681 matches
-
din Câmpia Olteniei "“La sud de orașul Balș, peo suprafață de circa 6 ha, se află o baltă format dintr-un meandru părăsit, care, datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,92%). Pentru 2,93% din populație, apartenența etnică
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
tineri din Peteritea. Începând cu anul 1974, grădiniță funcționează într-o sală din clădirea școlii. Prima educatoare a fost Tuns Valeria din Peteritea, urmandu-i Maria din Nechita Cătălina din Peteritea, Bota Maria din Suciu di Sus, Herman Maria din Rogoz, Tuns Maria din Groșii Țibleșului, Flore Dina din Peteritea, apoi Vlașin Ana din Peteritea. În 1999 erau 16 copii de varsta preșcolara (între 0 și 7 ani) din care, în jur de 10 frecventau grădiniță. În cinstea celor căzuți pe
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
de luncă se identifică sub forma mai multor asociații vegetale. În luncă , suprafețele plane sau cu microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
sărace și de solurile brune. Înainte de lucrările de hidroamelioratii din epoca modernă câmpia joasă era acoperită cu păduri în alternanță cu pajiști stepice, cu mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Romașcu Elena, Macovei Gheorghe, Romașcu Emilaș, Dobrin Elena, Giușcă Petru, Chirilă Eliza. În ceea ce privește locuințele, acestea se făceau în funcție de starea materială, a fiecăruia astfel: fruntașii aveau case din pari pe două rînduri, lipite cu lut amestecat cu paie, iar acoperișul din rogoz sau paie; cei nevoiași, făceau bordeie în pământ, acoperit cu loazbe sau butuci peste care puneau, un strat gros de pământ. Pentru geamuri, nu era sticlă și se folosea, beșică de porc sau de bou. Mai apoi, a apărut hârtia
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
deschide niște chei fermecătoare, își creează un culoar spectaculos, un defileu cu pereți abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din sat primește debitul mai multor văi și pâraie: Valea Podului, Valea Babat, Valea Mare, pâraiele Branului, Găini, Citeri, Custelicului. Rogozului, La Buci, Pârâul de la Borța, Calea lui Nadiș, Brazilor, Piatra Cailor, Pârâul Dos, Branoia.
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]