163,495 matches
-
savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în elucidarea unor minore încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît să savurezi această contradicție, aproape inexistentă în critica românească. Impresionismul românesc a înghițit și spirite mult mai puțin "fine". Cioculescu, deși critic de întîmpinare, a încercat o interesantă evadare din acest hățiș impresionist interbelic și postbelic - nu știm dacă soluția a fost fericită pentru critică. însă pentru cititorii care
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în elucidarea unor minore încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît să savurezi această contradicție, aproape inexistentă în critica românească. Impresionismul românesc a înghițit și spirite mult mai puțin "fine". Cioculescu, deși critic de întîmpinare, a încercat o interesantă evadare din acest hățiș impresionist interbelic și postbelic - nu știm dacă soluția a fost fericită pentru critică. însă pentru cititorii care mai au
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
relative și judecățile lor par mai crude decât e de așteptat. Ei înșiși ar trebui să fie conștineți că de fapt au pornit cu o educație încă afectată de trecutul orwellian, că nouă tuturor ne lipsește racordul cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae Manolescu are dreptate când le solicită și o 'construcție', o creație, o afirmare și nu doar cantonarea în negare. De altfel consider că întregii societăți românești de azi îi este necesară o atitudine constructivă și de
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
orwellian, că nouă tuturor ne lipsește racordul cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae Manolescu are dreptate când le solicită și o 'construcție', o creație, o afirmare și nu doar cantonarea în negare. De altfel consider că întregii societăți românești de azi îi este necesară o atitudine constructivă și de abordare cu bună credință a soluțiilor pentru provocările contemporane.
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
cei ai maturității, între faptul tranzitoriu, istoricizat, și obsesia creației înalte, dacă s-ar putea chiar desăvîrșite. De multe ori, căldura evocărilor și rememorarea unor fapte mărunte, a unor întîmplări în care au fost implicate deopotrivă mari personalități ale artei românești ca Tonitza, Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ressu, Dărăscu, Steriadi, Catul Bogdan, Ciucurencu etc., și mărunți politruci ai deceniilor cinci-șase, conferă pasajelor o autentică forță epică, după cum considerațiile despre artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Pierre Riché din 1962, Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, apare în ediție românească la Editura Meridiane, în traducerea competentă a Floricăi Bechet. Renumitul medievalist francez s-a dovedit, de-a lungul timpului, un redutabil specialist îndeosebi în aspectele legate de epoca lui Carol cel Mare și de invaziile barbare. Iată cum cartea de
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
de bolnavi, e de presupus că din închisoare vor intra direct în spital. Asta dacă nu cumva vor deschide urgent vreo afacere cu lapte și cornuri și vor circula din clasă în clasă, distribuind poamele rupte din raiul eternei social-democrații românești. Dintr-un anumit punct de vedere, e și acesta un bun început: dacă la capătul drumului - un drum, dacă se poate, cât mai scurt - ne vom trezi fără binefăcători, tot vom câștiga ceva. Renunț, pentru asta, la toate nebăutele mele
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
la un local diferit, înseamnă că e vorba de un adevăr verificat: îl poți spune mai departe cu conștiința împăcată. Cînd auzi enormitatea a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost întrebuințată fără greș de Securitate, secția de dezinformare. Noile măsuri constrictive erau testate mai întîi printr-un fel de avanpremieră orală, calomnia intra tot prin pavilionul urechii, manipularea se făcea pe invizibile canale auditive, iar timpanul, ciocănelul și
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
După ce au cîștigat teren la televiziune, radio și în pagina de ziar, unde se vehiculează cele mai fioroase elucubrații și se afișează cele mai năucitoare goluri de cultură, cîrciuma, cafeneaua și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine în scurt timp un amic. întîlnirile monotone se fac brusc palpitante cînd sînt
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
său, mi-ar fi fost infinit mai greu și, poate, imposibil. Academia s-a înființat sub patronajul lui, ca director al teatrului. Și mai e ceva: amîndoi am avut norocul să trăim anii formidabili, să întîlnim marii profesori ai școlii românești de teatru. De aici am plecat. Am citit mult, am încercat să astup multe lacune teoretice pe care le aveam, m-am plimbat pe la toate școlile din Franța, am asistat la cursuri, am învățat administrație instituțională, organizare. Toate în același
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
încît există o serie de lucrări scrise de mine în germană care vor fi traduse și în românește. R. B.: ...și beletristică? H. B.: Deocamdată nu. Romanul meu, Cînd vin vulturii, apărut în urmă cu doi ani și în traducere românească va deveni o trilogie și cred că atunci cînd va fi terminată, va fi tradusă integral în românește. Tocmai volumul doi și trei din această trilogie se vor ocupa de problematica pe care am dezbătut-o în acest interviu.
