9,362 matches
-
potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. În această materie, legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe, respectiv de urmărirea Buletinului procedurilor de insolvență și/sau de exercitarea sa într-un anumit termen fără intenția de a restrânge accesul liber la justiție și la utilizarea căilor de atac, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
postpandemică și de conflictul militar care se desfășoară în Ucraina, apreciind că există riscul ca și alți operatori economici, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, să își restrângă și/sau să își suspende activitatea, determinând imposibilitatea ca în anii următori să își aprobe bugetele de venituri și cheltuieli, motiv pentru care se impune adoptarea prezentului act normativ. Ținând cont de toate aceste aspecte și având în vedere beneficiul public
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258702]
-
de procedură penală. Curtea a mai reținut, prin Decizia nr. 92 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 20 mai 2014, că dreptul referitor la secretul corespondenței nu este absolut, putând fi restrâns din rațiuni impuse într-o societate democratică de necesitatea protejării securității naționale, desfășurării instrucției penale, prevenirii acestora din urmă și alte asemenea imperative publice. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, „România este stat de drept, democratic și social, în
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune“. ... 28. Pe de altă parte, din interpretarea gramaticală a sintagmei „în alte cazuri prevăzute de lege“, cuprinsă de dispoziția legală criticată, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a restrânge motivele de nulitate a contractului de achiziție publică la cele strict prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, ci, prin inserarea lit. d) în alin. (1) al art. 287^10 din ordonanța de urgență antereferită, acesta a apreciat că
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
a criteriilor de departajare între persoanele scutite de examen s-a ajuns la ipoteza în care o autoritate care nu are calitatea de legiuitor, nici măcar legiuitor delegat (întrucât acesta este Guvernul României, și nu o parte a acestuia), să restrângă în mod nelegal și nepermis drepturi prevăzute prin acte normative cu o forță superioară. Prin urmare, art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între solicitanți
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de la data declarării stării de urgență pe teritoriul României și declararea stării de alertă, prelungită succesiv prin hotărâri de Guvern. A precizat pârâtul că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. În ceea ce privește
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și, în mod evident, nu conține soluții legislative care să fie contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Pârâtul a precizat că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Or, în cauză nu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
un prejudiciu greu reparabil, indiferent de natura actului administrativ. O altă concluzie ar fi inadmisibilă, deoarece ar însemna că statul poate acționa pe termen scurt până la soluționarea acțiunii în anulare, în mod discreționar, totalitar și abuziv, și nu doar restrânge disproporționat, ba chiar poate încălca drepturi și libertăți fără ca puterea judecătorească să exercite un minim control asupra normelor criticate. A concluzionat reclamantul că lipsa procedurii de suspendare asupra actelor menționate care pot produce prejudicii uno ictu este inadmisibilă într-
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de urgență de către Parlamentul României sau ordonanțe de urgență emise de către Guvernul României. A subliniat că numai Legea nr. 55/2020 și Legea nr. 136/2020, ca acte normative cu putere de lege, conțin dispoziții care permit autorităților publice să restrângă exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, a căror perioadă de valabilitate este stabilită pe perioadă limitată (maximum 30 de zile). A susținut reclamantul că, cu toate că măsurile care sunt dispuse reprezintă ingerințe în drepturile și libertățile fundamentale, Legea nr.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
alin. (2) din Constituția României] și aplicarea directă și prioritară a normelor din Convenția europeană a drepturilor omului și din dreptul comunitar. Astfel, din interpretarea coroborată a normelor comunitare reiese că persoanele ale căror drepturi și libertăți fundamentale au fost restrânse, contrar normelor comunitare (prin acte normative care nu au putere de lege și cu încălcarea principiilor proporționalității și necesității), sau persoanele asimilate acestora au dreptul la o cale de atac efectivă pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. A subliniat reclamantul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că, după încetarea stării de urgență, Guvernul a înțeles să prelungească mereu cu perioade succesive de câte 30 de zile starea de alertă instituită prin H.G. nr. 394 din 18 mai 2020 și a emis acte normative prin care a restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale prin măsuri care nu sunt prevăzute în Legea nr. 55/2020 și care nu intră în atribuțiile sale constituționale, drept care a solicitat admiterea cererii de suspendare și anulare. A subliniat reclamantul că hotărârile Guvernului se
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
libertăți. Astfel, Camera Deputaților este cea care a creat acest mecanism nou față de forma adoptată de către Senat, îndepărtându-se nepermis de mult de la scopul legii, respectiv existența unui cadru legal prin care drepturile și libertățile puteau fi restrânse, în prezent această putere fiind acordată Guvernului și altor autorități, în contra dispozițiilor constituționale. În opinia reclamantului, nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social, încălcându-se art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 141
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
proiectului de lege care a devenit Legea nr. 55/2020 se poate constata că, în esență, s-a invocat că necesitatea propunerii acestui proiect de lege a fost generată de contextul internațional determinat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru a putea fi restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în conformitate cu dispozițiile art. 53 din Constituție. Forma adoptată de Parlament și promulgată conține dispoziții care sunt în contradicție cu expunerea de motive și deciziile Curții Constituționale a României nr. 152/2020 și nr. 157/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
