1,284 matches
-
în stradă, la produs? Nu te gândi că n-ar fi avut cu ce. Păi, cum dracu’, e bazată-draci. Zveltă și țeapănă și-nțepată, cu un păr de toată bafta, bătându-i cu vârfurile fesele obraznice; părul ei negru cu reflexe roșiatice, precum lumina unui răsărit crescând peste un pământ untos, roditor, care abia așteaptă sămânța, și ochii verzi, mari, cu uitătură stranie, dusă, crucișă, străvezie, și pomeții înalți și însângerați, întregindu-i aerul tupeist și pervers... Avea în ea tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Soghdiana, ci pentru a pândi du-te-vino-ul trecătorilor sau pentru a se lua de cine știe ce băutor cherchelit. Omul este atunci târât prin pulbere, Împroșcat cu insulte, sortit unui iad al cărui foc Îi va aduce În vecii vecilor aminte de lucirea roșiatică a vinului ispititor. Dintr-o asemenea pățanie avea să se nască manuscrisul Rubaiatelor, În vara anului 1072. Omar Khayyam are douăzeci și patru de ani și se află de puțină vreme la Samarkand. Se Îndreaptă oare anume către tavernă, În acea seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ulcior, nici de pe roata sa de olar, arăta cu bărbia spre o grămadă de străchini smălțuite. Îi urmăream pe cei doi bărbați, cu bonetele lor de lână neagră Împodobită cu găitane, cu tunicile lor În dungi, cu bărbile cu sclipiri roșiatice, cu gesturile lor milenare. Exista oare vreun detaliu al scenei care n-ar fi putut să Înfățișeze, ca atare, În vremea lui Khayyam? O adiere ușoară, nisipul Începe să se Învârtejească, hainele se umflă, Întreaga piață se acoperă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
înțelegerile pe care le-am făcut cu ea, iar eu urc repede scările spre camera ei, pare atât de pierdută fără burta aceea imensă, ca și cum o parte a trupului i-ar fi fost răpită, în ochii ei strălucește o lumină roșiatică, iar în clipa în care mă vede, începe din nou să plângă, suspinând în brațele mele, nu îmi dau nimănui fetița, este a mea, deja i-am ales un nume, dacă dorește cineva să o adopte, va trebui să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
lîngă Morro, și am Îndreptat vasul spre marginea Îngustă și Întunecată a golfului. Eddy a scos două muște, iar negrul prinsese deja momeli În trei undițe. Curentul era din ce În ce mai repede și, cum ne apropiam de margine, Îl puteam vedea curgînd roșiatic, punctat de vîltori. Dinspre est adia o briză ușoară și am văzut o mulțime de pești zburători, din Ăia mari care atunci cînd o luau contra curentului semănau cu Lindbergh În fotografia făcută cînd traversa Atlanticul. Peștii Ăștia zburători mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Finn și Daisy povestesc asemenea picanterii. —O, Doamne! Rebecca m-a dus în cameră; a venit și Finn după ceva timp, încă râzând cu lacrimi, ca să-și oblojească zgârieturile. Vanessa l-a „mângâiat“, nu glumă.... Finn ne arată mândru urmele roșietice de pe obraz. —... Și am hotărât ca eu și Finn să ne întoarcem la Londra dimineață la prima oră. Rebecca a zis că ea rămâne cu Davey, așa că în zori noi doi ne-am luat tălpășița. —Cum a fost atmosfera în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
greu e să stau pe spate și să aștept să-mi vină totul de-a gata. Mă întind pe prosop, ca să nu mai fiu tentată să mănânc, și închid ochii. Soarele îmi bate în pleoape, inundându-mi-le cu aur roșiatic. — Tare aș vrea să merg să înot, zic eu, dar sunt prea plină. Nu-i nimic, mă asigură Jake, a început fluxul. Dacă mai aștepți o oră, vine marea la tine. Apa nu e deloc adâncă. Trebuie să merg o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
otrăvitoare care curgea printre limbi de gunoi, de bălegar, praf de cărbune, nămol, cheaguri menstruale, fum, plumb, coji, spumă, păcură, negru mai negru decât negrul, care acum, iată, se lumina ca să lase să apară două reptile - una azurie și cealaltă roșiatică - Împletite Într-un soi de Împreunare, mușcându-și reciproc coada, formând un fel de figură unică, circulară. Era ca și cum aș fi băut alcool și aș fi depășit măsura, nu-i mai vedeam pe Însoțitorii mei, dispăruți În penumbră, nu recunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
către mama ei prefigurată în cea mai luminoasă stea. Când toți erau cuprinși de aripa somnului, doar Prințesa și cei doi dulăi, Lupu și Boldur stăteau de veghe lângă focul ale cărui flăcări se pierdeau tot mai mult în jarul roșiatic ce se stingea treptat, treptat. În ceasul acela târziu de noapte, nici câinii nu mai erau deranjați de vreun zgomot rătăit care să-i pună în alertă. Era atâta pace și liniște și atâta frumusețe nocturnă care contura misterul vieții
