putea include hidromanția și empiromanția, dedromanția și divinația meteorologică, astrologia; d) divinația cu ajutorul elementelor materiale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceea era necuratul și caii au simțit acest lucru" (Vasile, 66 ani, Suceava). Animalele pot prevesti în general stări negative. Ceea ce interesează în mod deosebit sunt comportamentele lor nefirești. Nu au fost ocolite de invocarea în practicile divinatorii viețuitoare precum reptilele, peștii sau insectele. Utilizarea lor este de înțeles, câtă vreme acestea trăiesc în contact cu medii necunoscute omului tradițional. Cel mai adesea, toate acestea provocau imaginația, curiozitatea și teama oamenilor. Șarpele, șobolanul, nevăstuica, șopârla sunt doar câteva exemple care indică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
începe perioada de vegetație la plante. Se apreciază că învelișul vegetal al tundrei este distrus de păsări în procent de 50 80%. Cele mai cunoscute păsări din tundră sunt: gâștele sălbatice, rațele roșii, lebedele, păsări răpitoare (șoim călător, șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-o gleizare puternică și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
duce treptat la topirea calotelor glaciare din Gondwana, care devine, în cea mai mare parte, un deșert. Peninsula Antarctica a început să se formeze în timpul jurasicului (acum 146-65 milioane ani), când pădurile de Ginkgo acoperau mare parte a teritoriului iar reptile ca Lystrosaurus erau foarte comune. În cretacic, pădurile de conifere dominau Antarctica de Vest, amoniții erau prezenți în mările din jur, iar speciile de dinozaur existente erau: Cryolophosaurus și Antarctopelta. Acum 65 milioane ani, Antarctica mai era încă legată de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
gulo), zibelina (Martes zibelina), hermelina (Mustela erminea), veverița comună (Sciurus vulgaris), nevăstuica siberiană (Mustela sibirica), iepurele alb (Lepus timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) ciocănitoarea. Reptilele sunt puține la număr, o răspândire mai largă având vipera comună (Vipera berus) și șopârla vivipară (Lacerta vivipara). Dintre amfibieni este prezent tritonul siberian (Hynobius keyserlingi). Taigaua nord-americană este cea mai vastă zonă vegetală din America de Nord, desfășurându-se de la Oceanul Pacific
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de hidroxidul de fier. Acestea au orizontul B îmbogățit în argilă, au pH de 5,5
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot aminti câteva specii de gândaci din care cei mai mulți sunt dăunători: gândacul ghebos, cărăbușul de stepă, gândacul de Colorado. Reptilele sunt reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]