507 matches
-
frizării nemuririi, omniscienței și omnipotenței. Astfel, imortaliștii profetizează „descărcarea” conținutului minții umane într-un computer, împreună cu amintirile, cunoștințele și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi cutremurătoarea și extrema afirmație a lui Perry, 2000, că nemurirea este matematică, nu mistic-religioasăă. Schițând fundamentele unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnoideologic prin care se propulsează perspectiva utopică a paradisului religios (vezi Wertheim, 1999, pentru o analiză critică a perspectivelor cvasireligioase asupra cyberspațiuluiă. Dacă pentru Bukatman, cyberspațiul este un tărâm al spiritului eliberat de trup, pentru Moravec sau Bostrom, imortalitatea și resurecția își găsesc terenul de manifestare în spațiul virtual proiectat ca un eden tehnologic. Aceste versiuni tehnologice stranii ale Noului Ierusalim sunt elitiste, atribuind accesul la teritoriul sacru unei elite instruite în tainele tehnologiei digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dreaptă, antisemitismul (dar și extrema stângă), fundamentalismul islamic; sunt frecvente demascările „ispitei comunitare”, lucru firesc într-o cultură politică edificată pe referințe iacobine și în care l’idée républicaine, liberalismul francez, respinge net orice formă de antistatism sau orice aparentă resurecție a unor referințe și fantasme regresive, cum ar fi punerea în chestiune a separației Bisericii de stat. Uneori francezii opun „Franța republicană” „Americii comunitariste”. În Québec, pledoariile comunitariste ale unui Charles Taylor (de exemplu, pentru ceea ce el numește „diversitate profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
respingerea proprietății private; al doilea termen a fost de curând pus în circulație (deci are încă nevoie de explicații pentru neinițiați) pentru a traduce anglo-americanul libertarian, apărut la începutul anilor ’70 ca reacție împotriva stângii studențești și ca soluție pentru resurecția liberalismului. Lucru important, la autorii „libertarieni” fondatori (Murray Rothbard, Hans-Hermann Hoppe, David Friedman - fiul marelui Milton Friedman, laureat Nobel pentru economie -, Walter Block etc.) găsim referințe la... „libertari” (fr.libertaires) ca Lysander Spooner, Henry David Thoreau, Thomas Jefferson, John Trenchard
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
15-16 ani, reconstituite după 1945) - și asta după numai doisprezece ani de dictatură hitleristă, care își accelerase continuu aberația, până la genocid și autodistrugere. Planul Marshall și munca eficientă a vest-europenilor, favorizate de o conjunctură internațională bună pentru Occident, au asigurat resurecția Lumii Vechi: refacerea și apoi superioritatea complexului militaro-industrial (concertat și consolidat în noul spirit „atlanticist”, prin apariția NATO și a predecesoarelor Uniunii Europene); relansarea până la cote utopice a modelului statului existențial, elaborat în perioada interbelică și stopat de război; o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a modelului statului existențial, elaborat în perioada interbelică și stopat de război; o pace socială fără precedent, instalată în societăți anesteziate de consumism pentru o perioadă de cel puțin două decenii (până la revoltele și tulburările din anii ’60-’70). Dar resurecția nu era completă, iar durata și direcțiile ei nu erau câtuși de puțin garantate. Uniunea Sovietică era serios încurajată de facilul său triumf geopolitic și „misionar”, negociat inabil de anglo-americanii sătui de pierderile proprii, fără compasiune pentru Europa de Est, intimidați de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
caută, asumându-și această condiție și evaluându-i cu obiectivitate urmările. SCRIERI: Panciatantra (povestită de ...), București, 1970; Literature, Mimesis, and Play, Tübingen, 1982; Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse, Ithaca (New York), 1989; ed. (Resurecția lui Dionysos. Jocul și dimensiunea estetică în discursul filosofic și științific modern), tr. și postfață Ovidiu Verdeș, București, 1997; God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle, Durham-London, 1991; Ghosts, Vampires, and Werewolves