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o forfotă continuă, zi și noapte. Simte că ceva se petrece și vrea să afle totul, vrea să fie martor. De la un timp, pata aceea roșiatică, ivită ici-acolo printre ramuri a început să se împrăștie ca o boală contagioasă, ca un ocean care cuprinde tot ce a fost smarald. Ultimele raze ale soarelui se retrag cu pași furiși după dealul țepos, lăsând în urmă nori
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
ce-l înconjura și-i mulcomea bătăile inimii. Lăsă capul înapoi pe rezemătoarea fotoliului și închise ochii, zicîndu-și amuzat: Ce nostim ar fi să adorm așa!" Din când în când însă trăgea din țigară schițând câte un rotocol de lumină roșiatică. Deodată i se păru că o ușă s-a deschis și s-a închis atât de domol, că nici nu i-a auzit zgomotul. Ascultă o clipă, apoi, nemaiputîndu-și stăpâni răbdarea, se ridică brusc în picioare. Jilțul se lovi de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
clipă din lucru, încercă să vadă ce se întâmpla la ușa ce dădea în coridor. ― Ce se întâmplă? ― Nimic. Am vrut să duc prea multe lucruri de-odată. Hai, grăbește-te, n-avem timp de pierdut! ― Vin. Fii calm. Lumina roșiatică a detectorului deveni sângerie și semnalul sonor porni în același timp. Parker aruncă totul, cu privirea fixată pe aparat și-și luă degrabă arma. O chemă pe Lambert. ― Hai, s-o ștergem de aici! ― Imediat! zise Lambert, care auzise deasemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ierbii mă privesc cu o bucurie nespusă. Mă prinde de mână, hotărât să nu mă scape sau să mă răzgândesc și să merg în altă parte. Ajungem la masa de sub vișini și în apropierea merilor ionatani care-și deschid florile roșietice și suntem ca într-o sală de concert, unde muzicanții sunt albinele, care zumzăie în timp ce zboară de pe o floare pe alta, culegând polenul, acel infim de aur microscopic. - Nepoate, vrei să știi multe despre mine. O parte le mai știi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
buzelor și mucoasa obrajilor, formate din lobuli sebacei maturi ectopici. Adenoame sebacee simetrice ale feței (de fapt, adenofibroame), cu două variante: Pingle (roșie) și Hallopeau (varianta dură), care face parte din tabloul sclerozei tuberoase Bourneville. Se caracterizează prin ridicături globuloase, roșietice sau gălbui, grupate, cu topografie simetrică în șanțurile nazo-geniene, șanțul mentonier, fruntea, putând forma placarde cu contur neregulat. Adenoame sebacee asimetrice, localizate în regiuni bogate în glande sebacee, apar în copilărie sub forma unor formațiuni de mărimea unui bob de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de pe unghiuri. Mucoasa bucală permite grefoane vaste, excelente; prelevarea poate fi labială sau jugală; ea se poate utiliza pentru ambele pleoape; dacă se folosește pentru înlocuirea conjuctivei bulbare, ea are însă un aspect inestetic prin lipsa de transparență și culoarea roșiatică; pe fața posterioară a pleoapelor, ea nu este vizibilă direct, iar aspectul său nu diferă prea mult de aspectul conjuctivelor tarsale și ale fundurilor de sac. Se poate utiliza pentru a acoperi fața posterioară a pleoapelor și pentru refacerea fundurilor
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
o liniuță. Firește, Traian își găsi curând o prietenă. Se numea Ante Livia și era în clasa a cincea. Livia avea părul tăiat rotund, "cu castronul", anticipând cu câțiva ani moda Mireille Mathieu. După baie, părul ei castaniu căpăta sclipiri roșietice. Era zveltă, foarte grațioasă și bine crescută, în rochița ei favorită, un turcoaz nețipător, părea o mică domnișoară. Traian se învîrtea toată ziua pe lângă ea. Din spirit de emulație, alți câțiva băieți mai frumușei își găsiseră și ei câte o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
atingând direct pe sticla rece fruntea mea, coborând de-a lungul nasului, stăruind pe buze, urmând apoi, cu încetineală, linia gâtului, până se opri în piept. O linie de abur ușor îmi secționa acum figura, stropii mărunți tremurând o culoare roșiatică. Mâna aceea fantomă și totuși reală se îndreptă apoi spre fruntea Ginei din oglindă, se opri cu degetul ațintit între sprâncene, apoi coborî spre buzele care continuau să zâmbească straniu, atoateștiutor. Degetul se opri între sânii Ginei, apoi se depărta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
