1,455 matches
-
constituită în România; 2) mitropolitul catolic din București va avea sufragani în România și în Bulgaria, însă, va fi proclamat cetățean român și va avea poziția mitropoliților noștri ortodoxi; 3) seminarul romano - catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano - catolic român. Dacă "Romînul" poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano - catolice din București. Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu? Iată întrebarea la care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avea poziția mitropoliților noștri ortodoxi; 3) seminarul romano - catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano - catolic român. Dacă "Romînul" poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano - catolice din București. Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu? Iată întrebarea la care cerem un răspuns precis. Și, dacă este in partibus infidelium, prea puțin ne pasă, poarte chiar titlul de papă. Dacă nu este însă in
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
De exemplu, o fișă poate să cuprindă Însemnări despre unelte sau arme utilizate de oameni Într-o anumită epocă (de piatră, a bronzului, medievală etc.). Altele se pot referi la obiecte găsite de arheologi Într-o așezare străveche, dacică sau romană etc. Alte fișe pot să redea desene ale unor unelte casnice, din epoca..., la care sunt adăugate unele Însemnări privind denumirea acestora, utilizarea lor, materialul din care sunt confecționate, numele părților componente, locul unde au fost găsite, data descoperirii lor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti nici un cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul școlii este obligat să conștientizeze aceasta și să acționeze ca un profesionist al comunicării (Ollivier, B. , 1992; Romano, C., ș.a., 1987); • Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care, vom vedea, filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
monede, oferite de V. A. Urechia, D. A. Sturdza, Constantin Orghidan sau de Mihail C. Suțu, organizatorul, de altfel, al Cabinetului numismatic, donațiile în stampe, hărți, dar mai cu seamă în cărți. Însemnata donație făcută în 1867 de episcopul Buzăului, Dionisie Romano, care a oferit întreaga bibliotecă de cărți vechi a căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu - punct de plecare pentru viitoarea Bibliotecă a Academiei Române - a fost completată și îmbogățită de-a lungul anilor, reușindu-se formarea celei mai bogate biblioteci din România. După 1948
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
măreț, mare senior, semănând până la confuzie cu clișeele peplumurilor... Versiunea lui Cicero spune mai multe despre incapacitatea unui om de a trăi la înălțimea idealurilor sale decât despre adevărul tezei lui. Pentru că există epicurieni implicați în viața cetățenească și politică romană de fiecare zi - să ne amintim de Cezar și de Cassius. Trecerea de la epicurismul grec la versiunea sa romană presupune și o translație de la asceza austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să nu ascultăm lecțiile realității, trebuie în mod evident să persistăm în etica bazată pe convingere, atât de grecească, a lui Epicur și să refuzăm orice implicare politică; în schimb - poziție care ține de etica bazată pe responsabilitate, atât de romană -, când vrei să practici filosofia în viața de toate zilele, trebuie să imaginezi o terță opțiune și să crezi în posibilitatea de a infuza filosofie în politică. Pentru că cea mai bună politică se definește ca fiind cea care înlesnește cel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de cei doi Antonini face din Imperiul Roman, pentru aproximativ 300 de ani, cel mai performant sistem politic și economic, cu cea mai puternică armată pregătită atât pentru noi cuceriri, cât și pentru apărarea de invaziile barbarilor. Superioritatea Pax Romana se evidenția prin: guvernare republicană cu Senat și, imperator, organizarea eficientă a administrației publice, comerț dezvoltat, organizare militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea rapidă a forțelor în teatre de război și victorii facile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sloganurilor, dezvăluind o posibilitate expresivă nebănuită și indicând o evoluție diferită de cea care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
