1,110 matches
-
e sănătos ecst lucru? Nu-i cumva o lașă uitare de sine? Nu-i o neavenită autoînșelare? În al doilea rând, starea profundă de nemulțumire este dată și de sentimentul unei irosiri și Împrăștieri, al unei culpabile „deviații” de la calea rodnică și dreaptă, de faptul că ai o viață definită prin extensie și cantitate (faci de toate, aduni, de zbați Încoace și-ncolo), nu prin intensitate și calitate, de faptul că nu ți-ai găsit un „centru”, un ax valoric În jurul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fim În stare să activăm ritmul creației și al destrucției, al trudei și al repaosului. Pentru fiecare dintre noi, timpul poate fi demiurgic, edificator, Înălțător. Timpul presupune intrare, dar și ieșire din durată, contopire, dar și despărțire de aceasta, consum rodnic, dar și risipire fără rost. Poate că esența petrecerii noastre pe pământ constă În stabilirea unei bune relații cu timpul și cu Cel care se află mai presus de timp. A statornici o ordine de priorități În ceea ce privește acțiunile de zi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
P.M.R. și Nicolae Ceaușescu, secretar al C.C. al P.M.R. În scrisoarea destinată președintelui C.C. al P.C.C., Mao Zedong, Gheorghe Gheorghiu-Dej scria: ,,Comitetul nostru Central și eu personal ne exprimăm încrederea fermă că discuțiile dintre delegațiile noastre de partid vor fi rodnice, că ele vor aduce o însemnată contribuție la rezolvarea celei mai presante sarcini ce revine în prezent partidelor marxist-leniniste: salvgardarea unității lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești mondiale și, totodată, vor sluji la dezvoltarea relațiilor frățești dintre partidele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a lungul anilor, au știut să cultive dialogul româno-chinez la nivel înalt, urmărind implicit înfăptuirea unui proiect scump, și anume, acela de a dobândi libertatea de acțiune în vederea protejării avuției naționale, dezvoltării economico-sociale a țării și deschiderii acesteia spre relații rodnice cu toate statele lumii. Un moment inedit, de mare succes al diplomației române România parte importantă în procesul normalizarii relațiilor americano-chineze și, implicit, în conturarea unui nou raport strategic de forțe în lume BUZATU ION CONSILIER DIPLOMATIC Summary The research
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor valtrapuri migălos brodate. Însă această viață continuă să fie În plină mișcare, unde gândurile nu sunt nici libere, nici deplin rodnice. Toți acești domni au zilnic de făcut un anumit număr de treburi Înscrise În agende. Cărțuliile cu pricina au rolul jucat odinioară de supraveghetorii care Îi hărțuiau la colegiu, aducându-le În fiecare clipă În minte că sunt sclavii unei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a căutării răspunsurilor relevante și generatoare de noi întrebări<footnote „Cea mai durabilă contribuție pe care o teorie o poate aduce la dezvoltarea cunoașterii științifice o constituie problemele noi pe care le suscită (...) probleme tot mai profunde și tot mai rodnice în a sugera probleme noi”, Popper, Karl, „Adevăr, raționalitate și progresul cunoașterii științifice”, în Logica științei, Editura Politică, București, 1970, p. 112. footnote>. Conceptul de „resurse umane” nu este sinonim cu cel de „personal”, așa cum se prezintă uneori. Iată câteva
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, București, 1936; „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui George Coșbuc. Poetul la Sibiu, Sibiu, 1938; Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938; Conceptul de artă populară, București, 1939; Sibiu. Cu 55 de figuri în text, București, 1940; Afinități elective: Titu Maiorescu și Goethe
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
unei grupări puternice în haosul atâtor agitații bolnave, străine aspirațiilor neamului românesc, au luat nobila hotărâre de a înființa, sub conducerea și prin activitatea lor, o nouă revistă săptămânală, în jurul căreia nădăjduim că se vor aduna de la sine toate elementele rodnice, doritoare de muncă, ale generației tinere. Noi cei de la «Curierul literar» - în fața acestui eveniment, vestitor al unei faze de reculegere și de însuflețire în mișcarea noastră culturală - ne simțim datori să alergăm la chemarea celor doi aleși. În vederea acestei contopiri
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
este o ficțiune critică pe care au folosit-o și E. Lovinescu (în primele foiletoane), și G. Călinescu în seria de eseuri intitulată Universul poeziei. Într-un „dialog despre dialog”, C. dă o justificare procedeului pornind de la Montaigne: „cel mai rodnic și firesc exercițiu al spiritului nostru este convorbirea”. Pentru criticul român, convorbirea implică o regulă, aceea „de a-ți asculta partenerul, de a căuta să înțelegi ce vrea să spună, de a nu răspunde decât după ce te-ai edificat deplin
