619 matches
-
valabile, atâta doar că lipsește obiectul în sine, ca suport material. Senzația mea este aceea că bibliotecile virtuale nu sunt decât niște pseudopode ale vechilor biblioteci canonice, pentru că le lipsește ceva esențial: epifania. De-a lungul timpului, în situații de restriște culturală, cărțile au fost uneori distruse: nu oricum, ci violent și barbar. Arse, ciopârțite, smulse, împunse, împușcate ori chiar fecalizate. M-am întrebat, la un moment dat, de unde asemenea impulsuri sălbatice, primitive, asupra unor obiecte de cult accesibile, la urma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
distrugere, cărțile sunt de fapt diabolizate cu de-a sila. Distrugerea lor s-ar dori, s-ar spune, un exorcism, atâta timp cât distrugătorii de cărți se proiectează a fi niște igienizatori și deratizatori. Pe lângă acest fenomen reprobabil, datorat unor vremuri de restriște, există, spre nenorocul nostru (autori și cititori), și un fenomen mai general de distrugere a cărților: prin sublinieri grosolane și grobiene (care distrug pagina), prin îndoiturile brutale ale hârtiei pentru a puncta un loc anume într-o carte, prin sfârtecări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
explică originea, îi definește identitatea, îi justifică activitățile și îi afirmă superioritatea. Miturile îi fac pe oameni să reacționeze pozitiv la simbolurile vehiculate de liderii lor. Miturile promovează statu quo-ul în vremuri de stabilitate și cartografiază schimbările în vremuri de restriște. Atunci cînd discursul unui individ e vitregit de limbajul mitologic și de laitmotivele mitologice, ceea ce rămîne nu are multă substanță. În practică, ritualul deține un rol fundamental în propagarea miturilor. Simbolurile ce punctează semnificativ derularea ritualului constituie premisele pentru înțelegerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cortez, pentru talentul Domniei Voastre, pentru frumoasa carieră, pentru ambiția de a ajunge în acest club select, pentru forța cu care ați depășit greutățile vieții și ați ținut piept regimului comunist, pentru faptul că ați reprezentat România în vremuri de restriște și pentru că lăsați în urma Dumneavoastră o moștenire incontestabilă. După ce am citit aceste pagini mi-am dat seama de ce Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură trebuie să sprijine, cu toate eforturile, apariția acestei cărți. În primul rând, trebuie menționat faptul că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Bunicul spunea că le dădea mâncare foarte puțină, alegeau boabele de porumb din balega boilor și le mâncau, zicea că erau foarte bune. Anii care au urmat după război au fost la fel de grei ca și înainte, promisiunile din anii de restriște făcute de conducerea guvernului nu au fost pe măsura așteptărilor nici pe departe. Partidele politice care se succedau la putere făceau tot felul de promisiuni în campaniile electorale, iar după ce se terminau alegerile nu se oboseau să facă prea multecred
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mari chiar pe întreg globul, nu numai pe continent. Așa se construește peste tot în lume. La noi, orașele vechi sunt niște relicve ale trecutului, cu case boierești, construite de câteva sute de ani, peste care au trecut vremuri de restriște cu incendii produse când de otomani, când de tătari, dar și calamități naturale precum cutremure sau inundații. Multe din clădiri abia se mai țin pe vertical, ne spunea tânărul inginer, întrucât el le cunoștea pentru că lucra acolo, pe șantier. Acestea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
din familie, acum ajuns un biet pensionar militar, care și-a petrecut toată tinerețea prin armată, până aproape de 60 de ani, iar copilăria confruntându se cu greutățile și privațiunile războiului, secetei și neajunsurilor inerente perioadei trăite în acele vremuri de restriște. Din considerente naționale încerc să consemnez și să venerez faptele eroice ale conaționalilor mei care și-au sacrificat viața pentru un scop nobil de a-și vedea visul neamului românesc împlinit, pentru unirea tuturor românilor într-o "Românie Mare" așa cum
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la Plevna, până la învingătorul de la MărăștiOituz,sau primul ministru care a salvat Moldova și Președinte de Consiliu care a restabilit ordinea în 1920. Aceasta este ascensiunea firească a neînfricatului și energicului Mareșal Averescu, chemat să salveze țara în momente de restriște.Este modelul pe care trebuia să-l urmeze generațiile viitoare,ne scrie prestigiosul om politic și de cultură M. Vlădescu. Suntem o națiune și un stat puternic care trebuie apărat, dacă este nevoie,chiar și prin forța armelor,nu prin
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de Gheorghe Brătianu are un îndoit temei: dinastic și etic. Ea face abstracție de interesul personal sau de partid pentru a avea în vedere interesul superior al Statului, amenințat de disensiunile interne și de dușmăniile din afară.[...] În vremurile de restriște ca și în cele de bucurie ale istoriei noastre contemporane, dinastia a fost centrul aspirațiilor naționale. Știind acest adevăr și dându-și seama că intersul superior al statului, în clipele prin care trecem, cere unirea tuturor oamenilor de stat, fiul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu ceva stare, cu câteva hectare de pământ și pădure. Din păcate, la numai 10 ani, tatăl îi moare iar mama care nu făcuse nici un fel de școală dar știa să citească și să socotească rămâne în acele vremuri de restriște (1943) cu grijă întregii familii care la vremea aceea avea 6 persoane (ea, tata și încă patru frați). Învățătorul satului întrevăzând posibilitățile lui Culiță o sfătuiește pe mama că “aista-i pentru școli” și, în consecință, după anii grei ai
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
