3,374 matches
-
de referință între vechea și noua poezie românească. Lirica lui este națională în cea mai bună accepțiune a cuvântului Goga a avut o puternică înrâurire asupra întregii generații de poeți contemporani Ca nimeni înaintea sa a reușit să suprindă în rimele sale frumusețea expresiei romano-slave. De asemenea, din generația mai veche a produs o puternică influență în formarea noii lirici, eminentul polemist, Tudor Arghezi. Un excepțional făuritor de slove, inepuizabil izvor de idei stilistice. Are o activitate de scriitor de mai
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
al unei specifice discipline ardelenești. O manieră a lucrului „bine făcut". Verbele se rînduiesc cu migală, sintaxa e șlefuită, figura sonoră e controlată cu atenție. Sonetul devine veșmîntul unui spirit ordonat (Cartea sonetelor). Nu mai puțin apar și cochetării ale rimei, mici frivolități prozodice care înviorează textul: mei / Vaidei, dor, mă / enormă, ulii-ții / uliți. La fel termeni ai lexicului local ce nu exprimă stîngăcia sau insuficiența expresiei, ci cultura acesteia, precum piesele unei expoziții etnografice: tuleiște, sperlă, firhonguri, corlan, corfă. Ambiția
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
portrete și respiră jurnalismul. Experiența încercată de Anghel atunci cînd a trecut de la vers la proză rămîne dintre cele mai interesante: versul poeziilor din h grădină, alexandrinul românesc de 18 silabe, se lungește și mai mult, capătă dimensiuni aberante, abandonează rima și ia forma prozei poetice; în afară de rimă, Anghel nu renunță la mare lucru. Proza lui se grupează în paragrafe, asemenea unor strofe ample, conservă un ritm sensibil, mai variat și mai capricios decît în poezie, însă un ritm care se
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Anghel atunci cînd a trecut de la vers la proză rămîne dintre cele mai interesante: versul poeziilor din h grădină, alexandrinul românesc de 18 silabe, se lungește și mai mult, capătă dimensiuni aberante, abandonează rima și ia forma prozei poetice; în afară de rimă, Anghel nu renunță la mare lucru. Proza lui se grupează în paragrafe, asemenea unor strofe ample, conservă un ritm sensibil, mai variat și mai capricios decît în poezie, însă un ritm care se impune imediat cititorului. Prozatorul conservă de asemenea
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
piedicilor care i se pun, sunt nenumărate în Nimic. Numai inventarul titlurilor dă la iveală câteva asemenea concetti de efect: Fiindcă refuz să mai scriu despre ce n-am trăit, scriu despre dimineața asta de septembrie '89 (singura concesie sunt rimele), se numește, de pildă, un poem. Cel de dinaintea lui, Poem foarte bun, cu tristeți satanice și un montgolfier al disperării, e în definitiv un nemaipomenit joc de societate literar. Și așa mai departe. Pot înțelege, la rigoare, motivele care l-
Nostalgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6303_a_7628]
-
romanele mele nu țin partea nimănui. Metapoliticul îți dă posibilitatea de-a privi politicul de la distanță, cu o anumită perspectivă. În politică nu e loc de umor, de pildă. Pe cînd, în metapolitic, este posibil relativismul și, deci, umorul. În Rime despre viață și moarte există o atitudine ambiguă față de personajul Autor, pe care l-ați descris cîndva ca fiind „deconectat”. Era o critică adusă scriitorilor deconectați de realitățile din jurul lor? Nu vreau să fiu asociat cu Autorul din Rime.... Autorul
Amos Oz: „Scrisul meu nu reprezintă un activism politic, ci unul umanist“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4864_a_6189]
-
În Rime despre viață și moarte există o atitudine ambiguă față de personajul Autor, pe care l-ați descris cîndva ca fiind „deconectat”. Era o critică adusă scriitorilor deconectați de realitățile din jurul lor? Nu vreau să fiu asociat cu Autorul din Rime.... Autorul de acolo este un personaj fictiv, iar cartea nu e o confesiune, deci, spre deosebire de el, mie-mi face plăcere să mă aflu printre oameni și sînt foarte activ pe plan social. În general, cît de politică este literatura dv.
