2,299 matches
-
din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
din anul 1938. Liviu Rusu, personalitate plurivalentă a culturii naționale, a intrat, azi, într-un nepermis con de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
mai bine de o jumătate de secol al lui Pamfil Șeicaru a fost cercetat de istoricul și criticul literar Florin Manolescu în excelenta sa carte referențială, în care radiografiază, cu minuțiozitate, fiecare gest și faptă a imprevizibilului observator și gazetar. Revelatoare pentru publicul românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
decât în arguții; dar e scris viguros, cu mare acuitate și adevăr". Cu o diferență de două secole, se poate stabili o anume simetrie între viețile lui Tassoni și Budai-Deleanu. Ei și-au scris epopeile eroi-comice cam la aceeași vârstă. Revelatoare ar mai fi și "rătăcirea prin străini": italianul a petrecut câțiva ani în Spania, iar românul ardelean trei decenii, în Galiția. Și unul și celălalt se deplasau în sânul unui imperiu: cel al Habsburgilor spanioli, întins și pe o bună
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
în ultima jumătate a secolului XX. Totuși, la pictorul român, avem de-a face cu un procesc psihic mai evident: o tentație anihilantă, o disoluție în propriului infern subconștient și o izbăvire finală; toate acestea traversând corpul feminin devenit „umbră revelatoare” a unei alchimii totodată estetice și spirituale. Orfeu încă amorezat implorând-o pe Euridice pentru a ieși din Hades. Adam apropiindu-și anxios aspectul umbrit al Evei, numită Lilith. Masculinul tatonând feminitatea sa profundă și zbuciumată: Animus îmbrățișând-o pe
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
Barbu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, I. Valerian, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Horia Nițulescu, Gerda Barbilian, A.C. Calotescu-Neicu, Matei Alexandrescu și alții. Aceste misive se impun a fi adunate, adnotate și restituite într-un tom de documente și mărturii revelatorii în ceea ce privește perioada interbelică, insuficient cunoscută, grație unor reticențe de ordin ideologic, estetic, biografic și moral. Epistola ce o transcriu aici, necunoscută până acum, se constituie într-o tulburătoare confesiune pe care poetul Nicolae Crevedia o face lui G. Călinescu, sagace
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
la index, ocolit cu maximă atenție de toți istoricii si criticii literari, iar biografia, deloc lineară sau comună, a continuat să fie amendată prin tot felul de atacuri josnice, denunțări si calomnii comandate de forurile politice si culturale de la București. Revelatoare prin conținut si, desigur, prin informațiile pe care le conține este si epistola, inedită până acum, trimisă lui Pavel Țugui 4, în care se destăinuie fără ezitări, demonstrând, cu argumente absolut credibile, jocurile de culise orchestrate de Mihai Beniuc, personaj
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
Mihai Marcu. Critica apreciază că a creat un stil nou în creația poetică, minimalismul laconic sau emilismul. Emil Druncea valorifică fiecare experiență umană, convertind-o într-un perpetuum mobile al acțiunilor viitoare, valorizând fiecare clipă printr-o trăire intensă și revelatoare. Unele dintre poemele sale amintesc de concentratele haikuuri care - prin arhicunoscuta lor finețe - exprimă ceea ce altfel nu poate fi exprimat. Acceptă cuvântul ca pe un dar, ridicând - apoi - pas cu pas, marmoreele trepte (versurile) ce duc spre patria tacit murmurată
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
și lucruri edulcorate sau, și mai grav, hagiografii, care aveau menirea, dintru început, de a denatura existența unui valoros scriitor, precum și a unui om atât de viu și de prezent în viața literară a primelor patru decenii ale secolului trecut. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt și epistolele Otiliei Cazimir trimise domnișoarei Silvia Bădălicescu (n. 1912), nepoata poetului, în care, de fapt, se reconstituie unele aspecte, fundamentale, ale biografiei unuia dintre cei mai iubiți și mai talentați poeți de la revistele „Viața Românească
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
precizări și date privitoare la oameni, locuri, fapte și mentalități ce au menirea de a contribui la rescrierea unei biografii clare și exacte a celui ce încă mai suportă indiferența și oprobriul unora care nu l-au citit sau recitit. Revelatoare sunt și cele două epistole, ce se publică acum întâia oară, trimise soției sale, Aglaia Crainic, medic, cu studii strălucite la Viena, în care poetul Șesurilor natale evocă oameni și fapte ce se cuvin a fi reținute. Impresionează capacitatea de
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
arareori argumentația producătorului (casa de discuri unică Electrecord) atingând absurdul. Se invoca evitarea titulaturilor și versurilor pesimiste (vezi mai jos: „Drum fără țintă”), a conotațiilor mistice în versuri (cum a fost cazul pieselor de pe albumul "Zalmoxe") etc. Videografia formației este revelatoare, adăugând un număr de piese care ar fi fost altfel pierdute. Alte piese figurează în fonotecile Televiziunii și Radiodifuziunii Române, în vreme ce o a treia categorie, mult mai greu accesibilă publicului, include înregistrări din concert (înregistrări de amator, dat fiind că
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
(Shneur Zalman Schechter) (în ) (n. 7 decembrie 1847, Focșani, Moldova - d. 19 noiembrie 1915, New York) a fost un învățat și rabin englez -american originar din Moldova (ulterior - parte a României),ebraist, cercetător în domeniul iudaismului și pedagog, revelator și cercetător al documentelor Ghenizei din Cairo, părintele spiritual al curentului conservativ în iudaism, întemeietorul Uniunii Sinagogilor conservative din SUA, directorul și înnoitorul prestigiosului Seminar Teologic Iudaic din New York ((Jewish Theological Seminary - JTS). S-a născut la 7 decembrie 1847
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania antebelică
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