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Ibidem, p. 311. (trad. n.) 1045 Mihai Rădulescu, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996, p. 18. 279 unei vieți eterne, și nicio continuă transformare, ce se prelungește firesc la infinitul morții și al resurecției. E o clipă, e prezentul, pe care oamenii Evului Mediu nu știau să-l prețuiască prea bine.”1046 1046 Michaela șchiopu, Boccaccio, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 128. 280 Concluzii Lucrarea noastră a urmărit tratarea comparatistă a doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
guvernării Năstase. Altfel, nu prea e de râs, cât de plâns, și această constatare amară m-a făcut să fiu mai precaut cu exaltarea, fie ea și polemică, a fondului nostru nelatin amintit de Blaga. Nu cred că e vremea resurecției niciunui fel de trăirism misticoid și acest tip de discurs, delirant și iresponsabil, oricât de seducător ar putea el părea în gura unui pantomim trăznit de viziuni soft codreniste (da, fac referire la ghiveciul naționalist misticoid al domnului Dan Puric
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vor fi publicate integral, cu titlul original, abia în 2000. Analizând aceste pagini consistente și „revoluționare”, Ion Vartic crede chiar că S. a fost „liderul Cercului Literar de la Sibiu”. Afirmația poate fi acceptată, dar numai în direcție poetică, eseul intitulat Resurecția baladei („Revista Cercului Literar”, 5/1945) fiind într-adevăr fundamental pentru definirea atmosferei poetice din anturajul „cerchiștilor”. Balada, în optica eseistului, se opune „poeziei pure”, nu cu violență, ci bazându-se pe elemente de valoare tradițională, fiind „concepută de astă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
the History of Ideas, 70, nr. 4, 2009, p. 641. 24 Apud J. E. Malpas, în Ibidem, p. 642. 25 Alexandru Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938, p. 30. 26 Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 32. 27 A. Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face pe fondul opoziției manifeste față de avangarda istorică, acuzată de membrii Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
care pare să se detașeze în urma analizelor efectuate pe cele trei dimensiuni (identificări axiologice și etnospirituale, pe de o parte, și reprezentări sociale, pe de alta) este că identitatea de tip tradițional nu este în declin, ci mai degrabă în resurecție, fenomenul fiind mai puternic în mediul rural decât în cel urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pic din imensitatea pădurii, niște vile-gigant, înălțate peste noapte, sînt de-a dreptul imagini de reclamă. Nostalgii populiste? Nici vorbă. România nu-și poate reveni la parametrii ei interbelici decît prin soluția unică a proprietății. Va mai cunoaște, probabil, prin resurecția actualelor forțe criptocomuniste (care urmăresc de fapt obnubilarea legilor proprietății) o poticnire vremelnică, șansa unică însă nu poate fi decît cea pe care a mizat (dramatic și pierzînd electorat) puterea autentic democrată de după 1996. Mai contează că peste un an
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
milenare (credința "celuilalt", nu?), voind să-și definitiveze renumele în shakespearianul Caliban. Revenirea la putere a bolșevicilor în Basarabia, deși previzibilă în contexul mai întregului Est postsovietic (în forme diferite, evident: de la cele de bolșevism fardat, ca la noi, la resurecția unei stîngi, oricum reformatoare Polonia, Ungaria), deci previzibilă, ne surprinde prin aplombul restaurării. Dar surprinderea nu e decît reacția momentului, pentru că, dacă ne gîndim la destinul acestei provincii românești, cu istoria ei tragic asumată, atunci recentul recul spre turlele Kremlinului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este orientat către viitor și nu către trecut, pentru legitimitatea sa. În culturile bazate pe orar, viitorul este separat de trecut și transformat Într-un domeniu temporal separat și independent. Aceste culturi nu comemorează, ele planifică. Nu sunt interesate În resurecția trecutului, ci În manipularea viitorului. În noul sistem de referință, trecutul este numai un prolog la viitor. Ceea ce contează nu este atât ceea ce s-a făcut ieri, cât ceea ce poate fi realizat mâine. Calendarul și orarul mai diferă și Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