Amos Oz: „Scrisul meu nu reprezintă un activism politic, ci unul umanist“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4864_a_6189]
-
ultimul cuvânt. Piatră funerară Aici zace ca o străveche virgulă, autoarea câtorva poezii. Pământul cu grijă o înconjoară, cu toate că trupul ei nu făcea parte din nici o grupare literară. Pe-al ei momânt nu văd să iasă la iveală altceva decât rime însăilate, brusturi și bufnițe. Trecătorule, creierul electronic scoate-l din geantă și cugetă o clipă la a Szymborskăi soartă. Evocare și traducere de Nicolae MAREȘ
Ne-a părăsit Wisława Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/4903_a_6228]
-
romantismului - armonia textului ca reflex al armoniei cosmice - trebuie completat cu o consecință directă de natură figurativă: specifică limbajului poetic romantic rămâne metonimia, figura contiguității. Asta nu înseamnă că metafora ar fi absentă, dar metonimia domină. Atât ritmul, cât și rima, reprezintă ele însele recurențe calculate, contiguități cuprinse în reguli determinate; supremația metonimiei nu ne mai miră, deoarece însăși opera literară ia forma unei «mari sintagmatici»” (p. 17). Că metoda e, totuși, flexibilă, o dovedește faptul că în preliminariile secțiunii secunde
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
foarte documentată pledoarie pentru autonomia artei, a artei înțeleasă ca scop, nu ca mijloc. Model al frumuseții plastice, poezia definește ideea de artă ca un cult desăvârșit al formei. Perfecțiunea, rod al dificultății formale, este vizibilă la nivelul ritmului, al rimei, al strofei, dar și al vocabularului ales. Acest efort vizibil este pus în slujba ideii eternității artei, într-o lume în care totul e trecător. „ Tout passe. -L’art robuste Seul a l’éternité.” (p. 141) Acest sever credo parnasian
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
să-i adreseze o rugăminte similară regelui Louis-Philippe. „Dacă Louis-Philippe, odată pentru totdeauna, ar suprima toate ziarele literare și politice, eu i-aș fi infinit recunoscător și i-aș rima imediat un frumos ditiramb nebun în versuri libere și cu rime încrucișate; semnat: al dumneavoastră foarte umil și fidel slujitor etc...” (p.38) După cum am văzut, „Le Constitutionnel” ceruse introducerea cenzurii împotriva adepților „artei pentru artă”. Gautier face același lucru împotriva artei, dar și a presei angajate politic, uneori compromise de
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
plimba vorbind./ Însă Epicur și mai bine-mi vorbește/ Cu mângâiosul lui glas terestru,/ El care față de zei are atitudinea unui zeu/ Senin și privind viața/ la distanța la care ea se află”. Álvaro de Campos, „inginerul” pentru care ritmul, rima și strofa sunt proiecția emoției, pentru care nu există misterul vreunei mari discipline, aflat în controversă cu „fratele” său Ricardo Reis (pentru care poezia e o muzică făcută cu idei - cu emoții se face doar muzica obișnuită): ce tehnică de
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
Un fel de cosmetică a disperării. Pojar hermeneutic la lingurica ființei. Service existențial al sinelui. De întreținere. Care, în fine, odată descoperită și dezvoltată, îl împinge permanent la suprafață, făcându-l să țâșnească în zona turbionar-expresivă a cântecului. Desfășurat în rime îmbrățișate chagallnic. Euforistic. Aforistic. Aporistic. Cantautor: anonim. Morala românului e o chestiune strict personală. E sfântă. Inatacabilă. Un fel de strălucire mată a budoarului. Sau o șoaptă prelinsă în urechea libidoului (firește, dogmatic!). Ea nu poate face obiectul vreunei dezbateri
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie închinătoare și în notele de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca și despre talentul său indiscutabil. Cel
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
Colaborator Extern, colaborator extern După ce s-a plâns că i-a fost îngrădit dreptul la libertatea de exprimare, nefiindu-i permis să facă un duel în rime cu Mircea Badea și Radu Banciu, Mihai Bendeac s-a hotărât să publice textul. Cu riscuri uriașe, am ales să postez astăzi un text pe care noi, echipa iComedy, NU am avut voie să îl filmăm/difuzam. Pentru a nu
Autodenunț: Bendeac a publicat ”duelul Badea-Banciu”. Nu are niciun haz by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/66743_a_68068]
-
să postez astăzi un text pe care noi, echipa iComedy, NU am avut voie să îl filmăm/difuzam. Pentru a nu da apă la moară nimănui, am decis să înlocuim numele proprii ale celor două personaje care se ”lupta în rime”. Iată materialul. Apropo! Consider că, vizavi de felul în care se exprimă azi opiniile la posturile de ”știri”, noi am fost niște bieți mielușei. Bendeac își face rău singur, postând acest text. Poantele sunt slabe, iar dacă la televizor aceste
Autodenunț: Bendeac a publicat ”duelul Badea-Banciu”. Nu are niciun haz by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/66743_a_68068]
-