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
tinerilor (Eugen Ionescu, M. Blecher, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu ș.a.). Contribuția lui A. este masivă: poeme, tablete, diatribe împotriva lui M. Dragomirescu, N. Crainic, N. Iorga (la intervenția acestuia, poliția interzice în 1938 „Bilete de papagal”). Scriitorul, ajuns la o rodnică împlinire creatoare, încredințează tiparului aproape an de an câte o carte, experimentează alte formule în lirică, dă romane (deși era adversarul prozei lungi, îmbâcsite), într-un fel de efervescență a reînnoirii și descoperirii de sine: Icoane de lemn. Din amintirile
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
perceput concret, cu înfățișări variate: „timpul e așa ca o viață de om” - spune un informator. Modul cum concepea satul tradițional timpul își avea rădăcinile în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau rău. Locul bun este rodnic, benefic, sfânt, locul rău este nerodnic, aducător de rău, de necaz, este sec, „pietros”, răutatea lui datorându-se unui duh malefic. În locul rău joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
experiențele eroului. Chiar și descrierea serii tăcute de toamnă în spațiul campestru (care este în întregime atribuită conștiinței lui Stephen prin situația narativă în mod distinct personală) este interiorizată prin intermediul metonimiei. Blîndețea plăcută a aerului, mirosul care promite o recoltă rodnică, amurgul care se apropie, toate aceste elemente ale descrierii spațiului rural sînt o expresie a stării eroului la momentul triumfului acestuia, al primei sale autoafirmări reușite. Nu prea ar avea sens simpla trecere a acestui paragraf în categoria "descriere" într-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu elevii și aplicarea unor metodologii adecvate acesteia. Distincția realizată În alegerea metodei se face, apoi, și În funcție de una și aceeași formă de organizare. De exemplu, colectivele omogene fac ca activitatea de instruire să fie mai ușoară și, uneori, mai rodnică, În timp ce colectivele neomogene o fac mai creativă, dar, În același timp, mai dificilă, deoarece, În locul unei proceduri metodice unitare, profesorul este nevoit să facă uz de numeroase proceduri particulare, corespunzătoare diverselor subdiviziuni ce cuprind elevi „foarte buni”, „buni”, „mediocri”, „slabi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tratată din unghiuri diferite de vedere, are mai mari șanse să-și găsească rezolvarea cuvenită. Ideea (soluția) emisă de un membru al grupului conduce la stimularea activității celorlalți, la o adevărată „fertilizare mutuală”, până la urmă discuția soldându-se cu rezultate rodnice. Amânarea evaluării, ignorarea unor reguli și obișnuințe care Întăresc conformismul, dau un impuls salutar activității creatoare a participanților la discuție. Brainstormingul se folosește mai puțin În lecțiile obișnuite și mai mult În cadrul unor lecții de sinteză cu caracter aplicativ, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
idee, nici să se critice, nici măcar să se râdă nu e permis); „cât mai multe idei”; „dați frâu liber imaginației” (unii formulează această regulă mai pregnant: „idei cât mai absurde”, bazându-se pe experiența că acestea sunt deseori cele mai rodnice) și ultima: „combinările și ameliorările sunt binevenite”. Există și un secretar care stenografiază tot ce se spune. Unul din cei de față începe prin a debita tot ce-i trece prin minte în relație cu problema, fără nici o selecție sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deductive. Diversificarea corpului social antrenează o multiplicare a elitelor cu vocație specifică: politice, organizaționale, intelectuale, artistice, morale și religioase (Mannheim, 1940, pp. 82-83). Diversitatea crescândă a elitelor provoacă o slăbire a puterii fiecăreia în particular. În primă instanță, „varietatea este rodnică”, dar, dincolo de un anumit punct, ea generează o situație difuză, prin care diferitele elite se neutralizează unele pe altele (ibidem, p. 86). Alți factori au și ei rolul lor. Unul dintre aceștia este pierderea caracterului exclusivist al elitelor. Caracterul „deschis
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
