93,972 matches
-
Și eu am vrut să transmit un mesaj, altfel n-aș fi scris un roman", citim în Eșecul. Din acest tip de tehnică romanescă sau de mărturie, sub forma narativă a unei vieți dintr-un Lagăr, există un model foarte reușit, dacă putem spune așa, din punct de vedere uman, dar și din punct de vedere literar, și anume cartea lui Primo Levi, Dacă acesta este un om, publicată în Italia în 1958, al cărei subiect se situează, de asemenea, la
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
Cum să faci să coincidă cele două "euri"? Este evident că primului "eu", celui care-și amintește, nu-i face plăcere lucrul acesta. E ca și cum romanul își depășise scopul, cel de a mărturisi devorînd "eul" autorului: "Munca mea, scrierea romanului reușea să-mi atrofieze sistematic experiența trăită în interesul unei formule artificiale - sau, dacă preferați artistice - care pe hîrtie puteam să o judec conform experienței mele". (Eșecul) Romanul biografic nu este o soluție. Dimpotrivă, ar fi putut agrava problema. Trebuie, deci
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
ca o "libertate", singura ce ne permite "să fim noi înșine destinul". Este uimitor să constatăm că în plină "demolare" a omului (Primo Levi), Imre Kertész a știut să păstreze intactă printr-un efort supraomenesc, aproape mistic, această forță spirituală, reușind să o facă să vorbească, la sfîrșitul cărții Fără destin, despre "fericirea lagărelor de concentrare": Da, într-un anume sens, acolo, viața era mai limpede și mai simplă". Cu siguranță că aici stă esența experienței trăite în Lagăr și este
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
Mergînd cu pași de echilibrist care ține asistența cu răsuflarea tăiată, înaintînd cu mișcări abile pe acel fir subțire care separă visul de realitate, iluzia de obiect, gestul exterior de cutremurul din adîncuri și vocația creatoare de insațiabilitatea colecționarului, ei reușesc să aducă în același plan, așa cum o făcea și Ion Bitzan, într-un alt registru și cu alte instrumente, spațiul și timpul, memoria și tactilitatea, încremenirea și mișcarea. În acest vast univers, care se autogenerează cu forța irepresibilă a unui
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
ale regizorului Laurian Oniga. Nu pot să nu-i remarc pe Adina Stan (Checca), pe Monica Ciută (Lucietta), pe Ilie Iordan (Isidoro), pe Ana Pasti (Orsetta). Sînt principalii generatori de energii, de rigoare și haz, de nuanțe, sînt cei care reușesc să organizeze credibil vitalitatea, rutina, poezia și, de ce nu, iubirea. La Chioggia sau aiurea. Călătorind spre țara minunilor Este un drum de care avem nevoie cu toții din cînd în cînd. Chiar dacă ne dăm sau nu seama, orice evadare dincolo de real
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic rarissim. Dna Angela Marinescu îi scrie dlui Marin Mincu o scrisoare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
midinete). E și tiparul interpretării lui Fanny Ardant... "M-am apropiat de rol cu teama și venerația cu care te apropii de un mit. Am pornit din afară, de la cum pășea, cum mișca brațele, cum rîdea"... Acest nivel i-a reușit; "martori oculari" spun că asemănarea e uimitoare; totul e impecabil în interpretarea lui Fanny Ardant, doar că-i lipsește tocmai grăuntele de nebunie, sîmburele secret, acea grandoare a sălbăticiei sau a ciudățeniei, care diferențiază o capodoperă de o copie edulcorată
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
în interpretarea lui Fanny Ardant, doar că-i lipsește tocmai grăuntele de nebunie, sîmburele secret, acea grandoare a sălbăticiei sau a ciudățeniei, care diferențiază o capodoperă de o copie edulcorată. Cît despre rafinatul Jeremy Irons, este pentru prima dată cînd reușește performanța să joace ca un actor prost ! Se știe, după Medeea lui Pasolini (1970), Callas n-a mai revenit niciodată în fața camerelor. A avut o veritabilă obsesie pentru "ce înseamnă să înveți să joci în fața unei camere". Zeffirelli își pune
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
