637 matches
-
14 țel. 255249 3144 OȚELEA IOAN (E. C) Tg. Mureș, Al. Cornișa nr. 35/4 țel. 213101 3235 POP GHEORGHE (E. C) Tg. Mureș, Str. Cost. Românu Vivu D7/14 țel. 124281 3236 RÂD IULIU (E. C) Tg. Mureș, Str. Retezatului nr. 10 țel. 131901 3237 RADOVICI IULIU (E. C) Tg. Mureș, Str. Transilvania, nr. 19/6 țel. 143468 3147 STOICA ION (E. C) Tg. Mureș, Aleea Cornișa nr. 10/22 țel. 168798 Stagiari EXPERȚI CONTABILI BĂLAN LUCIAN Tg. Mureș, str.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
2.057. Anexa 1 STEMA comunei Luncavița, județul Caraș-Severin Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Luncavița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Luncavița, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat și tăiat, în căprior. În șef, în câmp verde, se află trei miei de aur, trecând spre dreapta. În prima partiție, în câmp albastru, se află o rindea de argint. În a doua partiție, în câmp roșu, se află un
HOTĂRÂRE nr. 2.057 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163397_a_164726]
-
de comună. Anexa 1.15 Anexa 2.15 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Topleț, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Topleț, potrivit anexei nr. 1.15, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În prima partiție, pe fond albastru, se află la dreapta o stâncă ce seamănă cu un profil uman privind spre stânga. Sunt plasate încă trei stânci de dimensiuni mai mici. Totul este de argint. În a doua partiție, pe fond
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Penitenciarul Ploiești Str. Rudului nr. 49 Ploiești Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25. Penitenciarul Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 26. Penitenciarul Satu Mare Str. Mileniului nr. 2 Satu Mare Satu Mare ─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 27. Penitenciarul Slobozia Str. Gării nr. 54 Slobozia Ialomița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 28. Penitenciarul Târgu Mureș Str. Retezatului nr. 7 Târgu Mureș Mureș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 29. Penitenciarul Târgu Jiu Str. Vasile Alecsandri nr. 23 Târgu Jiu Gorj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30. Penitenciarul Timișoara Str. Popa Șapcă nr. 7 Timișoara Timiș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31. Penitenciarul Tulcea Str. Babadag nr. 142 Tulcea Tulcea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 32. Penitenciarul Vaslui Str.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162619_a_163948]
-
Petroșani, Str. 1 Decembrie nr. 89 VICTORIA 546 191 Județul Hunedoara, Municipiul Petroșani, Str. Aviatorilor nr. 2 UNIREA 350 192 Județul Hunedoara, Municipiul Vulcan, Str. M. Viteazul nr. 18 LUCEAFĂRUL 355 193 Județul Hunedoara, Orașul Uricani, Str. Muncii nr. 19 RETEZATUL 355 194 Județul Hunedoara, Comuna Ilia, Str. Libertății nr. 10 LUMINĂ 300 195 Județul Hunedoara, Orașul Lonea, Str. Republicii nr. 22 MINERUL 300 196 Județul Ialomița, Municipiul Slobozia, Bd. Unirii nr. 19 GALAX 500 197 Județul Ialomița, Municipiul Slobozia, Str.
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164745_a_166074]
-
18, 43 din UP V Buta - Bilugu a OS Lupeni, 101, 102 din UP V Rău Bărbat a OS Pui, 149 - 159 din UP VI Rău Alb a OS Pui, 23 - 170, 189 - 193 din UP V Retezat-Lapusnic a OS Retezat, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, tot golul alpin al zonei centrale a masivului Retezat incluzind bazinele hidrografice superioare ale văilor Galesu, V. Rea, Pietrele, Stânișoara, Ștevia, Valareasa, Garlii, Dobrun, Arades, Judele, Lapusnicul Mare, Bucură, Peleaga, pârâului Morii și
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
zonei centrale a masivului Retezat incluzind bazinele hidrografice superioare ale văilor Galesu, V. Rea, Pietrele, Stânișoara, Ștevia, Valareasa, Garlii, Dobrun, Arades, Judele, Lapusnicul Mare, Bucură, Peleaga, pârâului Morii și Râului Bărbat amonte de Stana de Rău, tot golul alpin al Retezatului Mic, Culmile Straunele, Dragsanu, culmea munților Godeanu din Vf. Piatră Iorgovanului până în Vf. Galbenă, incluzând golul alpin aferent bazinelor hidrografice ale afluenților de stânga ai Jiului de Vest, precum și zona alpina din bazinul hidrografic superior al Lapusnicului Mic amonte de
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
nr 416 din 13 iunie 2003, la pagina 9. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Dolj Descrierea stemei: Stema județului Dolj, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, ținând o sabie de aur, în pâl. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în
HOTĂRÂRE nr. 626 din 29 mai 2003 privind aprobarea stemei judeţului Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150324_a_151653]
-
Partea I, nr 416 din 13 iunie 2003, la pagina 13. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Giurgiu, județul Giurgiu Descrierea stemei: Stema municipiului Giurgiu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut despicat și retezat. Prima partiție - în câmp roșu - Sfanțul Gheorghe ecvestru, cu haină aurie, cu fața și brațele în culoare naturală, cu mantaua albastră, pe un cal alb natural, cu frâu auriu și șaua albă, asuprind cu lancea un balaur în culoare naturală