stabile, războaie și conflicte noi (Iugoslavia, Irak), încheierea unor acorduri cu UE, AELS<footnote Asociația Europeană a Liberului Schimb. footnote>, CEFTA<footnote Central European Free Trade Agreement (Acordul de Comerț Liber Central European). footnote>, care nu s-au dovedit prea rodnice, deoarece lipsea oferta de produse românești și aportul scăzut al investitorilor străini (ISD) în raport cu cel acordat altor țări vecine (Ungaria, Polonia), care au reușit să creeze un climat propriu atragerii investițiilor străine. Efectele globalizării s-au manifestat și prin modificarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Își cere insistent dreptul de a face greșeli și de a Învăța singură dialectica istorică. În sfârșit, trebuie să recunoaștem deschis față de noi Înșine că erorile făcute de o mișcare muncitorească cu adevărat revoluționară sunt infinit mai utile și mai rodnice din punct de vedere istoric decât infailibilitatea celui mai bun dintre toate «comitetele centraleș posibile”. Aproape cincisprezece ani mai târziu, la un an după preluarea puterii de către bolșevici În octombrie 1917, Rosa Luxemburg Îl ataca pe Lenin În exact aceeași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cititorii până la „poarta neașteptată și tulburătoare a misterului” (Nicu Caranica). Se reține și proza lui Vintilă Horia (nuvelele Anno Domini 87 sau Pedeapsa Sfântului Martin, Ultima revoluție și Castelana de la Carcerelle, precum și fragmente de jurnal), remarcată de același comentator pentru „rodnica lecție de stil”, ca și pentru „prospețimea și plăcerea cu care este mânuită limba română”. Pamfil Șeicaru publică multe pagini memorialistice, Monica Lovinescu colaborează cu schița autobiografică Acum se moare, sub pseudonimul Ina Cristu; N.S. Govora, Faust Brădescu, Gh. Bumbești
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
dar deosebit în însușirea limbilor străine - cunoștea latina, maghiara, germana, franceza, italiana și rusa -, G. manifestă de timpuriu înclinație spre munca de cercetare. Din 1920 până în 1922 ocupă postul de secretar literar al Astrei, stimulând activitatea publicațiilor Asociațiunii. Perioada este rodnică și în colaborări proprii la revista „Transilvania”. Ulterior, între anii 1922 și 1933, a fost profesor la Constanța și București. Istoria literaturii române îl reține pentru traducerea - sub titlul Despre Coran (1927) - a lucrării lui Dimitrie Cantemir despre religia mahomedană
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
Scriitorilor din 1981, că, dincolo de limitele strict profesionale ale dezbaterilor, Uniunea Scriitorilor a devenit „o redută a rezistenței” și că „totul creează o situație În care un focar de rezistență - chiar limitat la cultură - cum e Uniunea Scriitorilor constituie o rodnică sfidare a regimului”2. Despre aceeași conferință (nu Întâmplător, ultima pe care Puterea o mai Îngăduie, deși statutul breslei o prevedea o dată la patru ani), Norman Manea scrie În 1990 că aceasta ar fi fost „un adevărat Forum al Revoltei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și 17 mai 1923, sub direcția lui N.D. Cocea. Articolul-program, Credința noastră, semnat de director, anunță o publicație care, în „amarnica sărăcie culturală”, va face o „operă creatoare”, „ridicând în zarea inteligențelor idealul frumuseții pure și aruncând în suflete germenul rodnic al bunătății și al cugetării umane”. Ca orientare ideologică, revista e de stânga, cu o nuanță de umanitarism și socialism temperat, dar înscriindu-se prin articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
nimic românesc”. Forțele revoluționare înfrânte în 1848 au căutat modele în spațiul apusean, „i-au imitat formele sociale”. Teza maioresciană despre așa-zisele forme fără fond e, principial, eronată: „Departe de a fi fost vătămătoare, prezența formelor a fost chiar rodnică; prin legea simulării-stimulării, ea a produs, în unele ramuri ale activității noastre, o mișcare spre fond până la desăvârșita lor adaptare [...]. Critica Junimii a fost lipsită de simțul contingențelor istorice, pe care le-a reclamat altora.” L. preluase termenul „imitație” de la
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
zilele a poetului, deschisă cu o Scrisoare adresată tatei, cuprinzând versuri marcate de sentimentul dureros al despărțirii de familie și de locurile copilăriei (Jurnalul poetului de șapte ani din acest ciclu anticipează vizibil Moartea căprioarei de Nicolae Labiș). Preocupările poetice rodnice din anii următori (publică versuri în „Revista Fundațiilor Regale”, colaborează la „Discobolul” și îi dedică un poem lui Armand Călinescu) se manifestă concomitent cu activitatea gazetărească. În 1940 volumul Caligrafie pe zăpadă, mai diversificat tematic, obține Premiul pentru scriitorii tineri
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n cele slabe și slab în cele mari, a scânteiat și a fost amorf, a scris unele opere care-l situează pe
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]