1,376 matches
-
fost nespus de bucuros să am onoarea să mă găsesc printre cei cărora le-a fost conferită prestigioasa recunoștiință națională. Bucuria a fost și mai mare când, în timpul ceremoniei, desfășurată la Palatul Cotroceni, am fost considerați printre aceia, care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii limbii române în comunitățile de români din jurul frontierelor: ,,Nu pot să nu apreciez faptul că, deși veniți din zone cu tensiune maximă pentru populație, cu îngrijorări mari, ați găsit timp să faceți drumul până la București
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
nu ajungi în situația de a face atâtea compromisuri, încât să îți pierzi propria identitate. Cât timp voi avea forțe și capacitate de a activa, nu voi neglija acest deziderat. Sunt ferm decis să lupt pentru păstrarea identității noastre, pentru românism. Fiecare mișcare a naturii sau a vietăților, tot ceea ce se petrece în jurul nostru, are un sens, are un rol important în viață, nu doar pe Pământ dar și în întregul Univers... Parafrazez, în esență încerc să dezvolt o idee bine
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Mugurel Pușcaș iubește rădăcinile timpului, soarele, imensă întoarcere spre începuturi. Preocupat de viața CETĂȚII, semnalând prin cuvânt tot ce frământă de veacuri istoria neamului (Alaiul domnesc, Gândiți-vă, români, la Eminescu, Pământul vechii Dacii vrem, Țăranul), poetul e bolnav de românism, îndrăznesc a spune, acum, când ar putea să pară desuetă afirmația. Am convingerea, că în și prin poezia sa, distinsul scriitor mai are multe de spus, de transmis, beneficiind de două atuuri importante: talentul incontestabil și dorința de perfecțiune. Un
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
iile, iar Buni arătă cu mâna spre ia purtată cu mândrie, chiar de dânsa. Sala o aplaudă călduros pe Buni, care se retrage strângând mâini în drumul spre ușa. Păstrez în mine ecoul emoției întâlnirii cu tradiția, precum și cu frumusețea românismului din noi. Anticipez deja întâlnirea din anul ce vine, ce va avea loc tot în preajma Sânzienelor. Am plecat de la Festivalul Iei cu înțelegerea că o parte din tradiția noastră s-a scris cu acul. Împunsătură cu împunsătură. De fapt, s-
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
studii ale autoarei, cele despre Xenopol și Iorga fiind cu deosebire semnificative pentru ansamblul demersurilor sale, căci este vorba de istorici care au contribuit în bună măsură la elaborarea discursului național. Cîteva remarci pertinente se pot întîlni apoi în Avatarurile românismului 6, text ce stă oarecum la originea sintezei despre națiunea română 7. Fenomenul regenerativ din secolul XIX se află în miezul acestei reflecții, reînnoite și cu alte ocazii. Ieșirea din "haloul de mizerie și exotism" s-a făcut progresiv, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Această dublă sublimare presupune și o orchestrație politică: după 1848, fiecare nou regim s-a adresat țărănimii, răsfățată de legiuitori în 1864, 1920, 1945 și 1991. Țărănimea este cîntată ca fiind pură, sufletul ei simplu este un refugiu salvator al românismului. Și cu toate acestea, țărănimea n-a încetat să decepționeze și să neliniștească cînd cu violența ei primitivă, cînd cu conservatorismul său politic. Trecerea de la idealitatea națională la realitatea socio-politică a fost plină de deziluzii. Fiecare generație de intelectuali reînnoadă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
argumente de drept și fondată pe demonstrații în favoarea guvernului potrivit este sincronă cu evoluția contemporană a Serbiei, a Greciei și a Bulgariei. Sincronia aceasta este adesea ștearsă din istoriografia națională în favoarea unei organizări a discursului care subliniază dinamica proprie a românismului și o valorizează. Spre exemplu, cu ocazia Congresului Internațional de Științe Istorice de la Madrid, din 1990, istoricul Platon, reprezentant al acestei școli naționale, precizează că "Principatele române țările române, s-ar putea spune au reprezentat unul din punctele sensibile ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a mai rămas nimic. Nimic, sînt o zdreanță". Redresarea se realizează printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier și să participe la revista Cruciada Românismului. Henri Barbusse îl acuză de trădare... Istrati rămîne un adversar convins al capitalismului, dar înțelege să poată proteja națiunea ca o comunitate solidară fără a se alătura naționalismului conservator al lui lorga, maestrul gîndirii de la începutul veacului. Am rămas profund
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al imperiilor, activînd avangarde politice și culturale care fac să se clatine frontierele legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție și Internaționale. Reașezarea ordinii după 1907 a calmat: statul și-a dovedit soliditatea și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tardivă: în Transilvania, ca și în Basarabia, ea datează din 1918. Imaginea predestinată a realizării națiunii în spațiul său legitim ideal al frontierelor presupuse ca fiind ale vechii Dacii, un termen recurent, devine o realitate culturală și intră în componența românismului. Or, viața trăită este complexă, în cadrul populației românești din Transilvania existînd dezbateri și divergențe. În ultimul deceniu al secolului XIX, viitorul politic, al românilor din Transilvania este nesigur. Puterea de atracție a Vechiului Regat este neînsemnată: pentru ardeleni, ordinea habsburgică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru Quai d'Orsay o conversație cu omul politic Take lonescu, ministrul Franței la București scrie: "Știți, mi-a spus el, mulțimea de regiuni între care se împarte românismul. În Basarabia, teritoriu rusesc, elementul român se compune din mari proprietari și din țărani. Primii sînt rusificați și nu au de ce se plînge, deoarece ei obțin funcții și grade. Țăranii sînt foarte liniștiți din punct de vedere național, nu există
