1,025 matches
-
chiar un anume vid. Astfel, în mai 1988, examenele și programele obligatorii de istorie au fost provizoriu suspendate în școli (Wladimir Berelowitch, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, p. 112). Rescrierea și republicarea manualelor a început foarte timid în același an, apoi au fost reluate cu dificultate în 1992, pentru a se revigora abia după 1995 (Ibidem, p. 113). 46 Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în mare parte și în mod inconștient, în narațiuni. Clocea o idee, o transcria, o publica într-o versiune, apoi nu avea nici un scrupul în remodelarea și renumirea ei de multe ori, în forme diferite. A găsit multă înțelepciune în rescrierea vechilor cărți de nenumărate ori, ca și cum ar fi turnat vechiul vin în sticle noi. Semna totul cu Yourcenar. Crayencour a dispărut. Cu excepția tatălui ei Michel care, deși îmbătrânea, era încă plin de viață, frecvent plecat în călătorii prin toată Europa
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
2010) și a Dicționarului de francofonie canadiană (Editura Universității "Al.I. Cuza", 2011). A îngrijit și prefațat ediția Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005). La Institutul European a mai publicat volumul Romancieri interbelici (2006).. Livia Iacob, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României IACOB, LIVIA Parodia literară: șapte rescrieri romanești / Livia Iacob; cuvânt înainte: Constantin Dram. Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația sa internă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația sa internă și de forma sa autonomă, ea este prinsă într-un sistem de referințe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Criza limbajului și criza subiectelor. Drumul spre postmodernism/ 249 4.2. Postmodernismul: un construct parodic rafinat / 265 4.2.1. Parodia ca formație: cazul romancierilor postmoderni / 293 Concluzii / 329 Bibliografie / 337 Abstract / 343 Résumé / 347 Cuvânt înainte Parodia literară: șapte rescrieri romanești reprezintă, în peisajul actual al literelor românești, o realizare cu adevărat meritorie, atât din perspectiva abordării unei problematici complexe, cât și din acel punct de vedere ce privește organizarea unui material după considerente ce țin de exigențele unui adevărat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
românesc, după cum precizează iarăși autoarea) este motivată de prezentarea unor clasificări, a unor tipologii, a unor mecanisme ce țin de puncționarea parodiei ca gen. Înțelegerea parodiei în cheie genettiană, dublată de reconsiderarea romanescului din punctul de vedere al operației de rescriere, conduce la o schematizare a grilei de interpretare aplicate aici și care constituie, în egală măsură, un punct esențial al volumului, fără de care nu s-ar putea trece la analiza propriu-zisă. Apoi, fiecare capitol în parte vine cu propriul său
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
teorii formaliste, structuraliste, postmoderne, cât incitantei întâlniri dintre roman și parodie care, în contextualitatea postmodernă, are ca rezultat transformarea parodicului într-o formă de organizare a secvențelor textuale. Fără a-și fi propus o abordare exhaustivă în Parodia literară: șapte rescrieri romanești, autoarea reține atenția, nu în ultimul rând, prin calitățile de fin și atent comentator de text literar, de receptor al operei în dinamismul și integralitatea sa de rețele semantice, pe de o parte, ca și prin acele capacități de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe măsura importanței sale, care îi garantează intrarea în circuitul fenomenelor literare importante. Prin modul său de raportare la lumile livrești, parodistul a provocat neîncetat barierele ficțiunii, asumându-și noul în chip paradoxal, întoarcându-se spre modele, procedând prin recuperarea și rescrierea, deci reactualizarea axiologică a acestora. Și acest tip de creator, original în talentul său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
specifice în raport cu alte tipuri de literatură asemănătoare. La finele parcurgerii teoriilor antice, medievale, renascentiste, moderne, formaliste, structuraliste, poststructuraliste și postmoderne din aria terminologică subsumată, parodia nu ne apare ca un proces epuizat, închis. Dimpotrivă, o percepem drept o formă de rescriere bogată în semnificații, dar și în contradicții, multe dintre ele potențate, ce-i drept, de puternica personalitate a romanului, care tinde, în postmodernism, să înghită parodicul și să-l transforme într-o formă de organizare a secvențelor textuale. "Secundarul condiționează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbaj. Critica impresionistă sau valorizările estetizante nu mai au cuvântul acum. Nici măcar istoria literară nu mai operează confrom încetățenitelor ierahizări, orice text fiind egal cu celelalte în calitatea lor de simple mecanisme, generate în interiorul relației semnificat/ semnificant. Telqueliștii au pus "rescrierea" parodică sub semnul intertextualității 40, construind o punte spre caracteristicile fundamentale ale postmodernismului. Termenul a fost explorat de Julia Kristeva, pentru care denumea o "permutare de texte", adică o operație de încrucișare și neutralizare, în spațiul unui text, a mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