HOTĂRÂRE nr. 628 din 29 mai 2003 privind aprobarea stemei municipiului Giurgiu, judeţul Giurgiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150326_a_151655]
-
limita exterioară a pădurii Măgura, incluzând-o în totalitate în aria protejată. GEOPARCUL DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI Limitele Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului Limita sudică pornește de pe malul NV al lacului de acumulare de la Gura Apei (borna silvică 204 UP III, OS Retezat), urmărește malul stâng al lacului de acumulare până în dreptul barajului pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
al lacului de acumulare de la Gura Apei (borna silvică 204 UP III, OS Retezat), urmărește malul stâng al lacului de acumulare până în dreptul barajului pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) și în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) și în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3 m) și se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu / Gârlii. În continuare limita urmărește spre amonte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
amonte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. De aici urcă culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. începând din Valea Râului Mare până în acest punct limita sudică a Geoparcului se confundă cu limita nordică, parțial, estică a Parcului Național Retezat, în continuare spre est limita se constituie prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și se ajunge în vârful. Pietrei, cota 2.189 m. Din acest vârf limita coboară spre sud până pe malul stâng al acumulării de la Gura Apelor - ramura de pe Valea Râului Șes. Aici se face joncțiunea cu limita vestică a Parcului Național Retezat. PARCUL NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI 1. Limitele Parcului Natural Munții Maramureșului Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Bălăsânii (1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita O.S. Vișeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ungară: dr. Katalin Rodics, director general adjunct, Ministerul Mediului și Apelor Din partea română: Adriana Bâz, director, Roxana Cazacu, consilier, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor Schimb de informații: până la 31 decembrie 2004 6. Cooperare între Parcul National Bukk și Parcul National Retezat Responsabili: Din partea ungară: Jozsef Duska, director, Direcția Parcului Național Bukk Din partea română: reprezentantul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, directorul Parcului Național Retezat Vizită: până la 30 septembrie 2004 7. Cooperare pentru prezentarea în comun de licitații pentru LIFE-Natura Responsabili: Din partea ungară
PROTOCOL din 10 august 2004 încheiat cu ocazia primei întâlniri a grupului de experti privind ocrotirea naturii din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protectia mediului Szarvas, 10-11 august 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165832_a_167161]
-
principal în parfumerie, medicina sau la insecticide, paraziticide sau similare (poziția nr. 12.11) precum și talaș, așchii, lemn zdrobit sau pulverizat, din esențe utilizate în principal pentru vopsit sau tăbăcit (poziția nr. 14.04). 2) Lemn tăiat cu ferăstrăul, despicat, retezat, derulat, rabotat, șlefuit, asamblat la capete de exemplu prin îmbinare dințata (procedeu care dă o îmbinare lipită asemănătoare degetelor întrepătrunse, si care consta din asamblarea cap la cap a unor tronsoane mai scurte astfel încât să se obțină o piesă din
ANEXĂ nr. 44 din 5 ianuarie 2000 LEMN, CARBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
Sculele clasificate la această poziție sunt folosite pentru prelucrarea diferitelor materiale și materii, în numeroase ramuri de activitate. Ele constau, în esență, din: 1) Perforatoare, mașini de tarodat și de alezat (burghiuri). 2) Perforatoare rotative. 3) Ferăstraie și mașini de retezat (circulare, cu lanț etc.). 4) Mașini de rabotat, de canelat etc. 5) Șurubelnițe, mașini de pus buloane și mașini de scos buloane. 6) Mașini de pilit, mașini de șlefuit, perforatoare, mașini de netezit suprafață, curățitoare și polizoare. 7) Mașini de
ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166813_a_168142]
-
județul Caraș-Severin Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului B��ile Herculane, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema orașului Băile Herculane, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În șef, în câmp albastru, se află trei coline verzi, peste care broșează șapte ulcioare răsturnate, din care curge apă. Ulcioarele sunt așezate față în față, câte trei și unul deasupra, toate de argint. În dreapta, în câmp roșu, apare un
HOTĂRÂRE nr. 408 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167423_a_168752]
-
deosebit de importanta de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile. - Pentru acțiunea pilot "Conservarea pășunilor și fânețelor montane și din zonele deluroase intra-Carpatice" s-au selectat ca zone pilot Parcul Național Retezat și zona cu pajiști de altitudine medie propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvaniei (județele Sibiu, Brașov și Mureș). Aceste 2 zone pilot oferă un contrast util în ceea ce privește managementul de agro-mediu: o zona montană cu câteva habitate, cel mai mult
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]