909 matches
-
de loc, ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpînirea lui, și seminței lui după el, măcar că nu avea nici un copil. 6. Dumnezeu i-a spus că sămînța lui va locui într-o țară străină, va fi robită, și va fi chinuită patru sute de ani. 7. "Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu", a zis Dumnezeu. După aceea, vor ieși, și-Mi vor sluji în locul acesta." 8. Apoi i-a dat legămîntul tăierii împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
drumuri”<footnote Ibidem footnote>. Și în cronica lui Miron Costin se pomenește despre sângeroasa represiune, amintindu-se totodată că mulți oameni au murit de frig din cauza faptului că și-au părăsit casele pe vreme de iarnă, în timp ce alții au fost robiți de turci și tătari. În legătură cu aceste tulburări este posibil ca să se fi menționat prima dată rolul strategic al Cetățuiei. Având în vedere gravele tulburări din Iași, e greu de crezut că Duca ar fi rămas în casele domnești neîntărite și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică capul în fața lui vodă și la 4 octombrie 1752 (7261) scriu: „Milostive doamne, jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țâganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne trage
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a trage la nici un lucru a grajdiului gospod, nici la al Curții gospod... fiindcă ei să află purure la lucrul și trebile sfintii Mitropolii... Într-alt chip să nu fie”. Iaca și o treabă făcută gospodărește, părinte. Astfel bieții țigani robi sunt puși la adăpost de abuzurile celor care jinduiau la munca lor supusă. Cu toate daniile primite de „svânta Mitropolie”, aceasta continuă să pară neajutorată. Așa se face că la 29 septembrie 1759 Ioan Theodor Calimah voievod îi pune pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț în Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li l-a dat și întărit atunci Alexandru voievod, și pe drepții lor robi țigani... ele l-au pierdut în zilele lui Ioan voievod când au prădat turcii toată țara noastră și când el însuși a pierit... De aceea,... am dat și am întărit... aceste sate mai sus scrise”. Cred că ai băgat de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu poate hi, cându nu știe domnul limba țărâi unde stăpânește”. Acest voievod spune la 12 aprilie 1619 (7127): „Io Gașpar voievod... Iată, m-am milostivit și am dat... acești țigani... să fie di la domnia mea danie și drepți robi țigani sfintei mănăstiri unde este hramul Sfântului Sava, în târgul Iași”. Îi vorba de vreo șase țigani, printre care și - probabila noastră cunoștință - łițul. Nu știu cum, dar mi-au venit în minte cuvintele: „Cine ridică sabia de sabie va muri”. De unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
e limpede, dar nu ai pomenit despre mănăstirea despre care vorbim de dimineață. Apoi și vodă vorbește despre ea la sfârșitul înscrisului: „Pentru aceea, am dat și am întărit sfintei mănăstiri numite Sfântul Sava,... ca să le fie de la noi drepți robi țigani neclintiți niciodată în veci”. Dacă ți-ai mai revenit aflând că au fost și voievozi cu un strop de inimă față de bieții robi, atunci trebuie să știi că pe același Barnovschi vodă îl întâlnim și la 18 mai 1627
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la locul lor, i-am amintit călugărului că la 6 noiembrie 1618 (7127) „Io Radul (Mihnea) voievod” spune: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri... de la sfânta mănăstire care este în łarina Iașilor,... zidită de Aron voievod,... pe drepții lor robi țigani,... care sânt danie... de la unchiul domniei mele, Petru (Șchiopu) voievod și de la Aron Voievod,...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru voievod și de la Aron voievod... le-au pierdut din pricina oștilor leșești, în zilele lui Eremia (Movilă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sat din Coropceni,... și 14 dughene cu pivniță în târgul Iașii... și două vii în Vacota de lângă Iași, și două vii în Șorogari de lângă Iași, și o bucată de loc cu semne împregiurul mănăstirii din hotarul târgului Iașii și drepți robii țigani să fie sfintei mănăstiri lui Aron Vodă... cu tot venitul, nestrămutat... în vecii vecilor”. Precum se vede, mănăstirea Aron Vodă nu era deloc săracă. La cele știute mai adaugă și - după cum spune „pisariul domnesc” - că mai este o „Carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