romani și șcareț aveau pe ele anii 126 î.e.n., 68 î.e.n. și 14 e.n.". Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că se aflau în anul 126 înainte de Cristos [...] rămîne totuși un mister de nepătruns." Ca să vezi ce strămoși plini de perspicacitate avem! Cum au ghicit ei anul exact al Nașterii Mîntuitorului! Și noi care, după
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Europa, din care făceam parte, incontestabil. Nimeni nu punea problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu era fractura din timpul războiului, iar apoi instaurarea comunismului. - Din păcate, această generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
credulă, așa cum se întâmplă în orice perioadă de ciumă — ajunsese chiar să creadă că nu există nici o legătură între guvern și grozăviile numite plata apei calde, factura gazelor și costul electricității. Prin șmecherii îndelung exersate, Năstase și echipa aproape că reușiseră să facă la stânga-mprejur și să dea vina pe ";greaua moștenire" (așa se explică brusca reactivare a dosarelor de la ministerul transporturilor, dublată — probabil pentru ";echidistanță" — de simultana înghețare a dezvăluirilor privind ruina Bancorex). Jurnaliștii au ironizat la unison sondajul de
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
în presa vremii de Virgil Ierunca, și perfect valabilă ideea de a studia ca tipică pentru "literatura crizei" literatura rurală, sub diversele ei aspecte, dar propunerile pe care le face Sanda Cordoș nu sînt duse pînă la capăt, demonstrația nu reușește să treacă destul de convingător dincolo de ceea ce textele însele oferă, sau sînt argumentate analize de text care nu se însumează unei radiografii a "agoniei lumii rurale" pe care o intenționează. Un potențial la fel de ridicat de interes îl are observația că nu
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul inefabil al unui brâncușianism luminos
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul inefabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
sentimentul de sufocare în universul verbal.(...) Cum trebuie să fie poezia: accesibilă sau ermetică, cu «mesaj» sau gratuită - asta-i o chestiune secundară. Exercițiu sau revelație, totuna. Ceea ce-i cerem este să ne izbăvească de sufocarea, de chinurile vorbirii. Cînd reușește, ea ne aduce, pentru o clipă, mîntuirea". Din acest punct de vedere, al artei verbale concepute ca o grație, ne apare firească racordarea la celebra teză a lui Valéry referitoare la versul inițial, "inspirat", care constituie embrionul poemului: Poetul face
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
coleg de generație interbelică, succesul lui T. Mușatescu la public nu rezonează cu acela repurtat în fața criticilor vremii, preocupați să adulmece, avid, prospețimile intelectualiste ale literaturii "de cunoaștere". Dar revanșa entuziastului public, mai "puțin literar", căruia umorul lui T. Mușatescu reușise să-i activeze acea zonă sufletească unde se mai păstrau doze variabile de naivitate neînțărcată, vine, cumva paradoxal, de la E. Lovinescu. Cu o abia perceptibilă notă de reproș referitoare la cantitate în detrimentul calității, Sfinxul din Cîmpineanu compune, în Istoria literaturii
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
-și încarcă visceral și emoțional interpretările. Atunci, sîngele ce curge pe scenă devine un act în sine, forțat și gratuit, și nu urmarea firească a ceea ce s-a întîmplat, a clocotului interior ce duce la șirul de crime. Cornel Scripcaru reușește să-l contureze pe Titus Andronicus abia în partea a doua a spectacolului. Camelia Maxim, o actriță extrem de serioasă, un suflu nou sosit în trupa Bulandrei, își pune mai mult în valoare desenul senzual al trupului, decît să și joace
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
înaintea lor, aveam vestale virgine care mă adorau, lumea îmi vorbea în latină... Cred că este important să menții echipa sub control prin teroare!"... Dacă există o formă de dictatură în Asterix..., aceea e dictatura inteligenței. Modul în care filmul reușește să fie amuzant pentru cele mai diferite categorii de public, modul în care reușește să alterneze și să interfereze "nivelurile"... De la un copil care nu are decît cultura desenului animat și pînă la un egiptolog capabil să descifreze hieroglifele, oricine
