831 matches
-
anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ. În lunile iunie și iulie, însă, acțiunile șoviniste ale maghiarilor s-au redus drastic și nu se mai regăsesc manifestări importante, dar în schimb s-a constatat că populația română din nord-estul Ardealului cuprinsă între 16
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
compusă din: Biroul 1 Casierie, Biroul 2 Contabilitate, Biroul 3 Cazarmare. C.2. Aspecte din activitatea informativă/contrainformativă desfășurată Pe lângă activitățile specifice - botezuri, cununii, înmormântări, sărbători naționale și religioase - preoții maghiari din România au intrat în atenția S.S.I. datorită propagandei revizioniste, naționaliste și acțiunilor antistatale pe care unii dintre ei le desfășurau. În linii mari, preoții maghiari din România, indiferent de confesiune, trebuiau să mențină speranța enoriașilor că și restul Ardealului va intra, cât de curând, în componența Ungariei. Directivele privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dr. Arkosy Toma din Turda. Conform materialelor, purtătorii de sutană „au încercat să convingă enoriașii că nimic nu va putea împiedica Ungaria să reia întreg Ardealul”, însă rezultatele nu se ridicau la nivelul propagandei desfășurate. Motivele acestor eșecuri propagandistice și revizioniste erau, în esență, două și puteau fi rezumate astfel: 1) acțiunile promovate și preconizate de agenții revizioniști au rămas doar la stadiul de vorbe și 2) populația maghiară nu mai dorea atât de mult instaurarea regimului de la Budapesta „din considerentul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu va putea împiedica Ungaria să reia întreg Ardealul”, însă rezultatele nu se ridicau la nivelul propagandei desfășurate. Motivele acestor eșecuri propagandistice și revizioniste erau, în esență, două și puteau fi rezumate astfel: 1) acțiunile promovate și preconizate de agenții revizioniști au rămas doar la stadiul de vorbe și 2) populația maghiară nu mai dorea atât de mult instaurarea regimului de la Budapesta „din considerentul că posibilitățile de viață sunt mult mai bune în România”. Au fost documentate într-un mod profesionist
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cetățenilor maghiari care să fie prezentate anglo-americanilor împreună cu solicitarea ca Ardealul „să fie retrocedat Ungariei sau să devină autonom”. După semnarea Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate (10 februarie 1947), care stabilea și granița româno-ungară, acțiunile revizioniste s-au diminuat considerabil, ele menținându-se doar prin propaganda întreținută de maghiarii veniți din Ungaria și stabiliți în Transilvania. O altă componentă a D.P.S. a fost reprezentată de operațiunile de repatriere, în cadrul cărora au fost verificate și triate persoanele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primul război mondial, România a rămas pe o poziție consecventă alături de Franța și Marea Britanie, așa încât securitatea țării reprezenta și securitatea puterilor democratice. Tratatele bilaterale și alianțele militare interbelice au avut în vedere asigurarea graniței de est și prevenirea unei reacții revizioniste la granița de vest. Subsidiar capacităților militare, schimbul de informații interdepartamental și cu partenerii externi a condus la rezultate pozitive în domeniu. Nu în ultimul rând, doctrina securității naționale a fost de inspirație franceză, implicit și organizarea vectorilor de «intelligence
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a devenit o eminență cenușie în domeniu și a reușit să-și impună monopolul asupra culegerii de date din exteriorul României, detronând D.G.P. și Secția II-a, fapt cu repercusiuni negative pe termen lung. În această perioadă au început acțiunile revizioniste vizibile, mai ales la granița de vest și, în același timp, o tendință a marilor puteri democratice de a semna tratate bilaterale cu U.R.S.S., ceea ce a condus România către o situație ingrată. Deși datele obținute și analizele efectuate au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în privința împărțirii prăzilor de război și în ceea ce privește presiunile coloniale; un exemplu al acestei rivalități a fost deja prezentat în legătură cu evenimentele din Anatolia. Britania nu a acordat deci un sprijin total eforturilor diplomatice depuse de Franța pe continent. Din rîndul statelor revizioniste, cel mai periculos era practic Uniunea Sovietică, deoarece conducerea acesteia nu se opunea doar aranjamentului teritorial, ci și ordinii politice și sociale din Europa. Cea de a doua putere care producea îngrijorare, Germania, urmărea și ea modificarea prevederilor teritoriale, economice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care un mare număr de germani ajunseseră sub controlul polonez sau ceh și sprijineau o unire cu Austria, a cărei populație vedea la vremea aceea cu ochi buni o astfel de acțiune. În Europa de Est, Austria, Ungaria și Bulgaria erau state revizioniste. În Iugoslavia, majoritatea croaților erau de asemenea nemulțumiți de poziția lor. Pe lîngă aceasta, Grecia și Albania nu erau satisfăcute nici de granițele, nici de poziția lor generală pe plan internațional. Era deci evident că exista un foarte mare potențial