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
un volum antologic din proza scurtă a Gabrielei Adameșteanu, publicată în două cărți înainte de 1989. Prefața semnată Carmen Mușat atinge toate punctele esențiale ale problemei și nu este de mirare că primul dintre acestea este situarea prozei autoarei în peisajul românesc al literaturii postbelice, marcată puternic de esopism și dominată de o serie de teme legate ombilical de politic. Așa cum remarca prefațatoarea, personajele Gabrielei Adameșteanu "nu au nimic din inconștiența verbioasă a unora dintre eroii din mucava din literatura acelor ani
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
gîtuirii misterului autentic al viziunii), comentatorul pare să încline mai degrabă spre a doua variantă. Familiar cu procedeele din recuzita suprarealismului - să nu uităm că Ion Pop este autorul a două studii de referință consacrate mișcărilor de avangardă - Avangardismul poetic românesc (1969) și Avangarda în literatura română (1990, 2000) - criticul insistă foarte mult pe dimensiunea de farsă burlescă, de înscenare ludic-ironică a poeziei lui Gellu Naum, dimensiune susținută, după cum se demonstrează, de tratamentul epic al discursului, structurat cel mai adesea ca
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
singuri căciula lăudân-du-ne cu campionii la matematică și la fizică, ori cu îndemânarea tinerilor români la jocurile pe calculator. E vorba de excepții care nu datorează absolut nimic sistemului - așa cum un Ilie Năstase nu datora nimic nivelului submediocru al tenisului românesc de până la el. Excepțiile vor trece, dar realitatea grotescă a unui popor cu IQ din ce în ce mai mic rămâne. Și asta numai și numai pentru că o bandă de asasini ce-și spun patrioți mint de îngheață apele, în speranța prostească de a
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
Mai mult, întregul sistem al nominalizărilor pentru un premiu ar putea cădea victima ideilor răsărite din frizura tip Ana Pauker a ministresei. Acesta e doar unul dintre abuzurile prin care d-na Andronescu va rămâne în istoria neagră a învățământului românesc. Alături de revoltătoarea decizie în cazul manualelor alternative, alături de aberațiile de la examenul de repartizare în liceu, alături de instaurarea agresivă a bunului-plac, ea va constitui mulți ani de-aici înainte echivalentul feminin al neuitatului Zăronie din primul guvern comunist. Să fie clar
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
examen goale. Dar ce ne facem cu directorii de școli, cu metodiștii, cu inspectorii ajunși în funcții nu pe bază de valoare, ci pe pile, și încă forma cea mai grețoasă de pilă - aceea politică? De aici provine dezastrul învățământului românesc, așa cum din motive similare s-a născut întreaga tragedie a țării. Știindu-se vulnerabili, acești naufragiați sosiți cu pluta politicului închid ochii la lipsa de profesionalism a celor din jur. O lipsă de profesionalism pe care o încurajează, de altfel
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
zbor/ La marginea visării// Mai am un singur dor/ Să nu simt cum trec anii/ La marginea visării/ Vreau să mă pierd/ În flori de cîmp și soare." Asta, după ce tot am aflat cîte piese muzicale din repertoriul unor trupe românești sînt bine-mersi plagiate. Paula Seling nu plagiază. Ea îl rescrie pe Eminescu. Ce poți să-i faci junei Calibane decît s-o trimiți la școală? Eventual, de corecție.