Filosofie și Drept, când fiind în exil, a studiat Teologia la Universitatea din Heidelberg. În anul 1963 devine preot sub jurisdicția Patriarhiei ecumenice, iar mai târziu este hirotonisit iconom stavrofor 1 și va fi sub privegherea canonică a Patriarhiei Române. Revelatoare, din multiple unghiuri de vedere, sunt și epistolele trimise din Paris, orașul luminii absolute, Prea Fericitului Patriarh Justinian Marina (1901-1977), care l-a stimulat și orientat spre reconsiderarea și redefinirea valorilor morale și canonice ale Bisericii Ortodoxe Române. Epistolele acestea
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este vrednica noastră stareță. Alese închinăciuni, Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 6 aprilie 1931 Mult stimate domnule președinte, Zi de zi am urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep de ce? În lumea noastră clericală începând cu Î.P.S. Mitropolitul Pimen 4, continuând cu vlădica Nicodim 5, cel mai cult dintre prelați, și încheind cu secțiile culturale
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
creștini (și care au rămas creștini mult timp după înțelegerea cu musulmanii) au fost scutiți de plata ciziei - vezi istoria taglib-ilor. Capitolele care se ocupă de această taxă din lucrarea Fundamentele Islamului a profesorului De Prémare sunt în acest sens revelatoare. Sintagma "în general" s-ar fi impus deci în cazul acestei afirmații privind întinderea ciziei, asta dacă era să se prețuiască exactitatea. Baladuri continuă descrierea spunându-ne ca impozitul a fost fixat de guvernatorul musulman repede instalat la 4 dinari
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu numai. În răstimp de șase decenii de susținută și consecventă activitate literară, profesorul de la Iași a întreținut un lung și incitant dialog epistolar cu aproape toți scriitorii și cărturarii epocii sale. Revelatoare și valoroase, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui Mihail Sadoveanu, Otiliei Cazimir, Luciei Mantu, Demostene Botez, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Vasile Lovinescu, Alexandru Dima, Liviu Rusu, Constantin Noica, Dan Simonescu, Teodor Vârgolici, Al. Piru, Dumitru Micu, Mihai Gafița
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
săi în răstimp de aproape șase decenii. Cartea are o valoare excepțională prin notele, precizările, știrile, informațiile și polemicile pe care le conține. Ea se constituie, astfel, într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean. Revelatoare și extrem de importante sunt și epistolele pe care le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
și, desigur, nu i-au citit cărțile fundamentale. Literatura epistolară conține însă o sumă reprezentativă de note, informații, precizări și acolade privitoare la opera sa și a confraților săi ce se cuvin a fi cunoscute și analizate cu discernământ critic. Revelatoare sunt epistolele trimise, în timp, lui E. Lovinescu, Dimitrie Caracostea, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Petrovici, G. Călinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Emanoil Bucuța, Ovidiu Papadima și mulți, foarte mulți alții. Epistolele ce se publică acum sunt necunoscute
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
ținut departe de viața politică și de intrigile unei lumi nefrecventabile. Literatura sa epistolară, interesantă și extrem de valoroasă prin notele și precizările pe care le conține, relevă existența unui autentic cărturar dispus să colaboreze numai cu unii dintre contemporanii săi. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Cezar Petrescu (1892-1960), director al revistei Gândirea, căruia nu-i refuză invitația de a fi prezent în paginile unei publicații occidentale. Interesantă și extrem de convingătoare este și epistola, unica, trimisă lui Nicolae Iorga, în care i
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
și un excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și scriitorilor din țară, din Europa și din alte părți ale lumii, și în care se găsesc, întotdeauna, prețioase informații de istorie literară, culturală, socială și politică. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Alexandru Busuioceanu, Emil Turdeanu, Emil Cioran, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, Horia Stamatu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Mihai Fărcășanu, Mircea Popescu, Perpessicius, Ioan Petru Culianu, Dumitru Micu, Marin Sorescu, N.
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
Chelariu a dialogat cu însemnate personalități ale vieții literare și culturale românești, printre care menționez aici pe Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Dragoș Protopopescu, Ioan Bianu, Mircea Streinul, I. E. Torouțiu și mulți alții. Revelatoare pentru informațiile biografice sunt cele trei epistole, inedite, trimise profesorului și istoricul Emil Panaitescu (1885-1958) pe când acesta era directorul Școlii Române din Roma (1929-1940). Se știe că tânărul Traian Chelariu a primit, în urma unor elocvente recomandări, o bursă la Școala
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
lui Tafrali cu disciplinele secției noastre literare, mai putem menționa și câteva opere pur literare ca: Scene din viața dobrogeană, Urmărind idealul și mai ales scrierea recentă, Idile din viața antică, cu resurecții duioase ale unor vremi apuse de demult“. Revelatoare prin tonul confesiv și emoțional, prin mărturiile despre unii dintre contemporani, sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise de universitarul de la Iași colegului și prietenului său, Ion Petrovici, și el o personalitate de anvergură, care, încă, nu se
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
2006, subliniază “rolul excepțional jucat în demascarea naturii criminale a regimului și a Securității" de generalul Pacepa. Potrivit acestui raport, el "a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceaușescu". Informațiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului criminal al dictaturii în influente cercuri politice și de media din Vest. Securitatea și moștenitorii săi nu i-au iertat vreodată lui I. M. Pacepa acest act de trădare". Pacepa și-a făcut studiile la Facultatea de Chimie
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]