1,018 matches
-
alaiul tău de Hayek, Burke, Mises, Tocqueville, de Maîstre, Friedman & Co prin șleaurile, pe dealurile și văile despădurite de troțkism, guevarism și maoism, când afli că bolșe vismul ceaușist e catalogat drept „capitalism de stat“?!? Să știe tânărul de la Universitatea Româno-Americană, cel care, cu tot respectul, m-a acuzat de fugă de responsabilitate, că noi am fost educați întru evazionism și dulce împlinire estetic-metafizică, echivalând activismul cu autoa nihilarea. Pentru noi, idealismul va fi fost o rupere strategică de capacitatea de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Waltz • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Petrolul și relațiile internaționale din 1945 pînă în present, Andre Nouschi • Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr. • Relații româno-austriece, Alexandru Popescu • Realism și relații internaționale, Stefano Guzzini • Relații româno-americane. 1940-1990, Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney • Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955, Paul Ullmann • Relațiile diplomatice austro-române între 1945-1997, Paul Ullmann • Sistemul internațional după Războiul Rece, Ewan Harrison •Teorii ale relațiilor internaționale, Scott Burchill ș.a. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aștepți de la Aureliu Busuioc textul promis), mai vorbim din când în când la telefon. Aflu astfel că autorul „Unchiului din Paris” se amuză copios ascultând „comentariile” muzicale ale disc-jockey-ilor de la posturile independente de radio din Chișinău. Un adevărat ghiveci lexical româno-american, încondeiat într-o palatalizare de tip rusesc ce-ți veștejește auzul... Inițiativa unor lansări de carte la Librăria Luceafărul merită susținută măcar și pentru că oferă prilejul unor întâlniri ale scriitorilor basarabeni cu cititorii lor. Dar nu numai pentru atât. E
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în științele exacte, români sau evrei din România, cu relații de simpatie sau de prietenie câteodată între ei, dar care nu simțeau nevoia de a constitui ceva instituțional. Singurul lucru care s-a constituit instituțional mai durabil a fost Academia Româno-Americană, care într-adevăr a reușit să concentreze o parte din elitele respective. A fost energia d-nei Maria Manoliu, pe care o cunoscusem din țară era ceva mai în vârstă decât mine, fusese asistenta lui Iorgu Iordan. Ea era un om
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Monographs, Boulder Distributed by Columbia University Press, New York (c) 1991 by Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973-586-155-0 PRINTED IN ROMANIA Joseph F. Harrington Bruce J. Courtney RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE 1940-1990 Traducere de MIHAELA SADOVSCHI Prefață de V.FL. DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII Prefață / 9 Cuvînt înainte al autorilor / 27 Capitolul I. Generalități: Război și pace / 29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europei, CSN 58/2 / 102 Capitolul III. Reglementări privind exporturile și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României / 132 America și COCOM /134 Restricțiile americane pentru export: un bilanț pentru 1951 / 139 De la Cannon la Battle / 140
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Battle / 140 Politica americană pentru Europa de Est: un bilanț pentru 1951 / 143 Capitolul V. O nouă viziune și o nouă direcție / 145 Întoarcerea la restricțiile de export / 145 Ivirea unei noi perspective / 148 Noua politică americană pentru Europa de Est / 151 Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
export / 145 Ivirea unei noi perspective / 148 Noua politică americană pentru Europa de Est / 151 Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) / 168 Securitatea și comerțul / 170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII. Un acord comercial româno-american și Clauza națiunii celei mai favorizate / 358 Negocierea acordului comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comercial / 358 Congresul și acordul comercial / 362 Ceaușescu îl vizitează pe Ford / 365 Ford vizitează Bucureștiul / 369 Primele roade ale tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului lui Ford /386 Capitolul XIV. Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 / 388 Congresul, Carter și drepturile omului / 388 România și drepturile omului / 391 Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare prezidențială din 1978 / 411 Pacepa și Goma / 414 București-Moscova-Washington / 415 Capitolul XV. Ostaticii, mereu ostaticii / 418 Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 / 418 Deficitul comercial american / 422 Congresul și derogarea din 1979 / 424 Afacerea Trifa / 429 Reacții la revoluția lui Khomeini / 431 Sovieticii invadează Afganistanul / 434 De la Vance la Brzezinski / 436 Problema datoriilor externe ale României / 438 Congresul și derogarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mari conflagrații a secolului de testamentul politic al lui George Washington care recomanda urmașilor să nu participe la alianțe pe bătrînul continent și, în genere, să nu se lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența, la început, a celor două state în rîndul neutrilor. Situația, deși bazată pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor legături mai strînse decît pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor legături mai strînse decît pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit a fi atitudinea SUA față de participarea României la primul război mondial și recunoașterea, de către factorul american a drepturilor istorice românești, consacrate prin tratatul secret din 19165. În acest context se situează
