521,664 matches
-
declarat, recent, într-o dezbatere a Comisiei de Cultură a Senatului pe care o conduce, dl Adrian Păunescu. În calitate, cum a precizat orgolios, de cetățean care a deschis în 1969 discuția despre reforma ortografica din 1953 prin care limba română ar fi fost mutilată politic. (În realitate, discuția a deschis-o dl Victor Iancu în 1965.) Și pentru că demagogia să fie completă, dl Păunescu dorește acum că o nouă hotărîre politică, aceea a Parlamentului, să reformeze reforma din 1953. Prezent
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
a și care a participat la dezbaterile din Comisia Senatului, a arătat cu acel prilej (de altfel, d-sa și-a expus argumentele și în revistă noastră, cu ani în urmă) că a din a pune în evidență latinitatea limbii române. Argument plăcut și urechilor d-nilor A. Păunescu și E. Simion. Mă întreb că un naiv ce sînt: oare i din i nu pune în evidență aceeași latinitate căci, dacă vrem să reîncepem să scriem paine sau caine, atunci trebuie totuși
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
etimonul latin, ceea ce nici lingviștii nu știu în toate cazurile; ne-am complică viața cu existența, pe lîngă cuvintele moștenite din latină, a celor împrumutate din limbile romanice; ne-am crea dificultăți și cu alte sunete care au dat în română i (să scriem fôntina?). Dacă, așa cum dl Simion o spune, si e corect, ortografia este o convenție, cel mai înțelept este să profităm de simplitatea relativă a unei ortografii fonetice. Iar dacă dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Alexandru Niculescu Din 1986, de când a început să funcționeze Catedra de limbă și literatură română (încredințată celui care scrie aceste rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
în aplicare. Toate aceste preliminarii au rolul de a sublinia o ultimă întâlnire colegială dintre româniști din Europa, care, între 11-14 septembrie 2002, s-au reunit - tot în Udine! - în cadrul unui colocviu sub titlul România și Romania: limba și cultura română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E. Coseriu, care urma să vorbească primul. De astă dată, participarea a fost foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco Cugno, Roberto Scagno, Angela Tarantino, Francesco Guida, Marinella Lörinczi Angioni, Giselle Vanhèse, Dan Cepraga. Au intrat în dezbatere probleme de istorie literară, istorie a culturii și de limbă română veche și actuală - dar și chestiuni de istorie și de actualitate politică. Discuțiile, extrem de vii, au confirmat însemnătatea acestor întâlniri de studii și de cunoaștere reciprocă. De asemeni, în cadrul intervențiilor s-au făcut unele propuneri pentru teme de dezbătut în
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Fără îndoială, energica organizatoare directă a acestui convegno, prof. Teresa Ferro, merită, pentru entuziasmul și străduințele sale, laude și mulțumiri. Dar, mai mult decât toți și toate, constatarea că, după șaisprezece ani de când a fost introdusă predarea limbii și literaturii române la Universitatea din Udine absolvenți ai acestor cursuri, prieteni iubitori ai culturii românești și ai României au prezentat la colocviu unele rezultate ale cercetărilor lor personale în românistică, au devenit traducători cunoscuți și recunoscuți - este fără îndoială o realizare însemnată
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
au devenit traducători cunoscuți și recunoscuți - este fără îndoială o realizare însemnată pentru că ceea ce a fost într-adevăr o îmbucurătoare noutate față de întîlnirile științifice precedente a fost prezența la lucrări a foștilor studenți ai cursurilor Catedrei de limbă și literatură română. Unii dintre ei predau astăzi, ca lectori asociați de limbă italiană în Universitățile din România (Alessandro Zuliani la Oradea, Daniele Panttaleone la Timișoara), alții au devenit colaboratori ai Catedrei și traducători (Laura Miani, Adriana Job, Raffaella Tuan). Comunicările prezentate de
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în paradisul democrației, al profuziunii materiale, al libertății: America. Personajele se integrează noii societăți cu entuziasm de neofit. Altoiul civilizației americane pe trunchiul neaoș românesc dă naștere unor discrepanțe ilare ce amintesc de Alecsandri