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
din Europa și Statele Unite, realizarea unui formidabil program editorial), grupul timișorean, coordonat de Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș și Adriana Babeți este, la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
în paginile acestei cărți este Simona Popescu, desigur cu fragmente din Exuvii - o carte într-adevăr fără riscuri, în sensul că orice contestatar al valorii ei ar avea de prezentat argumentele sale ("if any", aș adăuga - pentru că în mediul literar românesc și nu numai, cum știm, o carte se poate trezi contestată și "din principiu") unui număr impresionant și în creștere de fani. Pasajele din Exuvii se numără, trebuie menționat, printre traducerile excelente ale volumului. Pentru cei care nu știu foarte
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
Exuvii se numără, trebuie menționat, printre traducerile excelente ale volumului. Pentru cei care nu știu foarte multe despre aparițiile din cadrul colecției "Plural", precizare: este vorba despre o inițiativă a Fundației Culturale Române de popularizare a valorilor artistice, științifice, filosofice etc. românești, traducînd în engleză și publicînd texte reprezentative pentru mediul cultural de aici, care să ofere cititorului străin o imagine a prezentului și un rezumat al istoriei acestui mediu. Selecția personajelor literare (dintre care unele au autor, altele autoare) este cu
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
prima parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
marelui conflict magico-simbolic pe care l-am numit războiul statuilor. Lupta insemnelor și întregul conflict de imagini sancționează, de fapt, instaurarea unor noi realități istorice și înscrierea existenței colective pe alte coordonate psiho-morale. înlocuirea statuii lui Lenin din spațiul public românesc va fi una reală abia în momentul ridicării unui alt obiect, și nu în acela în care ea a fost demolată, iar această înlocuire este, dincolo de strictul eveniment mecanic, un act major de purgație morală și de exorcizare a unei
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
proiectul lui Buculei va schimba radical relația vizuală și, în subsidiar, psihologică, impusă de opacitatea monolitică a micuței Lomonosov. Pentru acest vast proiect, care este, în mod cert, și cel mai curajos care a fost lansat pînă acum pe piața românească, suma care s-a vehiculat prin presa ultimelor săptămîni, aceea de 600.000 euro este, și la un calcul elementar, complet nerealistă. Ea abia dacă poate acoperi turnarea, în cazul în care această activitate nu este asigurată cumva gratis de către
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
investiție cu o deturnare de fonduri din zonele defavorizate ale inepuizabilei noastre tranziții, adică de a socoti aceste sume în cantități de zahăr, de ulei, de pîine și de medicamente care nu mai ajung niciodată la nevoiașii cronici ai societății românești, atunci se naște încă o întrebare: aceea dacă nu cumva statuia lui Lenin a lăsat în zonă o moștenire mult mai grea decît ar da de înțeles doar soclul stingher și tricolorul lui provizioriu!? P.S. în Evenimentul zilei de duminică
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
al necesității de a studia "termenii poetici nefigurați". Inventare centrate asupra unor autori și epoci au vizat mai ales clișeele limbajului romantic: dalb, dulce, aprig, duios, tainic, suspin, zefir, filomelă, amor etc. Stilisticienii care s-au ocupat de limbajul poeziei românești au consemnat de obicei tacit inventarele nefigurate, insistînd mai curînd asupra limbajului figurat; studiile Mihaelei Mancaș, de exemplu, sînt centrate asupra unor fenomene retorice indiscutabil mai complexe și mai interesante din punctul de vedere al literaturii. Un articol din 1983
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]