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țării. Istoria interbelică a Albaniei, care va fi analizată mai jos, avea să aibă ca temă dominantă pătrunderea și apoi ocuparea teritoriilor sale de către Italia. Paralel cu politica din Adriatica, guvernul italian intenționa stabilirea unor legături strînse cu celelalte state revizioniste. În aprilie 1927 a fost semnat un tratat cu Ungaria, urmat în 1930 de încheierea unui acord cu Austria. În același an, regele Boris al Bulgariei s-a căsătorit cu prințesa Giovanna din casa italiană de Savoy. Sistemul de alianțe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fost profund afectată de repercusiunile Marii Depresiuni și de creșterea influenței dictaturilor europene. În relațiile externe, adoptarea de către Uniunea Sovietică a unei politici active în problemele Europei și venirea la putere a regimului național-socialist în Germania, cu programul lui revizionist agresiv, au obligat guvernele balcanice să-și adapteze atitudinea la situația creată de schimbarea relațiilor dintre Marile Puteri. În 1939, situația internațională se deteriorase atît de mult, încît fiecare stat era pus în fața probabilității ca Europa să fie din nou
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Uniunea Sovietică, dar ambele state aveau nevoie de timp ca să-și revină de pe urma marilor tulburări din trecut înainte de a putea acționa. Dat fiind că încercau să schimbe prevederile tratatelor de pace, ele aveau interese comune cu celelalte membre ale taberei revizioniste: Italia, Ungaria, Austria și Bulgaria. Deși, teoretic, granițele postbelice au fost stabiliate de doctrina autodeterminării, după cum am văzut, acest principiu a fost aplicat într-un mod foarte dubios și în primul rînd în beneficiul puterilor victorioase. Germania și Uniunea Sovietică
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
semnat în 1934 un pact de neagresiune cu Germania, ceea ce a dus la slăbirea acestui front. În acest moment, guvernul francez și-a schimbat însă atitudinea față de Uniunea Sovietică. Întrucît statul acesta nu mai era, cel puțin temporar, o putere revizionistă și deoarece atît Franța, cît și Uniunea Sovietică se simțeau periclitate de noua politică germană, aceste două guverne puteau coopera. În 1935, Uniunea Sovietică a încheiat pacte de asistență mutuală atît cu Franța cît și cu Cehoslovacia. Trebuie totuși să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe cehi decît dacă Franța acționa prima. Deși Marea Britanie nu făcea parte din această combinație, guvernul ei colabora în general cu Franța în vederea menținerii echilibrului european. Restabilirea legăturilor franco-ruse a avut desigur efecte directe asupra relațiilor dintre cele două puteri revizioniste importante. Cu toate că regimurile lor aveau multe în comun, Hitler și Mussolini nu s-au înțeles inițial. Prima lor întîlnire din 1934 nu a fost, cu siguranță, foarte reușită în vederea punerii unei baze viitoarei lor prietenii. În acel moment, Mussolini se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
România și Turcia; Albania și Bulgaria nu i s-au alăturat. Au fost depuse eforturi în vederea asigurării participării bulgarilor, dar acestea s-au dovedit zadarnice atunci cînd nici unul dintre celelalte state nu a acceptat să-i garanteze vreo concesie Bulgariei revizioniste. Prin excluderea acestor două națiuni, aliniamentul balcanic a devenit curînd puțin mai mult decît un alt mijloc al membrilor lui de menținere a frontierelor existente împotriva protestelor Bulgariei. În februarie 1934 a fost semnat un pact de securitate și consultare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Micii Antante. Bariera răsăriteană franceză se prăbușise. Lipsite de o orientare externă fermă, statele din Balcani au fost nevoite să-și reconsidere relațiile cu Marile Puteri și să recurgă la diverse manevre între blocurile rivale. Nici unul dintre guverne, nici măcar cele revizioniste, nu voia izbucnirea unei crize majore în regiune. Poziția lor era foarte dificilă, astfel încît ele au ales căi diferite în căutarea unor aliniamente stabile și sigure. Cu toate că o parte a oamenilor de stat erau cu adevărat atașați de o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politic în Balcani. Pînă în 1940, ei au acordat într-adevăr prioritate intereselor Italiei. În plus, două alte state din afara Peninsulei, Ungaria și Turcia, vor juca un rol foarte important în regiune în anii următori. Ungaria, care ducea o politică revizionistă agresivă, colabora cu puterile Axei și, alături de Polonia, beneficiase de unele recompense în urma Pactului de la München. În ciuda faptului că liderii maghiari încercau să păstreze o atitudine cît mai independentă posibil, ei voiau Transilvania și alte teritorii aflate cîndva sub controlul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