orice participant la lectura respectivului text. Iar identificarea poate fi, după caz, asociativă, admirativă, simpatetică, kathartică și ironică. În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii, concurând, prin intermediul literaturii, exegeza, încearcă în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atât o "denudare" a comportamentului conjugal sub comunism, cât și o parodie a limbii de lemn, lucru mai rar întâlnit în perioada apariției acestui text. La fel, romanul-parabolă din 1981 al lui Ismail Kadare, Slujbașul de la palatul viselor, reprezintă o rescriere a Procesului lui Kafka, pe o altă scenă, cu alte măști, însă prezervând aceeași viziune centrală asupra societății opresive, labirintul, și aceeași problematică a protagonistului, emblematic pentru condiția umană în genere. Trebuie să adăugăm, în acest context, că la noi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
le determine "înscrierea dincolo de propriile limite, într-un text generalizat 332. Totuși, sfera intertextualității are o deschidere mult mai largă decât cea a parodiei, aceasta din urmă fiind reductibilă la vizibilitatea polemicii cu textul parodiat și la situația practică de rescriere, uneori chiar fonetică (vezi parodiile lirice realizate în cadrul aceleiași limbi literare sau parodia din sloganurile publicitare). Textul parodic nu se inspiră din textul parodiat, nu originează în acesta, nu are "izvoare", el pur și simplu: "[...] le recitește, le rescrie, le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formal, Tournier păstrează doar aparent trăsăturile speciei pe care Daniel Defoe o inaugurase în istoria romanului englez iluminist, și anume romanul de aventuri. Căci, în măsura în care Vineri sau limburile Pacificului reia fidel episoade existente în Robinson Crusoe, putem vorbi de o rescriere secvențială a romanului de aventuri englez de la începutul secolului al XVIII-lea. Însă, ținând seama de faptul că aceste "aventuri" pe care Robinson-ul lui Tournier este pus să le înfăptuiască doar pentru a le putea comenta imediat în log- book-ul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
folosea trimiterile la cartea cărților pentru a justifica misiunea civilizatoare a eroului său, Tournier denunță un anume scepticism al omului modern ca fundament al situării sale în lume. În plus, decorporalizarea pe care nu o dată o suferă Robinson în această rescriere reprezintă un nou atribut al postmodernității, căci personajul din clasicul roman de aventuri englez nu avea obiceiul (kafkian) de a-și ieși din trup și de a-și contempla eul de la o distanță spațială considerabilă. În noaptea asta, brațul meu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția față de un animal considerat inițial invincibil. La sublinierea acestei relații simbolice contribuie cele câteva elemente legate de atașamentul primitiv față de animale, care sugerează idolatrizarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care îl suscită parodia în actualitate își găsește justificarea chiar în paradoxul care o generează. Ea este în mod fundamental rezultanta formală a efortului pe care literatura, la scară largă, îl face spre a inova, aflându-se într-o continuă rescriere și prefacere de sine. Pentru început, poate chiar valida polemica în care se angajează autorul ei, indiferent dacă natura acesteia vizează faptul strict literar sau participarea la o luptă sonoră a orgoliilor. Ulterior însă, o dată cu instalarea ei în conștiința receptorilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unui subiect mai valoros. Deși poate uza de comic, de ironie sau umor, parodia literară nu rămâne tributară nici uneia dintre aceste formule. Natura ușor malițioasă a unor parodiști nu se extinde, prin urmare, asupra întregii literaturi de acest gen. Deseori, rescrierea unor texte se petrece în spiritul omagierii modelului, vizând aducerea la zi a lecturilor unor autori canonici, chiar dacă situați la o distanță temporală considerabilă și clasicizați din punctul de vedere esențial al receptării. În fond, romanul parodic, așa cum l-am
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
termenul folosit de filozoful italian este preluat de la Martin Heidegger și tradus în italiană drept rimettersi ("a se reface după o boală"), cf. Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie romanescă vs. roman parodic Parodia literară în Antichitate Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale... Concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
importante "figuri de gândire" a activității literare, ironia implică un receptor cu aceleași determinări sau modalități de concordanță (lingvistică, culturală, literară), nu un simplu receptor, ci unul capabil să devină complice, să participe 262. La Soljenițîn, ironia ca "act de rescriere"263 se leagă de atitudinea "scriitoricească", semnalată de Emil Iordache 264 și vizibilă în faptul că, plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
modalității. c) modalitatea. Distanță critică din cadrul parodiei se obține exact prin acest joc al fotografiei (realitate) și caricatură (aparentă). Astfel, asistăm la o dublă reîntoarcere la copilărie: pe de o parte, prin povestea Fraților Grimm ca punct de pornire în rescrierea piesei metafictive și, pe de altă parte, prin artă desenului ca mijloc de reprezentare subiectivă a realității. Strategia persuasiva a caricaturilor are o putere duală: * creatorul discursiv se poate ascunde în spatele unor picturi "inocențe" realizate de un copil pentru a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o serie de procedee ingenioase, multe dintre acestea, am anticipat, de cea mai pură factură melodramatică. Apoi, dacă extrapolăm principiul serialității și al lecturii încatenate la întreaga operă, observăm că Memoriile bifează momentul sintezei și al sincretismului generic, fiind o "rescriere" a tuturor textelor anterioare, critice și literare deopotrivă (și nu numai a Istoriei literaturii române contemporane). Iar de la Bizu încolo, romanele lovinesciene se vor "citi" unul pe altul în succesiunea lor cronologică, în grila de acum bine cunoscută a unui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]