celor care o compun, putem spune că școala ar fi trăit în chip firesc și în totalitatea ei cel puțin până prin anii ’80. Cu toate împotrivirile vremurilor, Școala Gusti n-a murit atunci, în anii ’50, ci a supraviețuit prin resurecțiile postbelice târzii care au trecut-o peste pragul generației sale. Noutatea Școlii sociologice de la București Acum, când facem o evaluare a activității uneia dintre cele mai mari școli științifice din România, cu o durată de viață de 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
patriotice și naționale. În aceste țări care rezistă impunerii valorilor marxiste, opoziția va fi cea care va mobiliza tezaurele istoriei constrîngînd puterea să o urmeze. Însă această declanșare inversă ilustrează într-o altă manieră același impact al dominației comuniste asupra resurecției naționalismelor est-europene. În Ungaria, ceea ce s-a numit renașterea societăților civile a coincis cu idealizarea epocii Habsburgilor și a domniei bunului împărat Franz-Josef. În Polonia, biserica și mișcarea Solidarității încarnează tradiția catolică a națiunii, ca replică la spoiala pe care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
idiom standard scris, în manieră modernă. Inițiativa va debuta în intervalul 1876-1880 prin apariția revistelor Euskara și Ruskalerria, urmată de tentiva creării unei limbi de stat potențiale, printr-un exercițiu lingvistic aplicat populației ce manifesta tendințe hispanofone. O dată cu întreprinderea de resurecție a limbajului va începe afirmarea unui particularism etnic și religios ce nu-și află egal nici chiar în Europa Orientală. În sfîrșit, acțiunea culturală și politică va fi acompaniată de inițierea unor cercetări genetice care pun în relief specificitatea poporului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
data publicării „laudelor”, o asemenea reîntoarcere la poezia esențializată, în care ideea elogiului era servită de o tehnică extrem de ingenioasă, reprezenta în fond un mod de contestare a formulei epice în vogă. Poetul se numără printre cei dintâi care anunță resurecția lirismului, așa cum prin Declarația patetică anunțase trecerea la o poezie ca mod de acțiune, brechtian, ca o dezicere de lirism. Acestea sunt extremele între care se desfășoară aventura lirică, doar în aparență contradictorie, a unuia dintre cei mai valoroși poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
-o asupra lui Urmuz 1, nu poate fi ignorată. Însă, dacă vrem să găsim rădăcini autohtone ale absurdului din scrierile urmuziene, investigația genealogică nu poate pleca decât de la opera lui Caragiale. Astfel, putem presupune că polenul cultural purtat de vântul resurecției literare europene a găsit anemofile în spațiul de creație urmuzian, la rândul său bogat în germeni ai antiliteraturii, fapt demonstrat de propagarea mitului și chiar al cultului "înaintemergătorului"2 Urmuz de către mișcarea românească de avangardă, precum și de revendicarea lui drept
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Papadima, Creatorii, 424-430; Ștefan Baciu, Aron Cotruș, omul și poetul, „Revista scriitorilor români” (München), 1964, 3; Streinu, Pagini, II, 71-77; Piru, Panorama, 57-60; Doinaș, Poezie, 64-68; Crohmălniceanu, Literatura, II, 517-526; Micu, „Gândirea”, 491-513; Felea, Aspecte, II, 101-107; Ion Dodu Bălan, Resurecția unui poet. Aron Cotruș, București, 1981; Simuț, Diferența, 27-31; Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 137-198; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Dan Mănucă, Aron Cotruș inedit, RL, 1990, 25; Scarlat, Ist. poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Pamfile și broasca țestoasă, LCF, 1991, 23; Nicolae Bârna, Pamfile și broasca țestoasă, L, 1991, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, O partidă de șah câștigată magistral, CC, 1991, 8-9; Valeriu Cristea, Când absurdul devine firesc, ADV, 1991, 522; Corin Braga, Halucinaria - resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]