teritorial major. Stăpînirea de către italieni a Insulelor Dodecanese provoca multe nemulțumiri și existau încă pretenții asupra sudului Albaniei; orice acțiune în vederea anexării acestor ținuturi era însă evident imposibilă și primejdioasă. Grecia era ea însăși ținta unor atacuri din partea vecinilor ei revizioniști. Albania voia Epirul, iar Bulgaria Tracia. Pe lîngă aceasta, în ciuda faptului că Grecia era membră a Antantei Balcanice, Metaxas avea tot atît de puțină încredere în Iugoslavia, cît și în Bulgaria. Teama că aceste două state slave s-ar putea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
român nu adoptase pînă atunci o atitudine prea fermă în privința Dobrogei, dar era pregătit să opună o rezistență îndîrjită față de eventualitatea pierderii Transilvaniei. În ciuda faptului că Ungaria nu intrase în război de partea Axei, acest stat adoptase o politică extrem de revizionistă și beneficiase de pe urma împărțirii Cehoslovaciei, iar acum voia Transilvania, mobilizîndu-și armata în scopul atingerii acestui țel. Deoarece Germania avea tot interesul să mențină cooperarea atît cu Bucureștiul, cît și cu Budapesta și să evite apariția unor noi complicații în zonă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
calificați. Pe lîngă aceasta, cea mai mare parte a proletariatului industrial nu era atrasă de mișcările comuniste militante, ci de sindicate și de partidele socialiste, care doreau să funcționeze în cadrul sistemelor politice existente. Dîndu-și seama de această tendință, liderii socialiști "revizioniști" au acceptat această evoluție și căutau să obțină beneficii pentru muncitori mai curînd prin cîștigarea alegerilor decît prin pregătirea unei revoluții. Aspectele mai violente ale luptei de clasă și ale dobîndirii puterii erau fie negate, fie privite ca evenimente legate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
obțină beneficii pentru muncitori mai curînd prin cîștigarea alegerilor decît prin pregătirea unei revoluții. Aspectele mai violente ale luptei de clasă și ale dobîndirii puterii erau fie negate, fie privite ca evenimente legate de un viitor îndepărtat. Punctul de vedere revizionist, care era dominant în cercurile socialiste înainte de primul război mondial, era vehement atacat de cei care erau convinși că o posibilă schimbare trebuia realizată mai degrabă prin revoluție decît prin reforme treptate și moderate. Lenin era de departe liderul și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Lenin fiind deosebit de importante în această privință. Așa cum am văzut, polarizarea societății scontată de teoreticienii marxiști nu se produsese pînă în 1914. În locul unei sărăcii tot mai accentuate, clasa muncitoare beneficia de condițiile oferite de noua societate industrială. Programele socialiste revizioniste sprijineau ideea colaborării cu statul burghez. Îndreptîndu-și atenția spre această problemă, Lenin susținea că îmbunătățirea statutului muncitorului era rezultatul politicii externe a statelor capitaliste aflate în cel mai înalt stadiu al dezvoltării lor cel imperialist. După ce puseseră stăpînire pe teritorii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Greciei, Iugoslaviei și Italiei. Deși au fost blocate încercările de amestec din afară, putem înțelege de ce liderii albanezi au adoptat după aceea o atitudine defensivă, fiind convinși că ei "construiau socialismul în condițiile unei încercuiri dușmănoase din partea dușmanilor imperialiști și revizioniști."21 Cu toate numeroasele lui trăsături distinctive, guvernul albanez a fost unul dintre cele mai stabile din perioada postbelică. În intervalul 1956-1971, un singur membru al Biroului Politic, Kiri Belishova, și cinci membri ai Comitetului Central au fost îndepărtați din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a trăit Stalin. Sistemele politice erau similare și exista o admirație autentică față de liderul sovietic în rîndul comuniștilor albanezi. După 1953, ca și în celelalte capitale socialiste, au fost exercitate și la Tirana mari presiuni în direcția copierii noilor curente revizioniste. Au fost realmente luate unele măsuri pentru instituirea unei conduceri colective. Hodja a renunțat la ministerul afacerilor externe și la cel al apărării, dar a continuat să fie atît prim-ministru, cît și secretar al partidului. El a renunțat în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au înregistrat unele îmbunătățiri reale ale relațiilor dintre cele două țări. Așa cum era de așteptat, înăbușirea de către sovietici a revoluției maghiare a fost extrem de favorabil primită la Tirana; evenimentele din Ungaria erau considerate ca un rezultat logic al ideilor revizioniste ale lui Tito. Relațiile cu Iugoslavia au cunoscut din nou un curs descendent, iar acuzațiile privind situația din Kosovo și-au făcut iar apariția. Această problemă, care este analizată în secțiunea de mai jos, a rămas un subiect de controversă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]