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegeri a adus la Casa Albă pe republicani, practic, timp de 12 ani, toți președinții Harding, Coolidge, H. Hoover, ales în 192831 au dus o politică de strictă neutralitate și de izolaționism. Într-un asemenea cadru au evoluat relațiile politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cîteva rezerve specifice situaței sale față de Uniunea Sovietică, ceea ce Moscova a acceptat 36. România și SUA semnau, la 21 martie 1929, un tratat de arbitraj și conciliere, în urma unor tratative care duraseră aproape un an37. Pe plan economic, raporturile româno-americane, în primul deceniu interbelic, au avut în obiectiv două chestiuni: prima era legată de consolidarea datoriei contractată de România în SUA în anii 1914-191838. A doua se referea la momentul și consecințele adoptării, în cadrul politicii "prin noi înșine", a legii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Germaniei și al Italiei în problemele balcanice ducînd Bucureștiul la "politica de astăzi"97. SUA au considerat că "arbitrajul" de la Viena era contrar doctrinei Stimson (nerecunoașterea modificărilor teritoriale săvîrșite prin forță)98. După instalarea dicataturii legionaro-antonesciene în septembrie 1940, raporturile româno-americane, fără a înregistra probleme grave, s-au deteriorat treptat pînă la declararea ostilităților între București și Washington, în decembrie 1941 și iunie 194299. Atitudinea SUA față de România, în anii 1942-1944, a fost dictată de considerente militare și politice. La început
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA să urmărească cu interes actul de la 23 August 1944, care a avut consecințe considerabile, politico-diplomatice și militare, asupra terminării conflagrației mondiale. În anii 1944-1945, România a participat la războiul antihitlerist, fiind a patra forță militară a Națiunilor Unite. Raporturile româno-americane în perioada următoare victoriei insurecției din August 1944 au fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului cu Națiunile Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar parțial, textul tratatului. Nu a reușit. Începea un drum greu al românilor: acela al recîștigării adevăratei independențe naționale. În perioada care a urmat loviturii de stat din august 1944, restabilirea raporturilor româno-americane a presupus, din partea ambelor țări, timp, eforturi și înțelegere. Semnarea de către România a Tratatului de pace și ratificarea acestuia, de către forurile legislative românesc și american, încheia o etapă importantă din istoria relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale bilaterale. După încheierea Tratatelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova. Nicolae Ceaușescu avea nevoie de tehnologia occidentală și de o mai mare independență față de statele C.A.E.R.-ului. Atît șeful statului român, cît și Corneliu Bogdan, ambasador la Washington, considerați de autorii prezentei lucrări principalii animatori ai raporturilor româno-americane din anii '70 și '80 doreau să obțină pentru țara lor "Clauza națiunii celei mai favorizate". Administrația americană a acordat-o, reînnoirea anuală a acesteia fiind justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae Ceaușescu de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un alt stadiu al evoluției sale politico-economice și sociale, pe baza schimbărilor profunde produse în întreg fostul lagăr comunist, se schimbă și natura relațiilor româno-americane care nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind o jumătate de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produse în întreg fostul lagăr comunist, se schimbă și natura relațiilor româno-americane care nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind o jumătate de secol de raporturi româno-americane cu o documentare impresionantă și exhaustivă rămîne o lucrare de referință la aprofundarea raporturilor între cea mai mare parte a lumii SUA și România, o țară mică aflată de secole în "calea răutăților". Judecățile și concluziile celor doi autori, interesante
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
importante cărți publicate în spațiul anglo-saxon despre politica externă a României în anii dictaturii comuniste. Titlul (Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations/ Arta de a da cu tifla rușilor. O jumătate de secol de relații româno-americane) este inspirat de o replică a ambasadorului român la Washington, Corneliu Bogdan, anume că unul din motivele pentru care Președintele american Richard Nixon a vizitat România în 1969 este acela de "a le fi dat cu tifla rușilor". Lucrarea, să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]