Iată materialul. Apropo! Consider că, vizavi de felul în care se exprimă azi opiniile la posturile de ”știri”, noi am fost niște bieți mielușei. Bendeac își face rău singur, postând acest text. Poantele sunt slabe, iar dacă la televizor aceste ”rime” erau salvate de hazul actorului, textul tipărit nu poate stârni decât milă. Și indignarea jurnaliștilor, care au altă perspectivă asupra libertății de exprimare. În realitate, Bendeac se află într-un contract comercial, pe mulți bani, ca să producă divertisment. Nu există
Autodenunț: Bendeac a publicat ”duelul Badea-Banciu”. Nu are niciun haz by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/66743_a_68068]
-
pentru a face reclamă unei vedete dinalt trust de presă. Dovadă că Bendeac și-a pierdut umorul: așa zisul duel: XXX -Sunt ”XXX”, ... acum mă știi bine Lumea vede showul meu că s-a săturat de tine Sunt intelectual, fac rime că Eminescu, Tu din trei cuvinte spui de patru ori Băsescu Ești un pamfletar, însă unul expirat CV-ul tău conține două bancuri și-un spagat Așa că dragul meu lasă-mă să te provoc Să văd care din noi e
Autodenunț: Bendeac a publicat ”duelul Badea-Banciu”. Nu are niciun haz by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/66743_a_68068]
-
o materie mult răspîndită și anume, baladele și basmele populare, difuzate pe cale orală iar, mai tîrziu, așternute în scris și purtînd "marca" autorului. La aceasta se adaugă literatura ludică, numită de autoare literatura de joc, de tipul ghicitorii, numărătorii, a rimelor pentru cei mici, cîntecelelor, refrenelor și a poeziei pentru copii, în care își găsesc locul, nuanțate diferit în funcție de spațiul cultural și tradițiile lui literare și artistice, absurdul, fantasticul, nonsensul, umorul, lirismul, fantezia. Teatrul pentru copii, cu partea lui de joc
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
valurile, n-am trecut niciodată marea. Cum s-o treci doar cu răbdarea? Graba strică treaba" era altă vorbă de multe ori repetată. S-ar putea spune că, fiind născuți poeți, bunii și străbunii noștri au iscat asemenea vorbe de dragul rimelor. Dar nu e adevărat. Mari experți în trecerea mărilor, grecii, au găsit astfel de ziceri cu milenii în urmă, iar romanii au descoperit, la rândul lor, calitățile grabei lente - festina lente - dusă mai departe de urmașii lor cu acel qui
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii (Cugetările sărmanului Dionis), hiena (Rime alegorice), boul, vulpea, zimbrul (Epigonii), "saci de viermi" În căutarea Șeherazadei), vitele, motanul, purcelul (Călin Nebunul), calul (Făt-Frumos din tei), vierii (O, adevăr sublime...), taurul (Fata-n grădina de aur), leul (Mureșanu - 1869), racul (Antropomorfism), lupul, mâța, delfinul (Mureșanu, 1876
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
cu un an sau doi, așa că editurile și coordonatorii de colecții merită din plin felicitări pentru publicarea lor cu atâta promptitudine, Primele două au în comun proiectarea autorului în ficțiune ca scriitor: Jurnalul unui an prost de J.M. Coetzee și Rime despre viață și moarte de Amos Oz (ambele publicate în 2007). Celelalte două recurg la formula confesiunii ce dezvăluie experiențe esențiale pentru scriitor: alergarea ca alternativă, compensație, disciplină a scrisului (Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă de Haruki Murakami
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
pe toți trei. J.M. Coetzee face un portret al scriitorului la senectute compus din reflecții și propune o meditație pe tema vieții ce provoacă mereu surprize, în care a învăța de la celălalt și a te schimba dă turnură subiectului profund. Rime despre viață și moarte de Amos Oz are ca personaj tot un scriitor, iar subiectul este relația între viață și literatură. De altfel, romanul se deschide cu un șir de întrebări despre scris, iar scriitorul răspunde la ele într-un
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
Cutia neagră (1987), distins cu Premiul Femina Étranger, Să cunoști o femeie (1989), Fima (1991), Sănu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction 2010), Pantera din subterane (1995), Aceeași mare (1999), (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime pentru viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene din viața la țară (2009). Amos Oz este autorul mai multor volume de povestiri și de eseuri literare și politice, dintre care amintim Cum să lecuiești un fanatic, apărut la Editura
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
forma tiparului prim. Numărul de versuri, numărul de silabe în fiecare vers, ritmul, accentele, sunt aidoma și spun aproape fără rabaturi și în orice caz fără distorsionări ceea ce ținuse Mallarmé să spună. Nu doar o dată, Șerban Foarță păstrează până și rimele mallarmiene. In primul sonet, Salut (titlul este, desigur, același, în ambele limbi), cuvintele care încheie primele opt versuri sunt, în franceză, „vers, la coupe, une troupe, à l'envers, divers, la poupe, qui coupe, d'hivers", iar pe românește „vers
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]