apoi se depărta de sticla pe care rămăsese încă o linie aburită. Mâna se ridică apoi și se apăsă, cu toată palma deschisă, între capetele noastre din oglindă. Rămase și în acel loc pecetea dizolvată a unei mâini de aburi roșietici. Apoi, mâna Ginei coborî pe umărul meu, identificîndu-se cu imaginea ei reflectată. Nu mai era nici o diferență între noi, cei din realitate, și din oglindă. Cu pași șovăitori, ea se reîntoarse pe sofa, își așeză sub cap o pernuță cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
foarte lungă, ajungând până la marchiză, vibra în adierile ușoare de vânt. La întretăierea a două crengi picotea o pisică portocalie vârstată cu un ruginiu întunecat. Lăsă geamul deschis, dar trase draperiile de damasc stacojiu. În cameră se lăsă o semiumbră roșiatică. O rază de lumină, trecând printre draperii, lovea colțul lustruit al bibliotecii, acolo unde se afla micul crucifix metalic, care luci brusc cu flacără albă. Începu să scoată cărțile din bibliotecă și să le așeze, după oarecare gândire, pe podea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curbează un raft întreg, unde zac oblic, lăcuite din belșug, mirosind a chimicale. Doar unul este întors puțin încoace. Poți vedea pe coperta lui un fel de rulotă de lemn, cu ușile date în lături, într-un peisaj de clădiri roșietice, cu bolți și creneluri care se pierd în perspective nesfârșite. Cred că e în amurg, dar nu prea târziu. Umbra unei fetițe care se joacă cu cercul se lungește pe macadam. Din celelalte albume vezi doar cotoarele, cu numele albe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
acolo?" l-am întrebat nerăbdătoare și cam iritată de insistențele lui de a-mi vîrî REM-ul pe gât. "Acolo, mi-a răspuns el privind pe ferestruica de lângă el spre zarea care se și acoperise cu un văl de aburi roșietici, acolo este totul." Am rămas iar tăcuți. Aerul din odaie căpătase culoarea aurie a ceaiului. Marcelino ciocnea unii de alții soldații rigizi, se târa în genunchi cu pumnalul în mână pe sub scrinul cu picioare curbate, făcea ca tunul, ca soldații
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a siajului. Pe bocaportul unuia, doi marinari își cârpeau ciorapii de bumbac. Vedeam iepuri polari lăsîndu-și măslinele pe zăpada poroasă și un cangur adulmecând, cu nări negre și umede, coaja unui eucalipt. Fruntea Puiei începuse să frigă, radia o căldură roșiatică. Ester a privit din nou termometrul, care arăta acum 38 de grade. Și, de pe spinarea zgrunțuroasă a elefantului, am văzut o mână cu unghii negre aruncând o piuliță în pălăria unui orb și un contabil cu mânecuțe răzuind cu lama
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Câțiva începură să râdă, tinerește, fericiți, căutîndu-și unul altuia privirea. - Dacă doamna ne asigură că va fi discretă, să-i spunem? îi întrebă Ieronim. - I-am spus deja esențialul, vorbi cel mai vârstnic dintre ei. Blonziu spălăcit, cu mici pete roșietice pe obraz, era îmbrăcat cu un palton vechi, mult prea lung pentru statura lui. - Eu sunt Valerian și mi se spune că sunt cel mai înțelept, adăugă. Ieronim s-a gândit la Boddhisattva pentru că a voit să detașeze problema libertății
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Eforie și o vreme cutreieri plaja, privind cum vapoarele se tîrÎie greoi spre port. E ora de filozofie. Unele lucruri merg prost uneori, dar treaba asta de aici e Întotdeauna la fel, Îți zici, privind cum se sting ultimele pîlpîiri roșietice pe linia mării și stele se aprind una cîte una. Acest loc, și altele asemeni lui, se cheamă Punctul Zero, pentru că e Întotdeauna la fel, Îți mișcă străfundurile, iar tu o să-l cauți toată viața ta de acum Înainte, tocmai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spună Alan. El iubea păsările. Alex se îndreptă spre fereastră și privi în grădină. Cădea o ploaie subțire, ca o beteală de argint în lumina rece. Acoperișul de țiglă verde al casei de vară denumită „Papucul“ strălucea ud prin ceața roșiatică a fagului arămiu, încărcat de muguri. Pajiștea curbă răspândea o lucire sinistră. O pată maronie o străbătu cu viteză de fulger. O vulpe. Alex nu recunoștea niciodată, față de nimeni, că vedea vulpi. Ruby se temea de ele. Alex le iubea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]