1,299 matches
-
caii tătarilor și tătarii s-au speriat și au luat-o de unde au venit. Din centrul satului, pe un drum lateral dreapta, se ajunge în Vădurele, cu Biserica de lemn din sec. XVII, aflată pe lista monumentelor istorice, și râpele roșietice rezultate prin clivarea argilelor roșii deasupra stratului freatic, creând adevărate opere ale naturii. Satul și-a câștigat prestigiul în zonă, de-a lungul timpului, cu renumita ʺhorincă de Vădureleʺ făcută din mălai, dar și cu dibăcia de a ieși din
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
sau brun negricios. Laturile sunt acoperite de solzi argintii, de aceeași culoare ca partea de jos a spatelui, mai deschis spre abdomen, cu o tentă ruginie sau verzuie. Abdomenul și partea inferioară a capului alb-murdar sau alb-gălbuie, cu o tentă roșiatică. Între spate și linia laterală se află o bandă longitudinală aurie irizată. În porțiunea posterioară a flancurilor și pe pedunculul caudal poate exista o bandă întunecată, care poate fi lată. Marginea liberă a solzilor nu este pigmentată. În porțiunea superioară
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
să pară vărgată. Deasupra ochilor firele de puf iau o nuanță albă, uneori nu prea accentuată. Masculii nu diferă la exterior de femele, și nici tinerele păsări de cele mature. Unica deosebire între ultimele este accentuarea mai puternică a nuanțelor roșiatice pe spinare și penele cafenii-deschis pe cap (întunecate la capăt) la tineri. Pasărea are o coadă scurtă, fiind de formă aproape rotundă, cu un cioc negru cu galben mic ascuțit. Irisul păsării este de culoare brună deschis. Penajul pe partea
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
Dendrocopos syriacus"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-mic ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie neagră ("Milvus migrans"), gaie roșie ("Milvus milvus") și prigoare ("Merops apiaster"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
obezității. Au un cap mare ,pătrat, cu fălci puternice și un bot turtit, cu buze mari. În mod tradițional li se taie coada, dar în unele țări este intezisă codotomia. Culoarea blănii poate să difere, începând cu negru, maro închis, roșiatic, bej și alb (cei albi nu sunt recunoscuți ca boxeri puri și sunt descalificați la concursurile canine). Acest câine este inteligent și receptiv, are o fire veselă și jucăușă. În prima parte a vieții are un nivel de activitate destul de
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
prin mijlocirea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Domnitorul este urmat de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea și de domnițele Maria și Ana. Ștefan cel Mare are plete blonde și o mustață fină de culoare roșiatică, poartă pe cap o coroană și pe umeri o mantie de brocart. Fiul domnitorului, Bogdan al III-lea, poartă pe cap aceeași coroană ca și tatăl său, precum și aceleași însemne domnești pe hainele sale. Istoricii de artă presupun că tabloul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
pe piele, pe mucoasă, dar și pe organele interne(creier, ficat). De obicei nu apar probleme majore, iar acesta dispare și se vindecă de la sine. Denumit de asemenea și "pată de vin" este caracterizat prin existența unei pete de culoare roșiatică, pe suprafața pielii, ce reprezintă o dilatare a capilarelor și se aseamănă cu un semn din naștere. Este o pată proeminentă de mărimea unui bob de mei, de culoare roșie aprinsă, plată și care conține spre margine prelungiri care aduc
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic. Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), forfecuță ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), vânturel ("Falco vespertinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
în arealul sitului: șorecar-mare ("Buteo rufinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cioc-întors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau egretă mică ("Egretta garzetta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
lăsată să crească. Cele mai multe fac parte din varietăți speciale, care sunt bune doar imediat după recolectare și nu se conservă mult timp. Se folosesc în salate (chiar și frunzele crude). Depinzând de varietate are pulpa galbenă, albă, puțin portocalie sau roșiatică. Ridichea este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche albă, care este mai mare decât ridichea europeană. Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
nivelul ochilor • scăderea frecvenței bătăilor inimii datorită tulburărilor de conducere ochi roșii durere de urechi durere în gât respirație rapidă umflarea urechilor bronhospasm secreții nazale senzație de arsură în capul pieptului • creșterea sensibilității la durere • congestia căilor respiratorii superioare • erupții roșietice pe piele • senzație de disconfort • la nivelul pielii modificarea culorii pielii ( cu pete purpurii ) senzații de cald și rece • durere musculo - scheletică • coagularea sângelui la locul injecției • modificarea culorii pielii Cu frecvență necunoscută • reacții alergice grave Dacă vreuna dintre reacțiile