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
că este important să menții echipa sub control prin teroare!"... Dacă există o formă de dictatură în Asterix..., aceea e dictatura inteligenței. Modul în care filmul reușește să fie amuzant pentru cele mai diferite categorii de public, modul în care reușește să alterneze și să interfereze "nivelurile"... De la un copil care nu are decît cultura desenului animat și pînă la un egiptolog capabil să descifreze hieroglifele, oricine poate găsi, pe ecran, un motiv să zîmbească, ceea ce - în limitele genului - nu e
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
faimoase companii producătoare de lifturi din Europa!) ș.a.m.d. Sau, multe replici ale scenariului sînt... replici la expresii celebre, comutate din alte secole în anul 52 î.C., cînd Cleopatra face un pariu "istorico-imobiliar" cu Cezar: dacă Ea va reuși să construiască, în deșert, în fix trei luni, un palat magnific, cu 662 de camere și cu grădini, și cu tot tacîmul epocii, El va declara public că poporul egiptean e cel mai grozav popor din lume! Toată povestea va
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
Într-unul dintre momentele cele mai pline de haz ale filmului, acțiunea se întrerupe și vocea povestitorului ne anunță că " Dată fiind violența scenei, mai bine să vă arătăm un documentar despre languste! Despre cum se hrănesc ele, și cum reușesc ele să rămînă umane"! Apropo de "să rămînă umane", filmul îți induce o ușoară nostalgie. Văzută în oglinda retrovizoare a comediei, omenirea pare că a progresat, într-adevăr, atît de puțin; defectele s-au perpetuat peste veacuri - ticurile constructorilor veșnic
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
de după 1989: pornografie. Nu vrem să insinuăm nimic. Dar puține alte "cuceriri" ale libertății cuvîntului, imaginii ori a sunetului din deceniul postcomunist sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui Șt. Iordache el a reușit să fie un Humbert deloc trivial. Tot un interviu, și tot foarte interesant, acordă dl Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
Două clădiri, două etape, aceeași mentalitate. O mentalitate mai larg răspândită decât mi-aș fi imaginat, o mentalitate care explică în bună măsură fundătura în care ne zbatem din 1990 încoace. Operația destructivă începută după al doilea război mondial a reușit. Numai omul de tip nou, expresie a stăpânirii sovietice, poate aprecia asemenea creații arhitectonice. Prostul gust cultivat sistematic aproape o jumătate de secol s-a răspândit mult prea mult. Partidul a căutat să reducă ființa umană la nivelul unui robot
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
de exterminare. Un malaxor cumplit a zdrobit oameni politici, intelectuali de mare anvergură, țărani harnici care-și construiseră gospodării prospere, muncitori cu spirit de inițiativă. Nimic nu a scăpat forței destructive puse la punct de stăpânirea sovietică. Cei care au reușit să rămână în viață au ieșit în marea lor majoritate grav amputați fizic, nu moral, din lagărele de exterminare comuniste. O generație de mare valoare, produs al unei Românii care, în ciuda dificultăților și carențelor se apropia într-un ritm rapid
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
-l la Washington pe Ogniav Pishev, binecunoscut militant anti-comunist, băgat la închisoare de regimul lui Jivkov, ei arătau că știu să umble în pas cu vremea. Inteligent, plin de umor, aureolat de nimbul dizidenței și-al pușcăriei comuniste, dl. Pishev reușise să farmece ca nimeni altul lumea politico-mondeno-culturală a capitalei americane. Frecventele recepții date cu generozitate de bulgari constituiau evenimente de la care lipseau puține persoane influente din Washington. Ce se întâmpla, în exact aceleași clipe, la ambasada României? Păi, ce să
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]