1,009 matches
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1957-1961), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1970) și la Editura Minerva (1970-1973). Din 1990 este secretar al Asociației „Amicii Statelor Unite”. Între anii 1998 și 2000 activează ca secretar general de redacție al „Revistei româno-americane”. Colaborează la „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Pembroke Magazine” (Carolina de Nord, SUA), „Secolul 20”, „Tribuna României”. C., prieten cu Mihail Sebastian (în al cărui jurnal este evocat de câteva ori), se afirmă ca un bun traducător din literaturile engleză și americană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
originalului. Scrupulozitatea traducătorului se vădește și în grija cu care și-a revizuit prima ediție. Pentru Njala. Saga despre Njal este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1980). C. are, de asemenea, numeroase contribuții (studii, comunicări) în domeniul relațiilor româno-americane. Traduceri: B. Galanov, Boris Polevoi, București, 1955; Ernest Thompson Seton, Povestiri despre animale, București, 1956; Ralph Fox, Gingis-han, București, 1958; Erskine Caldwell, Moartea unei haimanale, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961, Pământ american, București, 1969; Charles Dickens, Viața lui David Copperfield
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
petrece în sine și a vedea "ce e rău și ce e bine". Și, ca să nu mai lungesc vorba, deși ar fi multe de spus (incitați de inteligența sclipitoare a lui Constantin Virgil Negoiță), ajungem la concluzia inevitabilă că autorul româno-american este un minunat întemeietor al eonului transmodern, având, nu înțeleg de ce, eronata convingere că vorbește despre postmodernism. Poate fiindcă logica fuzzy e în stare să înglobeze și postmodernismul în conceptul vag de transmodernism. XI. TEMELIILE TRANSMODERNISMULUI 1. Cadre generale. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la US Army Languages School din Monterey (1953-1956) și studiază la University of California, Berkeley (1957-1959), tot aici luându-și doctoratul în filologie italiană (1978). Profesor de limbi romanice la Contra Costa College, California (1959-1980), este unul din fondatorii Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (1975), președinte (1978-1982) și vicepreședinte (1982-1988) al acesteia. Anii tinereții (1991), primul volum de memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I., Cărările speranței. Destine ale rezistenței anticomuniste din Banat, Marineasa, Timișoara, 1998. Sima, Horia, „Pentru ce-am pierdut războiul din răsărit și am căzut În robia comunistă”, Buletinul Comitetului Național Româno-American, XV, 20 aprilie 1972. Sitariu, M., Oaza de libertate. Timișoara, 30 octombrie 1956, Polirom, Iași, 2004. șandru, Dumitru, „Decretul 83/1949”, Arhivele Totalitarismului, I, 1/1993, pp. 133-145. Van Gennep, Arnold, Formarea legendelor, Polirom, Iași, 1997. Voicu-Arnăuțoiu, Ioana Raluca, Luptătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Paris. Invitat să se înscrie la un doctorat, alege etnologia. În 1979 cere și i se acordă azil politic în Franța, iar în 1982 își ia doctoratul la Sorbona. Concomitent, depune o activitate marcantă în domeniul medical. Membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (1984), șef al Secției de folclor a Institutului de Cercetări al acestei Academii (1985), fondator (împreună cu Paul Simionescu) al Asociației Sociologilor și Etnologilor (1987), afiliată Casei Românești din Paris, este și membru al Asociației Ziariștilor Români-Vest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
serie de dicționare și enciclopedii de artă și colaborează constant la publicații ale exilului românesc, între care „Revista scriitorilor români”, „Apoziția”, „Destin”, „Viața noastră”, „Limite”, „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”. La 85 de ani, Academia Româno-Americană îl va sărbători prin realizarea volumului omagial Un om, o viață, un destin : Ionel Jianu și opera lui. SCRIERI: Cavalerii verticali (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1931; Petre Iorgulescu-Yor, București, 1939; Theodor Pallady, București, 1944; N. Tonitza, București, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
poposit maestrul Ion Murariu. Mi-a văzut lucrările și a început să mi le noteze pe fiecare în parte. M-a lăudat și asta m-a făcut să merg mai departe.” Născută la Bacău pe 29 aprilie 1985. Studii: Universitatea Româno-Americană Debut artistic - 1996 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 14; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