stare - în închipuire - să-l caut pe egumenul mănăstirii din acele vremuri și... „Sărut dreapta - am îndrăznit să vă tulbur liniștea, părinte, cu o rugăminte”... <Care-i aceea?>- a venit întrebarea, rece. „Te rog să-i slobozi pe bieții țigani robi și să-i lași măcar să-și aleagă singuri stăpânul... De-or vrea să rămână pe lângă această mănăstire, bine... de nu, slobozi să fie a-și căuta stăpâni aiurea...” În timp ce așteptam un răspuns din partea egumenului, un alt glas... blând, însoțit de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani i-au dat Măriuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Tri Sfetitele danie... Pentru aceea... am întărit sfintei mănăstiri... pe acești țigani, ca să fie robi... neclătiți,... în veci”. Ei, lămuritu-te-ai? Mai limpde nici că se poate. Acum trebuie să mai afli încă o noutate. Pentru tine orice danie era hotărâtă de cel ce dorea să o facă. Acum însă ai să vezi că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cărvăsăriei Vămii cei domnești... și o pivniță cu dughene și case denapoi”. Iată că la 3 iunie 1695 (7203) și Doamna Anastasia, soția răposatului Gheorghe Duca voievod, dăruiește mănăstirii Bârnova nici mai mult nici mai puțin decât 36 de țigani robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot oful din inimă trebuie să mă dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserici, vodă îi face atenți pe sătenii din Buciumi ca „în scurt , în iastă vară,... toată piatra să se scoată... și cei 10 salahori la lucrul bisăricii făr-de nici o sminteală să-i dați”. Nu știu cum se întâmplă, dar tot peste țigani robi dau. Iată că la „Vălet 7270” Ioan Theodor Calimah voievod dăruiește mănăstirii Dancul niște țigani. Ca să nu te plângi că numai tu ai neșansa să întâlnești țigani robi, uite că și eu găsesc că la 14 septembrie 1761 (7270) „Ilinca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Doar nu te-ai fi așteptat să spună așa ceva o „vstierniceasă” sau o „spătăroaie”. Și supărarea ta nu ia sfârșit aici, fiindcă nu mai departe de 1 aprilie 1763, când Ioan, fost cămăraș, dăruiește mănăstirii Dancul un sălaș de țigani robi. Faptul este confirmat și de Grigorie Ioan (Calimah) voievod la 3 iunie 1763 (7271). Și eu care credeam că am scăpat de aceste danii de țigani robi. Speranță zadarnică, pentru că la 25 noiembrie 1764 Grigorie Alexandru Ghica voievod spune: „Dreptu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aprilie 1763, când Ioan, fost cămăraș, dăruiește mănăstirii Dancul un sălaș de țigani robi. Faptul este confirmat și de Grigorie Ioan (Calimah) voievod la 3 iunie 1763 (7271). Și eu care credeam că am scăpat de aceste danii de țigani robi. Speranță zadarnică, pentru că la 25 noiembrie 1764 Grigorie Alexandru Ghica voievod spune: „Dreptu aceea, cercetat-am... și pentru sfânta mănăstire Dancul de aicea din Ieși... Și mai vârtos, fiind lipsită de robi țigani care să fie de slujba mănăstirii,... domniia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
oameni ruși, căsari, cari i-am scos... de sub sabie leșilor, că era să piară toți, pentru că s-au fost răsculat asupra leșilor”. Frumoasă fapta lui vodă Constantin Duca să scoată „de sub sabie” pe răzvrătiți. Trebuie să știi însă că țiganii robi încă mai erau la modă. Așa se face că la 30 iunie 1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a dăruit mănăstirii Copou un sălaș de țigani. Dacă ne oprim la intervalul dintre <1712 septembrie 1 - 1713 august 31>, iată ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai încarci, acum, pe Tolea, cu panica ultimelor vești, în care ar putea vedea, de fapt, urmarea aceleiași nefericite întâmplări care dereglase, brusc, pacea familiei, vestind primejdii tot mai mari. Nici Soniei nu i-ar putea spune, prea era acum robită de fantasmagoriile mesianice ale iubitului ei Matus. Doar lui Mircea ar trebui să-i relateze ceea ce se întâmplase în seara precedentă. Sau poate fusese cu o seară înainte, nu mai știa, poate se și repetase, în două seri la rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
