1,811 matches
-
mal. Bărbatul în haine sport dădu încet drumul frânghiei, până când fu întinsă cu totul în iarbă. Era foarte moale și fața căpătase o culoare pământie. Bell smulse fâșia de bandă de pe gura ei, desfăcu rapid lanțurile și începu procedura de resuscitare rapidă. Sachs se întoarse o fracțiune de secundă spre civilii care se adunaseră pe margine și întrebă: - Avem cumva un doctor pe aici? Nu primi niciun răspuns. Privi din nou către victimă și o văzu mișcându-se ușor... Începu apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe dovada practicată cu râvnă a unei aplecări speciale. Noi ne-am organizat în grupuri și grupulețe care arau pe întreaga suprafață a lagărului câte un teren ce urma să devină fertil în serviciul culturii generale, al cunoașterii filosofice, al resuscitării credinței, ca și în domeniile practice. La cursuri se puteau învăța greaca veche, latina, dar și esperanto. Cercurile de lucru se dedicau algebrei și matematicii superioare. Spațiul de manevră pentru speculațiile avântate și gândirea neliniștită se întindea de la Aristotel, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lor lectură. Cum m-ar fi putut ajuta mersul la cenaclu să-i citesc. Măcar din curiozitate ar fi trebuit să văd cum, din păcate nu eram curios. Eram numai obligat de recunoștință. Și ce altceva putea fi decît o resuscitare prin subterane, de pildă a boemei pariziene, românești, de la 1900 și ceva după-amiaza, cînd purtam pălării cu boruri largi și treponeme. Sau sfioși bacili Koch seara, prin plămîni cu monogramă, semn al talentului și fizicului firav dar indiscutabil timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
am observat că luminița roșie și‑a Încetat din nou pâlpâirea. Emily forma În continuare numere, În aceeași viteză nebună. — Nu mai e pe linie, am spus eu cu insistența unui medic de pe salvare care execută o manevră urgentă de resuscitare unui pacient. — E rândul tău să vorbești cu ea! a strigat ea drept răspuns, cu degetele În zbor nebun pe tastatură și, firește, telefonul a sunat din nou. L‑am ridicat și nici nu m‑am mai obosit să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trebuie considerată ca un semn de evoluție gravă. În majoritatea cazurilor, sincopa respiratorie este urmată, la interval de 1-2 minute, de sângerare cardiacă. În tehnica de acordare a primului ajutor în acest din urmă caz se cunosc două procedee de resuscitare cardiacă: masajul cardiac și percuția presternală. Scopul masajului cardiac este înlocuirea, pe durata stopului, a contracțiilor spontane ale inimii, pentru a asigura irigarea cu sânge a organelor vitale și, mai ales, a creierului. Masajul se execută astfel: - palma mâinii stângi
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
corozivul pamfletar nevindecat ar fi spus, în concluzie: Da, avem mașini dar n-avem nemți". Mutatis mutandis, în domeniul apoi în discuție avem bani, avem chiar și o dotare tehnico-didactică bunicică, dar nu prea mai avem cui să plătim pentru resuscitarea învățământului. Unde ne sunt profesorii, așadar? Pentru că aceasta este, la urma urmelor, cauza cauzelor, pe care însă responsabilii noștri naționali se feresc cu grijă s-o atace frontal, ascunzându-se, iarăși, în spatele unor sintagme precum "formarea primară", "formarea continuă" etc.
