1,470 matches
-
de beție -/ I-auzi cum mai plouă./ Ce melancolie!/ Singur, singur, singur... ("Rar"). La fel ca și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei"și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor"ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Regescul vers să-ți spună pe-ndelete Iar Bolliac și doamna Mite Kremnitz Vor declama rondeluri și sonete. Cu frații Văcărești când vei da mâna Te-or saluta cu ochii înlăcrimați Și ziceți-or duios din alaută Imnul poeților... demult plecați. Romanța despre plopii fără soț Pe muzica bătrânului Șorban Ți-o vor cânta suav un cor de îngeri Și Veronica Micle la pian. Vei sta-ntre Calliope și Erato La hora celor nouă muze Iar prea-sfioasele nimfe Camene Te-or săruta
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh.din Moldova ( pe numele lui adevărat Gh.Kernbach ), care a trăit în perioada 1859-1909, care a scris un soi de ”anacreontice dulcege și romanțe muzicabile a fost salutat cu entuziasm de Hașdeu și Vlahuță, și cultivat de “Viața Românească “, sau Dimitrie Teleor ale cărei ” poezii în vărful peniței “ erau citite și cultivate la începutul secolului XX. Iată câteva exemple care, în parte, confirmă efemeritatea
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
Toate Articolele Autorului Trăsura, birjarul obez A tras-o iubito la scară Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Vom gusta un rachiu de secară Alune, nuga sau orez Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Romanțe duios la vioară, Și cântece triste din Peloponez Întoarce-ne-vom numai pe seară Ce-ți place, promit să bisez Ne-așteaptă cafeaua amară... Referință Bibliografică: Pe terasa la domnul Botez / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244
PE TERASA LA DOMNUL BOTEZ de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356011_a_357340]
-
de sticlă în oglinzi mai trece umbra unei zile-n zbor, e farmecul parfumului ce-l prinzi cu zborul lung al primului cocor. rămâne stampa roasă-n ploi subțiri, iluzorii tresăriri dintr-un cadril, ce bucură dorința-ntrgii firi, cu o romanță dintr-un cinic tril. luni, 13 august 2012 Referință Bibliografică: amurgul verii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 591, Anul II, 13 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMURGUL VERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355042_a_356371]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ROMANȚĂ Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMANȚĂ Treceau soldații în scadență, veneau, regali, de pe afront. Școliți în sânge cu esență, ei nu țineau de răni acont. Pe versuri dalbe, vorbărețe, cântau un cântec rotofei, iar oamenii, ieșiți în piețe, i-aplaudau cu ghiocei. Strâmbară toți din ananas
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]
-
a dat curs unor mesaje de felicitare adresate atât scriitoarei, cât și organizatorilor, de către personalități din alte țări, ca SUA, Australia, precum și din România. Aflată la Madrid într-o vizită de promovare a ultimei sale publicații și a albumului de romanțe „Refrene de neuitat”, Rodica Elenă Lupu și-a manifestat bucuria de a prezenta publicului volumul sau de poezii „Cât mai e vreme”, operă născută din propriile-i amintiri, sfătuindu-i pe cei prezenți să le mulțumească persoanelor dragi care-i
RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
-
de beție -/ I-auzi cum mai plouă./ Ce melancolie!/ Singur, singur, singur... ("Rar"). La fel ca și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei" și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor" ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
doar partitura pentru trombon. Și, din păcate, mai trist decât în alte ocazii, și l-a demonstrat de data aceasta complet: De la „A” la „Z”. De la Antonescu la Zegrean. De la politicianul care părea sincer când începuse să-și cânte propria romanță cu: „Da, ne vom despărți/ De tu câștigi, eu mă retrag”... iar acum nu mai e în stare decât să retracteze răspunzând chiar cu maneaua adversarului său politic: „Dacă țara-mi spune du-te/ Mă retrag în cinci minute”... Ceea ce
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
Marco un costum de mireasă slovăcesc roz de o sută de ani a încântat privirile goștilor. Picturile un colorit aparte au fost panotate de Ioana Nistor Stelian Rots imagini Foto Boran. Cu siguranta Sărbătoarea e de-acum Ecou că o romanța târzie vie. Referință Bibliografica: DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ȚARĂ GUGULANILOR / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ŢARA GUGULANILOR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368890_a_370219]
-
cu sine însuși, să nu se abandoneze pe sine în brațele aceluiași timp recuzat de rațiune. Aici, în lumea sa, poetul găsește: pasiune comună, priviri, licăriri, lanț de iubire, joc în doi, îndurare, iubire de-o iarnă, îmbrățișări, iertare, pentru ca romanța sărutului să continue într-o rugă a inimii... Și prin acest nou volum de versuri, Cătălin Dorin ne transmite un mesaj simplu, amintind de eterna definiție a iubirii, în raport de superioritate față de timpul crud: Timpul este prea lent pentru
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
trimisă lent, dar sigur, la pieire. (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***13. MARIANA ADĂSCĂLIȚEI (Dorohoi, Botoșani) - CĂLĂTORIND CU STELELE (versuri, ilustrații și copertă: Mihai Cătrună, București) Cu certitudine, unele dintre poezii se pretează la a fi cântate, transformate în veritabile romanțe, cu aromă de cântec și descântec eminescian, în care dorul iubitei e nemărginit, când doar lumina lunii poate ascunde durerea, când doar plopii tremurați de vânt ar stăpâni înserarea sufletului. Versurile caline, romanțioase, pline de mierea iubirii, vă vor cuceri