relațiilor internaționale în România, Ruxandra Ivan • Ghid de diplomație, Ralph-George Feltham • Petrolul și relațiile internaționale din 1945 pînă în prezent, Andre Nouschi • Omul, statul și războiul, Kenneth N. Waltz • Relații româno-austriece, Alexandru Popescu • Realism și relații internaționale, Stefano Guzzini • Relații româno-americane. 1940-1990, Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney • Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955, Paul Ullmann • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Teorii ale relațiilor internaționale, Stephen M. Walt • Dunărea. Geopolitică și negociere. Studiu de caz, Ciprian-Beniamin Benea • Puterea
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Borbély, Xenograme, 22-27; Regman, Dinspre Cercul Literar, 239-241; Spiridon, Interpretarea, 150-153, 162-166; Ungureanu, La vest, II, 85-94; Călin Andrei Mihăilescu, Virgil Nemoianu, în Dicț. scriit. rom., III, 440-442; Manolescu, Lista, III, 301-305; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 200-207; Gheorghe Grigurcu, Un româno-american, RL, 2002, 33, 34; Dan C. Mihăilescu, „Înțelepciunea calmă”, LAI, 2003, 13; Manolescu, Enciclopedia, 531-533. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
aștepți de la Aureliu Busuioc textul promis), mai vorbim din când în când la telefon. Aflu astfel că autorul „Unchiului din Paris” se amuză copios ascultând „comentariile” muzicale ale disc-jockey-ilor de la posturile independente de radio din Chișinău. Un adevărat ghiveci lexical româno-american, încondeiat într-o palatalizare de tip rusesc ce-ți veștejește auzul... Inițiativa unor lansări de carte la Librăria Luceafărul merită susținută măcar și pentru că oferă prilejul unor întâlniri ale scriitorilor basarabeni cu cititorii lor. Dar nu numai pentru atât. E
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și ale altor țări socialiste în Cehoslovacia și de sprijinire a "primăverii de la Praga", în pofida unei amenițări directe, puternice a Kremlinului, a unei politici externe independente. -Ridicarea nivelului relațiilor diplomatice cu SUA și creșterea substanțială a schimburilor economice și culturale româno-americane, recunoașterea R.F. a Germaniei (ianuarie, 1967), dezvoltarea amplă a legăturilor cu statele europene și țările în curs de dezvoltare (în perioada 1963-1969), neîntreruperea relațiilor diplomatice cu Israelul (după "războiul de 6 zile" purtat împotriva Egiptului, Siriei și Iordaniei iunie 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
România (2-3 august 1969), primire pe care au apreciat-o ca fiind, nu numai "fastuoasă", dar și "fără precedent". Realitatea este că, în dorința de a avea prima vizită a unui președinte american în România și de a îmbunătăți relațiile româno-americane, Nicolae Ceaușescu i-a pregătit lui Richard Nixon o "primire de zile mari". Tot în același scop, a fost amânată cu câteva zile și data la care era programată deschiderea lucrărilor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de locțiitor al Secretarului de Stat american, A. Harriman a manifestat un interes special față de România, iar discuțiile cu diplomați calificați și cu oficialități române au constituit repere în conturarea poziției sale favorabile și a unei noi etape în relațiile româno-americane în cursul unor vizite oficiale în SUA (Mircea Malița, în anul 1963; Gheorghe Gaston Marin in 1964). A. Harriman știa că nu venise în vizita sa la București pe un teren "gol" în gândirea diplomatică românească. Reprezentantul american a plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
independente față de Moscova, de deschidere către lumea occidentală, China și alte state, fără a se îndepărta de țările socialiste. Convorbirile de la Paris și Washington ale premierului Maurer au deschis și au făcut accesibilă calea contactelor la nivel înalt româno-franceze și româno-americane, prin schimbul de vizite la București și în țările respective ale șefilor de stat francez, american și român. România a fost prima țară socialistă din Europa, după URSS, care a stabilit, în 1967, relații diplomatice cu Republica Federală a Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage o supraveghere atentă din partea Siguranței Naționale. Colaborează deschis la „Dreptatea”, rămas principalul organ de presă al opoziției, e prezent în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”. În „Revista româno-americană” din 1946, îi apare ciclul de poeme Exil (retipărit abia în 1999), care relua pentru prima dată în țările din estul Europei tema exilului, atât de frecventată de scriitorii germani opozanți ai nazismului. De acum încolo va folosi pretextul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
