125,387 matches
-
care l-am citit acum cîțiva ani, care se numea Edelweiss, poem suprarealist care începe cu versul "Sus, pe Mont Blanc, înflorește floarea-de-colț..." Mi-ar plăcea să văd o rubrică de obiecte literare pierdute și în revistele noastre. Sau în revista noastră?
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Solomon Marcus În urmă cu mulți ani, un copil s-a prezentat la o revistă cu o poezie propusă pentru publicare. Redactorul l-a recunoscut imediat, în textul respectiv, pe Coșbuc. Copilul s-a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
al meu", "al tău" și "al lui". Ce se întâmplă însă cu lucrurile abstracte, ale spiritului, ale inteligenței, ale sensibilității? Să-l urmărim în continuare pe eroul nostru. Devenit pionier și apoi utecist, el a fost stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
apoi utecist, el a fost stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un "articol". De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că, în această situație, este obligatoriu să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
de participanți. Celor mai mulți tineri nu li se inculcă ideea că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de spus, ceva cât de modest, dar care-ți aparține. Într-un fel, continuă "întrecerea socialistă", continuă să apară o sumedenie de reviste școlare și de altă natură, în care, alături de texte care exprimă modul autentic de a fi și de a gândi al noilor generații, pot fi găsite preluări ca cele la care ne-am referit mai sus și care constituie adevărate
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
am primit și "explicația". Pentru a fi promovați și, în general, pentru a avea un dosar profesional cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole în reviste de profil. Ele se contabilizează într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla zestrea profesională. Nu știu care este amploarea acestui fenomen, dar rar mi s-a întâmplat să răsfoiesc o revistă școlară și să nu găsesc măcar vreo
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
de comunicări și publicarea unor articole în reviste de profil. Ele se contabilizează într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla zestrea profesională. Nu știu care este amploarea acestui fenomen, dar rar mi s-a întâmplat să răsfoiesc o revistă școlară și să nu găsesc măcar vreo două articole în care absența oricăror referințe bibliografice să nu apară cel puțin suspectă. S-ar putea face o tipologie a fenomenului, după gradul său de gravitate. Într-o revistă a unui important
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
să răsfoiesc o revistă școlară și să nu găsesc măcar vreo două articole în care absența oricăror referințe bibliografice să nu apară cel puțin suspectă. S-ar putea face o tipologie a fenomenului, după gradul său de gravitate. Într-o revistă a unui important liceu din București (colegiu național!) dau peste un articol despre un ilustru savant român, în care recunosc un întreg alineat preluat dintr-un articol al meu, mai vechi. La bibliografia finală este trecut volumul în care se
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
fie din neglijență, fie deliberat, pentru a menține o stare de imprecizie. Prima variantă este, desigur, de preferat. Față de starea de lucruri care dăinuie de multe decenii, se impune o analiză atentă a sesiunilor de comunicări din licee și a revistelor școlare, pentru a nu cere (deocamdată) mai mult. Îi cunosc pe unii dintre cei care, într-un moment de slăbiciune, de insuficientă luciditate, au comis fapte ca cele semnalate mai sus, pot afirma că dintre ei nu lipsesc profesori bine
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
fapte ca cele semnalate mai sus, pot afirma că dintre ei nu lipsesc profesori bine pregătiți, care pun mult suflet în acțiunea pedagogică. Lucrurile nu trebuie văzute în alb și negru; "x plagiază" nu este un predicat binar. Recent, o revistă americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J. Casti. Cu acest prilej, s-a discutat diferența dintre furtul de texte și furtul de idei, acestuia din urmă atribuindu-i-se o gravitate mai mare. De altfel
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Cristian Măgura Am primit la redacție revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului cultural
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
cel mai des întâlnit al actului traducerii este cel inter-lingvistic (traducerea propriu-zisă), însă autorul mai deschide perspectivele intralingvistice (parafraza, amplificarea, rezumatul) și inter-semiotice (recitarea, execuția - dirijatul, interpretarea muzicală, regia de teatru sau film, coregrafia). În finalul articolului, după trecerea în revistă a celor mai importante teorii moderne asupra traducerii (Roman Jakobson, George Steiner, Willard van Orman Quine, Walter Benjamin, Hans-Georg Gadamer etc.) autorul pledează pentru "comparația cu originalul, întrucât criteriul "fidelității" (incluzând semnificația și expresia) oferă șansa unei aprecieri echilibrate." Se
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