război, când pace; să fie blenduit, când la crimă, când la pedeapsă - asta i-i viața, ăsta i-i destinul, bietul rus... C-așa a fost blestemat: să te... așa, olecuță și numai de ochii lumii, fure, calce În picioare, robească - altfel să știi tu: cel care o să Îndure chinurile iadului pe lumea cealaltă el are să fie, nu tu; pe el l-a ales Dumnezeu să cucerească Țarigradul, să plângă ne-cucerirea lui; să te-ajute, să te libereze, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu fetele și cu femeile noastre - de ce să le doară, când șezutul nu doare?» « Știi tu mai bine decât ele?», m-a repezit băietanul. «Când te năvălește varvarul te doare, bre! Câteodată varvarul nici nu mai descalecă de pe cal, o robește pe femeie din galop, acolo, sus, pe șă o năvălește - de-aceea...» «A-ha», am zis eu, nepricepând nici poziția, nici restul. Dar omul cela din vie care ședea cu femeia... Nu era nici Turc, nici Tătar, nici năvălitor, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Numai Khayyam nu râde. Cu privirea pironită asupra lui Djahane, caută să Înțeleagă sentimentul pe care-l Încearcă În privința ei; poezia Îi este atât de pură, vorba demnă, mersul cutezător, și iat-o, cu toate acestea, Îndopată cu metal gălbui, robindu-se acestei umilitoare răsplăți. Înainte de a-și lăsa la loc vălul, ea l-a ridicat și mai mult, slobozind o privire pe care Omar o culege, o obsoarbe, ar vrea s-o păstreze. O clipă insesizabilă pentru mulțime, o veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în cele mai vechi origini ale lor. Se trag din nord-vestul Indiei, de unde au emigrat în toate părțile lumii ajungând și în Europa și pe teritoriul țării noastre. În evul mediu majoritatea țiganilor din Moldova și din Țara Românească erau robi și ulterior au fost dezrobiți. Pe măsură ce societatea s-a dezvoltat, nomadismul lor a cedat locul unei vieți sedentare dându-le posibilitatea să se încadreze în toate domeniile de activitate. Sunt poate mai mulți, mănâncă mai bine, au locuri de muncă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ar trebui să se zguduie lumea din temelii, iar asta n-o doresc nici eu și nici nimeni... Numai vreo minune dacă s-ar întîmpla... ― Minune! murmură Titu. În ziua de azi numai oamenii mai fac minuni! ― Oamenii, da, nu robii! adăugă învățătorul cu o străfulgerare aspră în ochi. 6 Ziua următoare, în zorii zorilor, primarul Ion Pravilă se afla pe moșia arendașului. Pândarul Zarofir Chelaru, slăbănog și pământiu, se învîrtea în jurul hambarului nou ca lupul când dă târcoale unui grajd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
locului meu de muncă. Era o noapte senină cu lună plină. Ne-am mângâiat pe mâini, apoi, parcă tulburați de gest, ne-am apropiat fețele și ne-am atins buzele într-un sărut scurt și dulce, sărut care ne-a robit. Sfioșenia de la început a dispărut. În momentele libere ne căutam. Apropierea noastră nu a trecut neobservată în colectivul spitalului, poate s-au născut și bârfe, dar pe noi nu ne interesau. Eram doi tineri la vârsta în care dragostea se
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să clipească. Îmi place să gândesc, să fac versuri, să visez. Îmi spusei în gînd: "Habar n-are de filozofie!", și zâmbii. ― Aș vrea să fiu bătrână, începu ea deodată, cu un glas cald, melancolic, care mă străbătu. Bătrână ca Robi Thakkur. ― Cine e Robi Thakkur? întrebai, turburîndu-mă fără înțeles. ― Tagore. Aș vrea să fiu bătrână ca el. Când ești bă-trîn, iubești mai mult și suferi mai puțin. Apoi se rușină de cele spuse și făcu un gest de fugă. Se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]