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
nivelul ochilor • scăderea frecvenței bătăilor inimii datorită tulburărilor de conducere ochi roșii durere de urechi durere în gât respirație rapidă umflarea urechilor bronhospasm secreții nazale senzație de arsură în capul pieptului • creșterea sensibilității la durere • congestia căilor respiratorii superioare • erupții roșietice pe piele • senzație de disconfort • la nivelul pielii modificarea culorii pielii ( cu pete purpurii ) senzații de cald și rece • durere musculo - scheletică • coagularea sângelui la locul injecției • modificarea culorii pielii reacție la locul • stare generală de rău perfuziei 40 Dacă
Ro_351 () [Corola-website/Science/291110_a_292439]
-
plecat. Markov l-a descris poliției ca un bărbat solid, de aproximativ 40 de ani. Deși rănit, Markov și-a continuat drumul spre serviciu, unde a observat pe pantaloni o mică pată de sânge și pe pulpă o mică umflatură roșiatică. A continuat să lucreze, dar până seara temperatura îi crescuse mult. Ajuns acasă, soția s-a îngrijorat de starea lui și împreună cu un coleg l-au dus la spital. Doctorii l-au tratat de o infecție a sângelui provocată de
Gheorghi Markov () [Corola-website/Science/325003_a_326332]
-
sin. "Boletus luridiformis" (foarte gustos, pori roșiori), "Boletus junquilleus" (gustos, mai deschis gălbui, spori roșii-gălbui), "Boletus legaliae" (suspect, cuticulă roză, miros de cicoare), "rubro(boletus) lupinus" sin. "Boletus splendidus" (suspect, pori roșii), "Boletus luridus" (crud neprielnic, preparat foarte gustos, pori roșiatici), "Boletus pulverulentus" (de calitate mediocră, porii tind spre roșu), "Boletus purpureus" (necomestibil, pori roșii, gust tare neplăcut). "Boletus splendidus ssp. moseri" "Boletus radicans" (necomestibil, amar, picior fără roșu, crește numai în păduri foioase), "(Rubro)boletus rhodoxanthus" (crud otrăvitor, fiert fără
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
gust tare neplăcut). "Boletus splendidus ssp. moseri" "Boletus radicans" (necomestibil, amar, picior fără roșu, crește numai în păduri foioase), "(Rubro)boletus rhodoxanthus" (crud otrăvitor, fiert fără mare gust, pori roșii), "(Rubro)-Boletus rubrosanguineus" (otrăvitor, pori roșii), "Boletus satanas" (otrăvitor, pori roșiatici) sau "Boletus spinarii" (necomestibil, fără tonuri roșiatice). Se înțelege de singur, că hribul frumos nu este comestibil. Este neapărat de menționat, că amărăciunea ciupercii nu se constată imediat după degustare. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
Boletus radicans" (necomestibil, amar, picior fără roșu, crește numai în păduri foioase), "(Rubro)boletus rhodoxanthus" (crud otrăvitor, fiert fără mare gust, pori roșii), "(Rubro)-Boletus rubrosanguineus" (otrăvitor, pori roșii), "Boletus satanas" (otrăvitor, pori roșiatici) sau "Boletus spinarii" (necomestibil, fără tonuri roșiatice). Se înțelege de singur, că hribul frumos nu este comestibil. Este neapărat de menționat, că amărăciunea ciupercii nu se constată imediat după degustare. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau rupte. În diverse regiuni buretele a devenit
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cresteț cenușiu
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), prigoare ("Merops apiaster"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
amurguri luminoase, halouri solare. Astronomul britanic William Dening scria că în noaptea de 30 iunie cerul deasupra orașului Bristol era într-atât de luminos, încât stelele practic nu se observau; și toată partea nordică a cerului era de un ton roșiatic, iar partea estică — verzuie. Explozia a avut loc în data de 30 iunie 1908. Aproximativ 80.000.000 de copaci de pe o suprafață de 2.150 de km au fost spulberați în explozia foarte puternică, cu o forță echivalentă cu
Fenomenul Tunguska () [Corola-website/Science/320094_a_321423]
-
se deshidratează destul de rapid și au nevoie de apă pentru a-și rehidrata pielea. Apa le este necesară și pentru a-și răcori corpul, deoarece nu transpiră. Pielea lor este dotată cu numeroase glande care secretă o substanță de culoare roșiatică, ceea ce a condus la apariția unui vechi mit care afirmă că hipopotamii ar transpira sânge. Substanța secretată de aceste glande acționează ca un filtru împotriva razelor ultraviolete. Hipopotamilor le plac apele puțin adânci în care pot dormi scufundați doar pe
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
Steagul statului Arizona constă din două câmpuri dreptunghice de suprafețe egale, dar de design și culori diferite, ce împart steagul pe orizontală. În centrul steagului, acoperind ambele zone se află un pentagon stelat regulat de culoare roșiatică, mai exact de culoarea cuprului, semnificând minele de cupru ale Arizonei, din care pornesc spre jumătatea superioară a steagului 13 raze, care simbolizează cele treisprezece colonii ale Marii Britanii, care au devenit cele treisprezece state originare, fondatoare ale Statelor Unite ale Americii. Acestea formează
Drapelul Arizonei () [Corola-website/Science/306368_a_307697]