lungă durată la zi Specializări acreditate Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 * Durata studiilor, în ani Specializări autorizate să funcționeze provizoriu Specializarea * Finanțe și Bănci 4 Administrație publică 4 Sociologie Asistență socială 4 * Durata studiilor, în ani 4. UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ DIN BUCUREȘTI înființată prin Legea nr. 274/2002 Învățămînt universitar de lungă durată la zi Specializări acreditate Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 Facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional Economia comerțului, turismului și serviciilor 4 Facultatea de Informatică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Ioan Picu Pătruț - țăran autodidact, autor de manuscrise și miniaturi (peste 3000); - Dionisie Romano (1806-1873) - fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru examinarea problemelor Orientului Apropiat. Șeful delegației române, premierul Ion Gheorghe Maurer, expune poziția României privind situația din Orientul Apropiat, în cuvântarea rostită la 23 iunie. Între premierul României și președintele S.U.A., Lyndon Johnson, au loc convorbiri referitoare la relațiile româno-americane, la chestiunile aflate pe ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U., precum și la alte probleme internaționale (sunt primele convorbiri româno-americane la nivel înalt după cel de-al Doilea Război Mondial). Marea Adunare Națională aprobă orientările și direcțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
la 23 iunie. Între premierul României și președintele S.U.A., Lyndon Johnson, au loc convorbiri referitoare la relațiile româno-americane, la chestiunile aflate pe ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U., precum și la alte probleme internaționale (sunt primele convorbiri româno-americane la nivel înalt după cel de-al Doilea Război Mondial). Marea Adunare Națională aprobă orientările și direcțiile de acțiune ale politicii externe românești conținute în expunerea prezentată de secretarul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceaușescu. Este prima manifestare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să reușească în cele din urmă și pentru a preveni apropierea celeilalte părți de Uniunea Sovietică, Statele Unite și China populară și-au intensificat, în taină, acțiunile de relaxare a relațiilor. Vizita vicepreședintelui S.U.A. la București în anul 1967, întâlnirile succesive româno-americane la cel mai înalt nivel din anii 1969 și 1970 și convorbirile neoficiale bilaterale ale unor înalte oficialități din acea perioada au făcut ca România să se afle în epicentrul acestor demersuri. În 1971, președintele Nixon s-a referit pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
comercial, cultural, mass-media etc., dar trebuie să apreciez, în aceste rânduri, că speranțele nu s-au adeverit în următorii patru ani după reuniunea de la București din anul 2008, acum aflându-ne la începutul anului 2013. Evenimentele intervenite ulterior în relațiile româno-americane privind scutul american antirachetă, respectiv, stabilirea locului pentru acesta în localitatea Deveselu (Oltenia) și staționarea unor trupe americane în Dobrogea au determinat reacția Rusiei care a declarat că o asemenea decizie "constituie un pericol iminent pentru securitatea sa". Contactele dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
III. Primăvara 2012, la Fundația Nicolae Titulescu. Domnul ambasador Lucian D. Petrescu luând cuvântul la lansarea volumului de Memorii al ambasadorului V. Dan. 29 ianuarie 2013, la Fundația Nicolae Titulescu. Lansarea volumului Politica externă a României, vol. IV. 2010, Universitatea Româno-Americană, București. Lansare de carte Politica externă a României, vol. III (AADCR). CUPRINS INTRODUCERE 5 MEMORIILE UNUI DIPLOMAT ROMÂN PE TOATE CONTINENTELE 8 DATE BIOGRAFICE (selectiv) 10 ROMA ISTORIC, IMPRESII DE CĂLĂTORIE 12 ÎNCADRARE ÎN MAE, FUNCȚII, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 17 REPUBLICA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fost construită în principal pe principiile și normele în materie ale dreptului internațional. Aceasta a contribuit sensibil la creșterea sprijinului în cadrul O.N.U. pentru soluționarea corectă a acestei probleme și a permis, în același timp, menținerea unui dialog constructiv româno-american pe această temă. Inițiativa României privind cooperarea europeană. Ca participant la reuniunea Adunării generale a O.N.U. din 1965, Nicolae Micu a participat la demersurile diplomatice de la New York, care au condus la dezbaterea în Comisia Politică a Adunării generale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
-ului", Editura "Capitel", București, 2007; ,,Dicționar româno-chinez, chinez-român'' în curs de apariție la Editura ,,Niculescu'', București. "Secretele Chinei antice și contemporane" în curs de apariție, Editura "Capitel", București. Participări la sesiuni și reuniuni internaționale: sesiunea pe tema dezvoltării relațiilor culturale româno-americane București, 1980; reuniunea Țărilor nealiniate de la Bali Indonezia, 1995; reuniunea N.A.T.O. de la Bruxelles privind relațiile cu țările Asiei, 1997. Activitate profesională In cei peste 30 de ani de activitate în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe și la câteva misiuni diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]