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
a lui E. Lovinescu. Nedorind să facă literatură, ceea ce afirmă în câteva rânduri, s-a încumetat să-și alcătuiască un volum de Amintiri, gen care solicită, cum se știe, într-o bună măsură disponibilitatea epică și principalele ei instrumente de resuscitare a trecutului: portretul și evocarea. Autorul își ignora voit sensibilitatea și gustul artistic, umorul, pigmentat ici și colo de câte o remarcă malițioasă, în fine, verva și virtuțile lui de causeur, format la cea mai înaltă școală a cafenelei bucureștene
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
El nu putea ignoră faptul că realizarea lor nu era chiar atat de simplă, nu numai din motivele ce țineau de conjunctură politică din Europa de Nord, așa cum le-am menționat, ci chiar din cauza unui impediment foarte serios, ridicat de temerea că resuscitarea "le nom même de ce Royaume" să fi provocat, "dans un avenir", "des réalités funestes à la Russie" (s. Ven.C.)247. Cu toate acestea, cercurile conducătoare 245 Cf., scrisoarea pe care i-a adresat-o la 28 februarie 1811, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
urmă fiind acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt reprezentate de absența pulsului la arterele mari, pierderea conștienței, respirații agonice sau apnee, midriaza fixă bilaterală. În cazul în care stopul cardio-respirator are loc în cabinetul stomatologic, medicul trebuie să acționeze prompt și să stăpânească foarte bine manevrele de resuscitare. Astfel, dacă obsevă că pacientul a devenit areactiv, medicul se va opri din manevra stomatologică, încercând o stimulare verbală a pacientului, întrebându-l dacă este bine. Dacă nu va primi nici un răspuns din partea pacientului, practicianul va încerca să ia pulsul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
întrebându-l dacă este bine. Dacă nu va primi nici un răspuns din partea pacientului, practicianul va încerca să ia pulsul la o arteră de calibru mare (de preferat, artera carotidă). Dacă pacientul nu prezintă puls, se vor începe imediat manevrele de resuscitare. Dacă însă, pacientul are puls, se va verifica funcția respiratorie: medicul își va apropia urechea de toracele pacientului sau palma de nările și gura pacientului, încercând să audă sau să simtă suflul respirator și, totodată, va inspecta cutia toracică pentru
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sau palma de nările și gura pacientului, încercând să audă sau să simtă suflul respirator și, totodată, va inspecta cutia toracică pentru a vedea dacă aceasta expansionează. În cazul în care pacientul nu respiră, se vor iniția imediat manevrele de resuscitare cardio-respiratorie (RCR). Dacă pacientul prezintă puls detectabil și respiră, însă nu răspunde la stimului verbali și dureroși, acesta va fi pus în poziție laterală dreapta- de siguranță, fiindu-i protejate căile aeriene și monitorizate funcțiile vitale, consecutiv cu anunțarea serviciului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
răspunde la stimului verbali și dureroși, acesta va fi pus în poziție laterală dreapta- de siguranță, fiindu-i protejate căile aeriene și monitorizate funcțiile vitale, consecutiv cu anunțarea serviciului de ambulanță (112). În cazul în care trebuie inițiate manevrele de resuscitare, scaunul stomatologic, care prin consistenta lui permite o resuscitare eficientă, trebuie adus în poziție orizontală. Se inițiază masajul cardiac extern: se comprimă toracele pe linia medio-sternală, ritmic, cu o frecvență de 80-100 comprimări/minut, profunzimea fiind de 3-4 centimetri, durata
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pus în poziție laterală dreapta- de siguranță, fiindu-i protejate căile aeriene și monitorizate funcțiile vitale, consecutiv cu anunțarea serviciului de ambulanță (112). În cazul în care trebuie inițiate manevrele de resuscitare, scaunul stomatologic, care prin consistenta lui permite o resuscitare eficientă, trebuie adus în poziție orizontală. Se inițiază masajul cardiac extern: se comprimă toracele pe linia medio-sternală, ritmic, cu o frecvență de 80-100 comprimări/minut, profunzimea fiind de 3-4 centimetri, durata compresiunii trebuind să fie egală cu durata decompresiunii, cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
completă a sternului la poziția inițială. Întreruperile masajului trebuie reduse la maxim pentru a fi executat un masaj eficient. După 30 de comprimări ale cutiei toracice (sau după 15 compresiuni - după alți autori!) trebuie administrate două respirații cu balonul de resuscitare Ruben (sau se va aplica gură la gură sau gură la nas în afara cabinetului, pe stradă etc.)! Pentru aceste cazuri, în care avem de resuscitat bolnavi gravi, cu urgențe majore cardio-respiratorii, cabinetul stomatologic trebuie să fie dotat cu balon Ruben
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
aspirat rapid tot conținutul din cavitatea bucală și din faringe! Oricare ar fi tehnica anestezică aleasă și urgența medico-chirurgicală cu care se poate confrunta medicul stomatolog, acesta trebuie să cunoască foarte bine drogurile cu care lucrează, anestezicele și medicamentele de resuscitare, și să aibă cunoștințe serioase de farmacologie, fiziopatologie și, nu în ultimul rând, să cunoască suportul vital de bază (BLS) și suportul vital avansat (ALS), fără de care nici un practician nu poate sa-și desfașoare activitatea în condiții sigure, atât pentru