La acest capitol românesc al cărții sale, biograful se arată destul de bine informat, referințele sale principale fiind Ovid S. Crohmălniceanu și Serge Fauchereau. (Un supliment de documentare, de pildă apelul la corespondența dintre Tzara, Vinea și Marcel Iancu, publicată în revista "Manuscriptum" de Henri Béhar în 1981, ar fi dat, totuși, ceva mai multă culoare raporturilor sale cu mediul de origine). Treptat, se încheagă un portret foarte viu, deloc romanțat, ce ni-l apropie mult pe tânărul Tzara, cel din epoca
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
cel mai înalt nivel mental și estetic, un geniu fără scrupule", iar constuctivistul Hans Richter despre "un individualist - și mai degrabă, într-un anume sens, un cinic"... Fapt este că Tzara ajunge foarte repede protagonistul "insurecției de la Zürich", va conduce revista "Dada" iar spectaculoasele Manifeste îi vor asigura foarte repede un prestigiu cvasi legendar. De pe acum, el intră în legătură cu figuri de frunte ale modernității literare și artistice, de la Marinetti, Apollinaire, F. Picabia la Max Jacob, apoi André Breton și confrații săi
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
permite individualizarea pregnantă a personalității sale. Poetul de origine română știe să păstreze în continuare distanțele, se arată rezervat față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de imensa farsă ideologică ce se joacă în URSS. Comunismul nu era atunci pentru el decât o nouă "burghezie pornită de la zero", blocată în birocrație, ierarhii, conformism. Tzara rămâne mefient față de
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
concret de opera poetică fidelă, în esență, propriei libertăți, e urmărită atent și pentru perioada rezistenței antifasciste din anii celui de al doilea război mondial, când Tzara e mereu prezent, apoi în anii postbelici imediați (relațiile complexe cu grupul din jurul revistei "Les Lettres françaises" controlat de Aragon și de comuniști; când înfruntările cu André Breton reînvie, cu o răbufnire agresivă în 1947, tot pe teme politice; ori când se comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
doar de colegi de serviciu, chefuri sau, mai nou, de golf.) Cum învârtitul în jurul cozii e nu doar o specialitate națională, ci și singura posibilitate rămasă de-a analiza lucrurile, ajungem inevitabil la dosarele Securității. Adevărul este că top-ul revistei "Capital", cuprinzând miliardarii nației, ar fi fost cu adevărat convingător dac-ar fi fost publicat în paralel cu dosarele de securitate ale acestora. O operație cu atât mai neceară cu cât se disting două categorii de îmbogățiți: unii despre care
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
Cronicar Intelectualii și politica De la numărul dublu pe septembrie și octombrie 2002, VIAȚA ROMÂNEASCĂ apare cu o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut prin dificultăți foarte mari. Din numărul în discuție, semnalăm: o anchetă pe tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
semnalăm: o anchetă pe tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui Ștefan Borbély despre Matei Călinescu, urmînd să apară la Editura Aula din Brașov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
apară la Editura Aula din Brașov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu ș.a. Un (re)început promițător! Numărul 14 din LIBER, revista editată de Fundația Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie și a cărei temă a fost, pe scurt, intelectualii și politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Au participat politicieni și comentatori politici dintre cei mai cunoscuți. Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 și 661 ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
cu mera cu directoratul lui onorific, dar, om senin, trecut prin multicele în viață, Sergiu are o intuiție care nu-l prea înșeală. Mi-a reproșat cumsecade că mă gîndesc la rele și m-a anunțat că noua directoare a revistei e Carmen. Apoi, pe neprevenite - în contul unei vechi prietenii - zice: Ia vorbește cu ea!" Era Carmen Mihalache, cronicarul dramatic al revistei, pe care n-am mai văzut-o de vreo zece ani - poate mai bine - aceeași voce, același ton
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
înșeală. Mi-a reproșat cumsecade că mă gîndesc la rele și m-a anunțat că noua directoare a revistei e Carmen. Apoi, pe neprevenite - în contul unei vechi prietenii - zice: Ia vorbește cu ea!" Era Carmen Mihalache, cronicarul dramatic al revistei, pe care n-am mai văzut-o de vreo zece ani - poate mai bine - aceeași voce, același ton calm zîmbitor de camaraderie feminină din timpuri mai îndepărtate. Asta a fost pentru mine tranziția la Ateneu, cu Sergiu Adam pe post
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
poate mai bine - aceeași voce, același ton calm zîmbitor de camaraderie feminină din timpuri mai îndepărtate. Asta a fost pentru mine tranziția la Ateneu, cu Sergiu Adam pe post de maestru de ceremonii. Am o rubrică de sport la această revistă - nu mai pot după ea! -, dar și dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]