clericalismul), pentru ca mai apoi să îi ia locul prin faptul că le oferea oamenilor o viziune totală și unică asupra vieții (nemaiavând nevoie așadar de clericalism, ca instrument al puterii). E adevărat: după cum spuneam, lamentărilor patetice ale jurnalistului de la Osservatore romano li se adaugă imediat - în cazurile de opoziție „clasică” - acțiunea magistraturii și a poliției. Dar este un caz de supraviețuire. Vaticanul încă mai găsește în aparatul de stat oameni din vechea gardă, care să-i fie fideli: dar sunt bătrâni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
contrazisă. Într-adevăr, sloganul acestor jeanși nu se limitează să comunice necesitatea de consum, ci se prezintă de-a dreptul ca un nemesis - chiar și inconștient - care pedepsește Biserica pentru pactul său cu diavolul. De data aceasta, jurnalistul de la Osservatore romano se află cu adevărat descoperit și neputincios: chiar dacă magistratura și polițiștii, puși imediat, creștinește, în mișcare, vor reuși să smulgă de pe zidurile națiunii acest manifest și acest slogan, de-acum este vorba despre un fapt ireversibil, chiar dacă poate cu mult
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
perspective istorice: Biserica nu îi este utilă puterii 1tc "6 octombrie 1974. Noi perspective istorice \: Biserica nu îi este utilă puterii1" Referindu-se la intervenția mea asupra situației actuale și reale a Bisericii (Corriere della Sera, 22 septembrie 1974), Osservatore romano 2 scrie printre altele, într-un articol violent de reacție: „Nu știm de unde are sus-numitul atâta autoritate, dacă nu din câteva filme de un enigmatic și reprobabil decadentism, din abilitatea unui stil scriitoricesc coroziv și din anumite atitudini suficient de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acord în privința succesului operelor mele cinematografice. Așadar, vinovați sunt criticii care mă judecă, iar spectatorii sunt niște proști, pentru că vin să-mi vadă filmele. Toate astea sunt „mărunțișuri culturale”. Și asta pentru că nu sunt clerico-fasciste. Într-adevăr, când în Osservatore romano se scrie că un film este „de un enigmatic și reprobabil decadentism”, e indubitabil că sensul acestor cuvinte este același ca în cazul subculturii care ardea cărțile și tablourile „decadente” în numele unei „morale sănătoase”. Chiar și „scrisul coroziv” este o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sociologie. Încă o dată, se sare peste cultura reală. Încă o dată, instrumentele puterii par a fi semnificative și decisive. Această cultură a Vaticanului, ca lipsă a unei culturi reale, este cea care probabil l-a împiedicat pe semnatarul articolului din Osservatore romano să înțeleagă ceea ce scrisesem eu referitor la criza Bisericii, și anume că nu era câtuși de puțin vorba despre un atac. Era aproape un act de solidaritate - desigur, extrem de anormală și de prematură -, datorat faptului că, în sfârșit, Biserica îmi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, CNS Cartel Alfa, „Sindicalismul în schimbare”, HYPERLINK "http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm" http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm. ***, Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, HYPERLINK "http://www.ces.ro/romana/legea ces.html" http://www.ces.ro/romana/legea ces.html. ***, Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, HYPERLINK "http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca" http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, Legea 143
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Sindicalismul în schimbare”, HYPERLINK "http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm" http://www.cartel-alfa.ro/congres2000doc.htm. ***, Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, HYPERLINK "http://www.ces.ro/romana/legea ces.html" http://www.ces.ro/romana/legea ces.html. ***, Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, HYPERLINK "http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca" http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. ***, Legea 143/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în platitudini confortabile, clamate, însă, cu sentimentul descoperirii cine știe cărei adânci filosofii. SCRIERI: Pământ, Cluj, 1922; Traduceri: Jókai Mór, Îngerul vărsării de sânge, București, 1916. Repere bibliografice: Iosif Eugen Naghiu, Un poet grănicer. Vasile Al-George, VTRA, 1935, 3-4; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, IV, Bistrița, 1981, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 56-57. T.T.