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
20-30 de minute după instituirea măsurilor terapeutice de urgență: • se suspicionează instalarea unui infarct miocardic acut, • se iau măsuri adecvate: se solicită ambulanța, se continuă oxigenoterapia, se administrează, se monitorizează semnele vitale; dacă survine stopul cardiorespirator se inițiază manevrele de resuscitare. Printre multiplele entități clinice implicate frecvent în practica stomatologică se numără și insuficiența cardiacă, acea stare patologică determinată de incapacitatea cordului de a-și îndeplini funcția de pompă, deci de a asigura un debit cardiac corespunzător necesităților tisulare, sau asigurarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și modificări de ecosistem, atât În ceea ce privește ecosistemul individual, cât și ecosistemul ambiental În care omul viețuiește, pentru că printre altele produsele chimice au o perioadă de remanență În mediu extrem de lungă. 3. posibilitățile tehnice ale medicinii de urgență În materie de resuscitare, protezare respiratorie, suport vital bazal, avansat și prelungit, fac ca limitele dintre viață și nonviață să devină incerte, iar rezultatul acestor proceduri să aibă de multe ori un impact negativ asupra calității vieții eventualilor supraviețuitori. 4. transplantul de organe, protezele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să-mi permiteți să afirm cu toată convingerea că, extrapolarea nu mi se pare deloc forțată când vorbim de mediul nostru de viață ca despre aproapele nostru. În ceea ce privește cel de al treilea aspect, care se referă la tehnica și tehnologia resuscitării, datorită căreia granița dintre viață și nonviață a devenit incertă, Întrebarea etică și creștină care se pune este: până unde se poate forța natura umană care este un dat al creației prin destinul său? sau, cum se justifică supraviețuirea atunci când
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prematură a membranelor și iminența de naștere prematură, sunt situații În care decizia medicală este foarte importantă și trebuie comunicată familiei. 2. perinatală În sala de naștere, În situațiile În care nou născutul prezintă simptomele morții aparente. Protocoalele specifice de resuscitare conduc În primă fază la recuperarea Într-un procent de peste 90% din nou născuții aflați În asemenea situație. Persistența anoxiei și tulburărilor hemodinamice conduc Însă la apariția sechelelor ridicând problema; cât trebuie să continuie reanimarea și când trebuie Întreruptă? De
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poeți de avangardă, mobilul tensional care alimentează subtextual demersul „poetizant” este tocmai amenințarea stagnării spirituale, a cantonării în tiparele comode ale unei existențe în care filonul liric riscă să secătuiască. Poemul devine atunci un soi de compensație, o încercare de resuscitare a imaginarului încătușat, o invitație la descoperirea „minunilor” de fiecare zi, a insolitului și surprizei disimulate de evenimentele aparent neutre, printre care se pierde, insensibil, omul comun. Textele din Act de prezență pot fi definite astfel ca o suită de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
postindustrială privitor la ștergerea diferențelor prin mijloace economice, sociale, prin înfrățire și turism (nomadism) planetar, "primește așadar o drastică dezmințire istorică" odată cu încheierea războiului rece și cu dispariția principalului bloc comunist"152. Globalismul, în pofida ideologiei sale neototalitare, a dus la resuscitarea și "la întreținerea logicilor identitare". Uniunea Europeană, s-a crezut la un moment dat, va duce la dispariția națiunilor, provocând un metisaj etnic și lingvistic de felul celui din S.U.A. Dar, se constată că, în plin "postnaționalism", un asemenea amestec nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
închidere. "Proclamarea existenței unui singur nivel de Realitate spune Basarab Nicolescu elimină sacrul, cu prețul autodistrugerii acestui nivel"398. Postmodernismul, în pofida promisiunilor inițiale, a sfârșit prin a reduce realul la nivelul concretului, eliminând sacrul, autodistrugând, în fapt, și "concretul" prin resuscitarea unui neozolism care a dus la moartea poeziei înseși. Victor Teleucă a simțit că poetul nu trebuie să fie captiv în nici un nivel de realitate: "S-ar putea să "trăim" concomitent în mai multe realități, nu numai fiecare o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
parametrilor clinici și paraclinici ai pacienților la care intervin echipajele cu medic, asistent sau paramedici aflate în teren cu stabilirea deciziilor terapeutice și de transfer cele mai indicate pentru fiecare pacient în stare critică. În 2009 rata de reușită a resuscitării în prespital la stopurile cardiorespiratorii a fost de peste 23%. Ceea ce ne dorim este să salvăm tot mai mulți oameni, să ajungem mai repede acolo unde este nevoie de noi, să avem o echipă unită și constantă, în continuă formare și
SMURD IAŞI REALIZARI, ÎNTREBARI, PERSPECTIVE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu, Ştefan Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1019]