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
profuziunii materiale, al libertății: America. Personajele se integrează noii societăți cu entuziasm de neofit. Altoiul civilizației americane pe trunchiul neaoș românesc dă naștere unor discrepanțe ilare ce amintesc de Alecsandri și Caragiale. Astfel, primul lucru pe care îl face emigrantul român odată aflat pe pământ american este acela de a-și adapta cameleonic numele la noul mediu lingvistic. Prin urmare, Macovei devine McOwey, șTanțaț Ocară ajunge șTanțaț O'Carra, iar Geta și Ion Matache se convertesc, aproape irecognoscibil, în Gilda și
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e grav: Noi nu mai putem trimite ambasadelor nici măcar o hartă sau o broșură despre România - diplomații au ajuns să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e grav: Noi nu mai putem trimite ambasadelor nici măcar o hartă sau o broșură despre România - diplomații au ajuns să facă xeroxuri după xeroxuri - vreme în care parlamentarii noștri se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
avem nimic cu actorul, nu-i negăm nici valoarea, nici dreptul de a-și sărbători aniversarea! Avem ce avem cu Scapino ilegal. în revista 22 de la finele lui septembrie (nr. 654), un important studiu semnat de dl Mircea Martin: Cultura română între comunism și naționalism. Cultura română dintre 1948 și 1989: etapele deznaționalizării și ale renaționalizării din epoca Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a capilor spionilor din țările membre și candidate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
negăm nici valoarea, nici dreptul de a-și sărbători aniversarea! Avem ce avem cu Scapino ilegal. în revista 22 de la finele lui septembrie (nr. 654), un important studiu semnat de dl Mircea Martin: Cultura română între comunism și naționalism. Cultura română dintre 1948 și 1989: etapele deznaționalizării și ale renaționalizării din epoca Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a capilor spionilor din țările membre și candidate la NATO, ziarele centrale au înțeles
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Ortodox și ziua lui Horia Bernea. "Era să uit!", apuc să șoptesc în grabă cu care mă îmbrăcam ca să ajung la mormîntul lui din curtea bisericuței Mavrogheni de pe strada Monetăriei, singurul drum care îl desparte de ctitoria să, Muzeul Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
sau n-au știut? Dar au zis! închid paranteza. Că respectiva decizie a Parlamentului a fost bună, extrem de bună, s-a văzut imediat: prim-ministrul Marii Britanii, Domnul Tony Blair, vine în România și pe 4 mai 1999 se adresează parlamentarilor români. Domnia sa spunea: "Mă angajez, atât în numele meu, cât și în numele guvernului Marii Britanii, să propun, în decembrie 1999, începerea negocierilor cu România pentru intrarea ei în Uniunea Europeană". Iată, însă, reacția domnului Ion Iliescu, pe atunci aflat în opoziție (chiar și cu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
încoace. Imaginația diabolica a directorului OTV a adunat mai ales scursura produsă de o populatie la care mizeria materială devine spontan mizerie morală iar prostia desantata sursă de intensă și iresponsabilă jubilație în grup. Pe scurt, eliminarea OTV din căminele românilor constituie un act de necesară igienă. Să vedem, însă, cum au decurs lucrurile. Nu-ți trebuie cine știe ce cunoștințe juridice pentru a observa că s-au pus caii în fața căruței. înainte de a sancționa delictele comise de OTV e clar că trebuia
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
a bucurat (și, ulterior, și-a bătut joc) de sprijinul elitei românești, de ce-o fi vrut ex-presedintele să se întoarcă în viața publică străbătând noroaiele pestilențiale ale otevismului? O fi și dl. Constantinescu amnezic, așa cum sunt mai toți politicienii români? Oare nu acel canal dejectional i-a înscenat unul din cele mai urâte atacuri din întregul său mandat? Oare acel Dan Diaconescu de care "instituția prezidențială" se dezicea cu atâta demnitate era altul decât gazdă mieroasa ce i-a oferit
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus în circulație în defavoarea formei spicher, grafia meeting e uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]