care nu are putere de lege, ca act formal al Parlamentului. Reclamantul a făcut trimitere la dispozițiile deciziilor Curții Constituționale a României nr. 498/2018, nr. 457/2020, nr. 157/2020, nr. 51/2016, nr. 152/2020. A subliniat reclamantul că legea prin care se restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale trebuie să prevadă, în chiar conținutul său, norme care să permită analiza respectării tuturor principiilor prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, respectiv principiul necesității, proporționalității, nediscriminării și neatingerii existenței dreptului sau libertății
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și libertăți fundamentale trebuie să prevadă, în chiar conținutul său, norme care să permită analiza respectării tuturor principiilor prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, respectiv principiul necesității, proporționalității, nediscriminării și neatingerii existenței dreptului sau libertății, pe care le restrânge. Or, Legea nr. 55/2020, cu toate că prevede la art. 2 că măsurile care se dispun în starea de alertă trebuie să fie proporționale cu nivelul de gravitate al situației de urgență care a impus-o, enumeră numai generic măsurile
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
al situației de urgență care a impus-o, enumeră numai generic măsurile care pot fi dispuse prin hotărâre de Guvern, fără a conține norme care să permită analiza respectării acelor principii obligatorii care trebuie respectate de legea prin care se restrânge exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale - ceea ce face imposibilă analiza acestor măsuri în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională dacă este învestită în acest sens. Se poate constata astfel că prevederile Legii nr. 55/2020 care abilitează
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și libertăților fundamentale - ceea ce face imposibilă analiza acestor măsuri în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională dacă este învestită în acest sens. Se poate constata astfel că prevederile Legii nr. 55/2020 care abilitează Guvernul să restrângă exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, prin hotărâre de Guvern, contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Măsurile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 55/2020 nu cuprind și o listă a drepturilor și libertăților ce vor comporta o restrângere
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
dispozițiile art. 53 din Constituție, art. 6 și 48 din O.U.G. nr. 57/2019 și dispozițiile Legii nr. 55/2020. Sub acest aspect al analizei, Curtea reține că, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Secretariatului General al Guvernului (fila 108 dosarul Curții de Apel București) care poartă semnătura ministrului de interne. România nu a notificat Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Reclamantul susține că, deși România a notificat Secretariatul General ONU că va restrânge temporar drepturi și libertăți fundamentale pe perioada stării de urgență, nu a urmat aceeași procedură și pentru instituirea stării de alertă. Curtea reține că, potrivit 15 alin. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „Orice înaltă
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
septembrie 2014 și nr. 369 din 30 mai 2017. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele formale și fără impact major asupra legalității. Consideră că norma criticată de părțile civile nu este în contradicție cu prevederile constituționale atât timp cât recursul constituie
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
și de indemnizația aferentă acestuia, în timp ce femeile însărcinate care realizează venituri din alte surse nu pot beneficia de acest tip de concediu. ... 8. De asemenea, consideră că se aduce atingere art. 34 și 47 din Constituție, deoarece este restrâns exercițiul dreptului de a beneficia de concediu de risc maternal ca formă a protecției sociale la care au dreptul toate categoriile sociale și profesionale. ... 9. Totodată, autoarea excepției arată că este încălcat și dreptul de proprietate ocrotit de art. 44
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
preventive. ... 8. Se afirmă că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 dau posibilitatea judecătorului să analizeze dacă se impune menținerea măsurii arestului preventiv, dar ulterior, după ce libertatea individuală și alte drepturi fundamentale ale inculpatului au fost restrânse, astfel că inculpatul nu poate fi repus în situația anterioară. ... 9. Se arată că prevederile art. 43 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 dispun cu privire la predare, care poate fi făcută doar dacă persoana este arestată. ... 10
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
se află domiciliul sau locul de muncă al angajatului. ... 9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederea criticată este de natură să restrângă dreptul de acces liber la justiție și dreptul de apărare. Astfel, este evident că o apărare mai eficientă, mai ales în ceea ce privește administrarea probatoriului, nu poate fi realizată decât la instanța unde salariatul își are domiciliul și, mai
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii Europene. (7) În cazul în care operatorul economic nu întreprinde măsurile corective prevăzute la alin. (2) , autoritățile prevăzute la art. 19 alin. (1) iau toate măsurile pentru a interzice ori a restrânge punerea la dispoziție a produsului pe piețele lor naționale sau pentru a retrage produsul de pe piață. Autoritățile prevăzute la art. 19 alin. (1) informează de îndată Comisia Europeană și celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la măsurile
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
răsturna prezumția. Se aduce atingere astfel art. 41 alin. (1) și art. 53 alin. (1) din Constituție deoarece se „anulează“ dreptul la muncă în mediul privat pentru persoanele care ocupă funcții publice, fără respectarea proporționalității. Dreptul la muncă se poate restrânge însă întro manieră proporțională fără „anularea“ sa efectivă. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată deoarece legiuitorul a stabilit doar un termen în interiorul căruia Agenția Națională
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]