boală; nimeni nu prețuiește viața mai puternic decât în pragul morții și nimeni nu înțelege ce e sfințenia mai just decât în intuiția morală a păcatului. Adam numai din vrăjmașa împotrivire a pământului cu toate făpturile lui și numai din restriștea haotică a decadenței a putut să priceapă frumusețea, desăvârșirea și fericirea raiului din care a fost alungat. Tragica lui experiență se repetă în fiecare muritor, care nu se poate bucura de lumina vieții din plin, câtă vreme blestemul vremelniciei impregnate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
între Dumnezeu de sus și oamenii de jos se mohorăște din an în an dureroasa lui singurătate. „O, Providență, fă numai o dată să-mi răsară și mie o zi curată de bucurie!” Dar ziua aceasta nu va veni niciodată. Tragică restriște pentru om, cerească transfigurare pentru geniu! Căci din infernul acesta s-au zămislit Simfonia IX și Missa solemnis, în care culminează opera lui. Simfonia IX întrupează în muzică ideea unui paradis lăuntric, pe care am găsit-o la Dostoievski, paradis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mare amiază fără început și fără sfârșit, a veșniciei. Dar precum în materia din care e făcută poartă principiul nimicniciei, tot astfel în sensul ce strălucește din ea arde o rază coborâtă din marea amiază. Prin vraja ei, respirăm în restriștea pământului ceva din boarea suavă a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
celor scrise acolo, administrația militară trebuia să se apropie cu cel mai mare respect de bisericile istorice ungare, "ele fiind citadele istorice, unde viața maghiarilor, cultura maghiară, ideea de patrie ungară a tuturor timpurilor - chiar și în cele de grea restriște - și-au găsit adăpost", iar conducătorii acestei administrații militare trebuiau să solicite luarea unor decizii, în primul rând cerând părerea pastorilor și preoților 16. Totul părea logic, iar clericii trebuie să fi considerat la fel. Desigur, nu toți; mai târziu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe căile tainice ale codrilor prielnici. Materia primă medicinală din flora noastră, mai puțin poluată decât În restul Europei, este tot mai mult
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cele văzute, plin fagure, plec spre Moldova, de la Paris din nou la Huși. Aveam 30 de ani și duceam cu mine o comoară ce a crescut an de an, luând din ea ce am putut lua și încălzindu-mi deseori restriștile. Când am plecat de acolo știam că mă voi întoarce azi știu că nu am să mai văd acele locuri și acele minuni ale vieții omenești. După sosirea la locul de baștină, luni la rând, pare că eram căzut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pentru a ne solicită sprijinul. ,,Calamități pe capul nostru au fost destule, dar sărind unii În ajutorul celorlalți, le-am depășit admirabil. Artă solidarității la români, ne spune Iorga, este gestul de a Întinde mâna de ajutor la vremuri de restriște și Înțelepciune de a ști cui să o dai”. Și totuși trebuie amintită o ,,calamitate necesară” de proporții, care ne-a costat enorm: TRANZIȚIA, ce pe oamenii maturi i-a copleșit cu spaime și incertitudini, pe copii cu deproteinizarea. Înțelegând
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fi arestat. Se căsătorește repede cu prietena sa, Jenny von Westphalen, fiica baronului von Westphalen, un membru proeminent al orașului Trier și al nobilimii prusace, fratele său mai mare fiind Ministru de Interne în Prusia, într-o perioadă de restriște 1850-1858, și, împreună, pleacă în Franța unde i s-a oferit postul de editor la un jurnal politic, Anale franco-germane. Printre colaboratorii revistei erau vechiul său mentor, Bruno Bauer, anarhistul rus, Mihai Bakunin și fiul unui bogat industriaș german Friedrich
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lui Gheo și Dan Lungu, în care ne adunăm vreo 15 doamne ca să depănăm amintiri din comunism. Înțeleg că volumul va apărea destul de repede la Polirom și că va avea un titlu zglobiu. Iată finalul de la Sarsanela: „PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De 18 ani nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în rucsacuri, în genți, coșuri, valize, pungi colorate de plastic, cu taxiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
comode. De această utilitate seculară se leagă și numele localității, care probabil a avut cândva doar unele locuri de popas, chiar o mică cetățuie și un număr limitat de locuitori, capabili să dea asistență călătorilor, cărăușilor, sau în vreme de restriște armatelor ce se îndreptau spre est sau vest pentru cuceriri ori sprijin militar, ce se voia să fie acordat vecinilor sau aliaților. Drumul de car sau Drumul Carului, parcurs dinspre castelul Bran, începea în varianta sa cea mai veche, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se suprapun așadar timpii narativi ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare - liman - apariția elementului disruptiv - fuga ca soluție - continuarea deplasării. Aceștia ar fi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
bunici, de la părinți, de la preotul de parohie. Icoanele pe care le-am găsit în casa în care ne-am născut și am crescut, ne spun și ele fiecare câte o poveste. Mai târziu, la vârstă matură, fie la vreme de restriște căutând vreo povață într-o Carte Sfântă, fie la timpul vreunui mare post, căutând liman de limpezire a gândurilor, intrăm în librărie sau ne oprim la pangarul bisericii de parohie, cumpărăm o carte despre viața unui mare ostenitor întru Hristos
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
roman însă, este aceea a Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
gratuit. Verificările și “vânătoarea” de basarabeni și bucovineni a continuat în anii următori, fiind însoțite adesea de persecuții pe linie personală, de arestări, condamnări la domiciliu obligatoriu, la deportări în Bărăgan și la închisoare. Peste aceste suferințe și zile de restriște s-a așternut, timp de aproximativ 45 de ani, o tăcere supravegheată cu strășnicie, întreruptă de câteva voci care au avut curajul să spună adevărul, plătind scump această atitudine. După 1989, o seamă de cercetători din România și Republica Moldova și-
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]