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată și la sate, în vara anului 1917, odată cu îndrăzneala inițiativelor ucrainiene care trec de la autonomie la independența însoțită de revendicări teritoriale asupra Basarabiei, situația se complică. Divergențele se radicalizează în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statul etnocratic este un stat moral. Cum nu există alt criteriu al Binelui decît criteriul creștin, statul etnocratic este un stat creștin, aflat sub tutela regelui. În vreme ce Crainic organiza proiectul statului etnocratic, revista Gîndirea îl completa cu articole consacrate ortodoxiei, românismului și monarhismului, pentru a arăta, în septembrie 1939 spre exemplu, că "monarhia nu a reprezentat doar o funcție politică a statului, ci și în același timp o funcție religioasă. Așa cum o crezuseră voievozii [...], România a fost creștină și monarhică de-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru dreapta anilor '30, se angajează ferm de partea Germaniei și exprimă cu forță respingerea bolșevismului, ca și refuzul față de democrațiile occidentale. La fel ca și Crainic, și Radu Gyr începe, în 1943, să pledeze în coloanele Gîndirii pentru transfigurarea românismului. Crainic vorbește despre ortodoxia românească și funcția sa europeană, în alternanță cu teologul Dumitru Stăniloaie. Această susținere ideologică explică fără îndoială energia depusă de Antonescu pentru apărarea armatei și a oamenilor săi împotriva unei anumite indiferențe germane. Antonescu, fiind sigur
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Socialiste România se bucură de drepturi egale în toate domeniile vieții politice, economice, juridice și sociale, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie". Însă o practică asimilaționistă asociată unui discurs al statului-partid român, nutrit dintr-o istorie bazată pe sărbătorirea românismului creează minorităților un sentiment de excludere, de discriminare. Afirmarea drepturilor omului oferă o pîrghie de distanțare față de pretențiile partidului văzut ca partid român, individul pretinzînd dreptul la diferență. Această afirmare a diferenței este o apărare a individului dar individul, proclamîndu-și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scapă. Ideologia este fermă și merge spre formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță, care a fost aceea a Germaniei naziste cu Ungaria horthistă. NAȚIUNEA
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
document inedit. Scurtu, loan, Din viața politică a României. 1918-1926, București, Editura Litera, 1975; Viața politică din România, București, Editura Albatros, 1982. Spector, Sherman David, Roumania at the Paris Peace Conference, New York, Bookman Associates Inc., 1962. Stăniloaie, Dumitru, Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939. Unirea Transilvaniei cu România, Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza: Catolicism și Românism..." (din Cuvântarea la sărbătorirea Bisericii din Șișești, 15 / 27 aug. 1890). Dacă, într-un anume fel, era îndreptat împotriva poeziei lui M. Eminescu tot atât de adevărat este că el se răsfrânge mai adânc, spre "critica lui Maiorescu în contra școalei Bărnuțiu, în contra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în stare să atingă fibra ascunsă, germinativă a artei, și acest ceva e pe cale să cîștige teren. E vorba de proliferarea unor sintaxe teozofice, care, conștient sau nu, merg mînă în mînă cu retorica naționalistă, cu formațiunile de contrabandiști ai românismului bubuitor. Și dacă exponenții acestei orientări ar fi niște rudimentari, încă nu ar fi mare lucru, dar din ce în ce mai mulți artiști autentici, de înclinație dovedită, își pun talentul în serviciul unui mesianism incontinent, producînd stupoare și derută. Simpla recurgere la simboluri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
excepțional, om al rezistenței anticomuniste, cineastul de vogă internațională se află într-un devorant parcurs al filmării mizeriei noastre. Nu știu cum, dar, într-un fel, parcă ar suna motivat ca regizorul să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce l-a mînat pe același sclipitor regizor să facă din O vară de neuitat o emblemă, la urma urmei, falsă și nedreaptă, a totuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venit din Răsăritul ăsta fabulos, sînt absolut siderat de ignoranța de care mă tot izbesc... credeți-mă... sînt mereu tentat, n-am încotro, să compar: ce mai! românul e incomparabil mai cult, mai... și dă-i, și dă-i cu românismul. Stupoare. Mascată (la mese, mă rog, figuri subțiri), dar stupoare. Pe la patru, în pisoar, cu protagonistul serii, rupînd el tăcerea actului, jenantă: mă, aici... la noi, totul pute. Zbaang! Năzdrăvan post t.v., preluat, prin releu (echidistant) și de eterul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul operei proprii, cumva în sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n. C.) aducem o completare scrierilor noastre filosofice anterioare: Puterea sufletească, Elemente de metafizică, Personalismul energetic, Vocația ... și Românismul..., care toate au la baza lor deosebirea dintre cauzalitatea mecanică, postulată de științele fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în ordine a operațiilor logice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]