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
este insistent susținută în câteva texte speciale: Disertație pentru începutul limbei românești, Disertație pentru literatura cea vechie a românilor (ambele publicate ca anexe la Istoria pentru începutul...) și Dialog pentru începutul limbei române între nepot și unchi (tipărit împreună cu Orthographia romana sive latino- valachica, 1819). Necesitatea revenirii la scrierea cu caractere latine, a elaborării unui dicționar făcea acută problema ortografiei, abordată sistematic în lucrarea Orthographia romana..., unde M. propune norme care să evidențieze prototipul latin al cuvintelor, folosind unele sugestii de
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
pentru începutul...) și Dialog pentru începutul limbei române între nepot și unchi (tipărit împreună cu Orthographia romana sive latino- valachica, 1819). Necesitatea revenirii la scrierea cu caractere latine, a elaborării unui dicționar făcea acută problema ortografiei, abordată sistematic în lucrarea Orthographia romana..., unde M. propune norme care să evidențieze prototipul latin al cuvintelor, folosind unele sugestii de notare a sunetelor din italiană. Ideile și criteriile sale în acest domeniu au servit și ca norme în alcătuirea unei lucrări lexicografice colective începute de
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
în volumul Cultul păgân și creștin (1884). Datinile, ca și basmele, publicate cu comentarii sub titlul Descoperiri mari în povestele (basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
13, 1988, p. 57-68. • V. Pârvan, op. cit., p. 110-112. Pentru peregrinus, vezi acum D. Noy, op. cit., p. 1; despre collegium, funcțiile, compoziția și organizarea acestuia, vezi mai recent F.M. de Robertis, Storia delle corporazioni e del regime associativo nel mondo romano, II, Bari, f.a., în special p. 13-15; G. CharlesPicard, J. Rougé, Textes et documents relatifs à la vie économique et sociale dans l’Empire romain. domeniile vieții economice antice, astăzi nu există consens printre cercetători în privința adevăratului înțeles al unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Economy in the Greek Cities of the Roman Empire: Some preliminary Remarks, în Pratika tou è’ Diethnous Synedrion Ellenikès kai Latinikè Epigraphikès, Athena, 3-9 oktôbrion 1982, Athena, 1984, p. 134-143; L. de Salvo, Economia privata e publici servizi nell’impero romano. I corpora nauiculorum, Messina, 1992 (AÉ, 1995, 69). • H.W. Pleket, op. cit., în MBAH, 3, 1984, 1, p. 10-20; H.-J. Drexhage, Einige Bemerkungen zu den und im römischen Ägypten (1.-3. Jh.n.), în ibidem, 10, 1991, 2, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Rome’s Trade with Eastern Coast of India, în Navires er commerces de la Méditerranée antique. Hommage à Jean Rougé, Lyon, 1989, p. 303-308; R. Pascual, Las rutas de Oriente, în Le commerce maritime romain en Méditerranée occidentale. El comercio marítimo romano en el Mediterráneo occidental. Colloque international tenu à Barcelone, Centre européen pour le Patrimoine Culturel du 16 au 18 mai 1988, édité par T. Hackens et M. Miró, Strasbourg-PACT Belgium, 1990, p. 223-227, fig. 2-3; Petra and the Caravan Cities
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bretons dans les Champs Décumates, în „Latomus“, 58, 1999, 2, p. 357-390; Roman Germany. Studies in Cultural Interaction, edited by J.D. Creight and R.J.A. Wilson, Portsmouth, 1999; pentru romanizarea provinciilor dunărene limitrofe Barbaricum-ului, cf. La Pannonia e l’Impero Romano. Atti del convegno internazionale „La Pannonia e l’Impero Romano“. Accademia d’Ungheria e l’Istituto Austriaco di Cultura (Roma, 13-16 gennaio 1994), a cura di G. Haknóczi, Roma, 1994, în special p. 43-82; J. Wilkes, Les provinces danubiennes, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 357-390; Roman Germany. Studies in Cultural Interaction, edited by J.D. Creight and R.J.A. Wilson, Portsmouth, 1999; pentru romanizarea provinciilor dunărene limitrofe Barbaricum-ului, cf. La Pannonia e l’Impero Romano. Atti del convegno internazionale „La Pannonia e l’Impero Romano“. Accademia d’Ungheria e l’Istituto Austriaco di Cultura (Roma, 13-16 gennaio 1994), a cura di G. Haknóczi, Roma, 1994, în special p. 43-82; J. Wilkes, Les provinces danubiennes, în Rome et l’intégration de l’Empire. 44 av. J.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]