490 matches
-
discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația de la București a insistat, într-o primă etapă, ca negocierile în vederea pactului de neagresiune româno-sovietic să se desfășoare prin intermediul Poloniei. În a doua etapă, negocierile s-au desfășurat direct între U.R.S.S și România. Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, a încercat să introducă, în discuții, principiul potrivit căruia, în problema
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
U.R.S.S., pe de o parte și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în mod repetat. Gheorghe Brătianu atrăgea, de asemenea, atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate care ar fi asigurat accesul rapid al armatei sovietice spre teritoriul cehoslovac. Se suspiciona că guvernul român intenționa să semneze o convenție militară româno-sovietică, în legătură cu cea existentă între Cehoslovacia și U.R.S.S824. În timpul discuțiilor purtate în Parlament pe marginea cazului Șeba, deputaților li s-a distribuit broșura intitulată Regat Independent Român sau protectorat Cehoslovac, despre care s-a afirmat că ar fi fost
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
and Ideologies, an II, nr. 4, 2003. *** Diplomați iluștri, vol. V, Editura Politică, București, 1986. Djuvara, Neagu, Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914-1991), Editura Humanitas, București, 2008. Dobrinescu, Valeriu, Florin, "1917-1939: Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, pp. 33-38. Dobrinescu, Valeriu, Florin, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991. Dogan, Mattei, "Despre partide și jocul electoral. Imitarea democrației", (I), în Alternative 90, 1990, nr. 6-7, pp. 27-29. Drăghicescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura Mișcarea, București, 1934, p. 63, 66; Ion Calafeteanu, op. cit., p. 141. 777 Gheorghe. I. Brătianu, op. cit., p. 74. 778 Eliza Campus, op. cit., pp. 337-345. 779 Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939; Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, nr. 6, 2000, p. 36. 780 "Mișcarea", nr. 355, 2 februarie 1932, p. 1. 781 Idem, nr. 501, 515; 31 iulie, 18 august 1932, pp. 1, 1; Gheorghe I. Brătianu, op. cit., pp. 37-44; Ion Calafeteanu, op. cit., p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 37; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I.Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, p. 26; Jaques de Launay, op. cit., pp. 93, 98; Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939:Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, p. 37; Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 26-27; Ion Calafeteanu, op. cit., p. 229. 787 "Mișcarea", nr. 963, 6 aprilie 1934, pp. 1-2; Gh. Buzatu, op. cit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1937 și imediat după Anschluss. Iorga urmărea îngrijorat slăbirea forțelor Micii Antante. L-a înfuriat opera comică protofascistă pusă în scenă de primul-ministru al Iugoslaviei, M. Stoiadinovici. În vara lui 1936, Titulescu (influențat de francezi) a încercat să îmbunătățească relațiile româno-sovietice (poate chiar să încheie o alianță defensivă cu URSS). Iorga a rămas de neclintit, explicîndu-i regelui că "Rusia rămîne Rusia. Nu putem și nu trebuie să ne aliem cu ea. Dacă Franța ne-ar cere să încheiem o astfel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1995, pp. 62-100. 31 Pentru cooperarea militară româno-germană pe frontul de est vezi îndeosebi Hans Doerr, Der Feldzug nach Stalingrad. Versuch eines operativen Überblickes, Darmstadt, 1955, pp. 55-116; Alexandru Duțu, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), București, 2000, pp. 57-97; Friedrich Forstmeier, Odessa 1941. Der Kampf um Stadt und Hafen und die Räumung der Seefestung 15. August bis 16. Oktober 1941, Freiburg im Breisgau, 1967, passim; Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu. Relațiile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 263-330; Jean Ancel, Transnistria, volumele I-II, passim; Idem, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumul II, partea întâi, pp. 77-172. 43 Alexandru Duțu, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), pp. 71-73. 44 Friedrich Forstmeier, Odessa 1941. Der Kampf um Stadt und Hafen und die Räumung der Seefestung 15. August bis 16. Oktober 1941, p. 32 și următoarele. 45 Bundesarchiv-Militärarchiv Freiburg im Breisgau, RH 31-I Deutsche Heeresmission in
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Sfatul Țării unirea Basarabiei cu România. Maior în rezervă (din 01.03.1918); membru al Partidului Țărănesc din Basarabia (1918-1923); membru al Partidului Național Liberal (din 1923); deputat în toate Legislaturile României Mari (1919-1940); expert în delegația României la conferința româno-sovietică (martie-aprilie 1924); primar al orașului Chișinău (1923, 1927-1928, 1932); primar al municipiului Odessa (06.08.1941-18.03.1944). Arestat în 1945, judecat și condamnat de autoritățile comuniste la 10 ani muncă silnică pentru "crimă de război". A trecut prin închisorile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grăbit să tragă foloase din pierderile economice ale României. În mai, Brejnev și Kosîghin l-au chemat pe Ceaușescu la Moscova. În cursul acestei întrevederi, liderul român a acceptat să semneze la București, la începutul lunii iulie, îndelung amînatul Tratat româno-sovietic de prietenie, cooperare și ajutor reciproc. În buletinele de știri, Radio Europa Liberă sugera că sovieticii îl amenință pe președintele român cu sistarea furnizării minereului de fier necesar României 1381. O delegație sovietică a vizitat Bucureștiul pe 6 iulie. Deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
invitat pe spaniol la vila sa de vacanță, unde Carrillo a și făcut o vizită care s-a bucurat de multă publicitate. Acest eveniment, la care se adăuga comportamentul rebel al lui Ceaușescu amenințau să zădărnicească recenta îmbunătățire a relațiilor româno-sovietice. Pentru a preîntîmpina o astfel de ruptură, Ceaușescu a adus omagii Moscovei și a vizitat Kremlinul cu ocazia celei de-a 60-a aniversare a Revoluției Bolșevice 1906. Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului Între timp, la Washington
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a scăpa de datoriile externe îl forța să se orienteze către importuri care nu trebuiau plătite cu valută forte. Moscova dispunea de resursele energetice și materia primă necesare pentru a asigura activitatea fabricilor românești. La finele anului 1986, volumul comerțului româno-sovietic crescuse cu 47% față de 1985. După aproape 20 de ani, în România apăruseră iar tehnicieni, specialiști și agenți de achiziție sovietici. Specialiștii români colaborau cu cei sovietici pentru a conecta România la rețeaua energetică Mir, comună tuturor țărilor CAER, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmare, oamenilor le era teamă să-i răspundă lui Gorbaciov 2443. Acestuia din urmă nu-i era, însă, frică să vorbească. El a spus clar acest lucru la dineul oficial oferit în ziua sosirii lui. Gorbaciov a arătat că relațiile româno-sovietice au nevoie de o "schimbare calitativă". Extinderea relațiilor depindea de îmbunătățirea calității produselor "și aceasta se putea realiza printr-o mai bună integrare în CAER"2444. A doua zi, Gorbaciov a vorbit în fața cîtorva mii din cei mai de soi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovrompetrol a ființat pînă în decembrie 1955, iar Sovromcuarț, întreprinderea de exploatare a uraniului, a fost desființată în noiembrie 1956. Montias, Economic Development in Communist Rumania, p. 50. Cu toate acestea, în luna octombrie 1956 a fost încheiat un acord româno-sovietic prin care Bucureștiul era obligat să trimită Uniunii Sovietice 85% din producția de uraniu George Ciorănesco și alții, Aspects de relations russo-roumaines: Retrospectives et orientations, Minard, Paris, 1967, 1970, p. 197 814 S.Fischer-Galați, The New Rumania, p. 51 815Telegramă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]