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
care puteau da o mână de ajutor. Printe zeci de mii de nume mi-au rămas în minte până azi, două dintre cele mai îndrăgite de mine pe atunci, dintre celebritățile românești,Toma Caragiu actorul și Gigi Marga cântăreața de romanțe. Au trecut anii, rănile dezastrului s-au vindecat și oamenii au lăsat uitarea să-și aștearnă lințoliul peste acele timpuri cum se întâmplă cu toate lucrurile trecătoare, efemere chiar dacă au lăsat multe urme dureroase. E deajuns însă să nu se
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
excelență în agricultură, înființate de Regele Carol I, în anul 1884, pe o suprafață de 132 000 ha, la propunerea lui Ion Brătianu, cu scopul asigurării economice a Curții Regale. În Vinurile Principesei sunt lumina soarelui, zahărul pământului, poveștile oltenilor, romanța podgoriilor, gustul, parfumul și vitalitatea rodite în struguri, din căldură, muncă și iubire. Vinurile Principesei sunt vinuri cu stofă aurită, sunt vinurile poeziei, ale poeziei vinurilor! (Aurel V. Zgheran aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vinurile „Principesa Margareta”, vinurile poeziei
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
prima fază, inteliogibilitatea ei și muzicalitatea au fost factori decisivi pentru consolidarea unei noi etape mitice. Poemul „Luceafărul” sau poezia „La steaua” ne stau mărturie. De asemenea poeziile din „epoca veroniană” se deschide către un public larg, un fel de romanță eminesciană, cum o numește Iulian Costache care prinde la public. „Negocierea gradului maxim de accesibilitate: romanța eminesciană.” Mitul Eminescu nu s-a creat ad-hoc. La începuturi Eminescu s-a dedublat, a fost și om, dar încet-încet a devenit și geniu
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
Poemul „Luceafărul” sau poezia „La steaua” ne stau mărturie. De asemenea poeziile din „epoca veroniană” se deschide către un public larg, un fel de romanță eminesciană, cum o numește Iulian Costache care prinde la public. „Negocierea gradului maxim de accesibilitate: romanța eminesciană.” Mitul Eminescu nu s-a creat ad-hoc. La începuturi Eminescu s-a dedublat, a fost și om, dar încet-încet a devenit și geniu. Mitul geniului vine din romantism. Mitologizarea se face lăsând în umbră detaliile. Mitul vine din asamblarea
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
niciodată separabile, stele duble de imensă strălucire ce și-au unit destinul într-un dans infinit: „...Tu mă tot duci/ eu te readuc/ În al meu suflet permanent mereu”, „...chipul tău dansează/ în stil antic cu-al meu pe aceeași romanță...” ca „să fim conturul contopit în doi...”. Ca un hanjin căutând imaginea perfectă, Marius Traian Sandu dublează argumentația pentru irezistibila sa atracție față de ființa iubită cu o imagine caligrafică desprinsă din retorica haiku-ului, asemenea unui artist vizual exigent, atent
„SIMFONIA SUFLETULUI” – NOTE DE LECTURĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370360_a_371689]
-
ei să fie generația de mâine care ne vor urma și vor continua să prolifereze cultura și literatura pe meleagurile vâlcene. Apoi a fost invitat în scenă o ”voce de aur”, domnul Gheorghe Cărbunescu care a interpretat un grupaj de romanțe după versurile lui Mihai Eminescu. Domnul Cărbunescu a fost acompaniat de invitații dânsului: violonistul Ilie Fieraru și Viorel Tismănaru la orgă. A urmat un purpuriu de ”perle” ale folclorului românesc interpretate la vioară de Ilie Fieraru. După acest moment musical
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
al Ardealului, abordează în lirica sa varii teme și motive, din care transpar, de fiecare dată, dragostea de țară și de vatra străbună, de părinți, de copii, și devine recognoscibilă iubirea față de jumătatea sa, căreia îi dedică poezii pline de romanță și culoare. Sub retoricile cu substrat filosofic, predomină mirările omului asupra existenței, locului și rolului omului în univers, unele dintre poezii împrumutând conotații hegeliene sau chiar kantiene. Prezentul volum, al doilea din seria lucrărilor proprii de tip antologic, cuprinde un
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
în acceptul propriu al cuvântului. Stil eterogen, derivat când din folclor („Vara m-a strigat afară, / Să colind prin luncă iară, / Să-mi pun flori la pălărie, / Adunate din câmpie, / În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori, / Fredonând o melodie, / Cum făceam adeseori”), când din traducerile lui Dosoftei („Zboară în slăvi / paseri albastre, / Răsună-n dumbrăvi / cântări măiastre” este, la urma urmelor, binecunoscutul Psalm 46: „Limbile să
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
ploaie să se facă grâul...”. În mașină se lăsă tăcerea. „Se pare că bătrâna este la curent cu ultimele știri despre situația de la graniță” își spuse Sorana. Șoferul răsuci un buton și din difuzoarele mașinii începu să se reverse muzica. Romanțe despre o tinerețe pierdută. Apoi, apăsă cu nădejde pedala accelerației și microbuzul prinse viteză. Șoseaua își încolăcea și-și descolăcea spinarea udă și gri peste dealuri și văi. De pe scaunele din fața Soranei, un bunic cu nepotul său de doi, trei
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
Ți-aș spune Ți-aș spune, iubite, cuvinte frumoase, Din sufletul meu de poet, iubitor Dar teamă-mi e că n-or fi-nțelese Și că nu știi ce-nseamnă al dragostei dor. Ți-aș spune că eu nu scriu romanțe Deși am poate câteva nescrise Despre muritorii care dau giuvaiere Pe pietrele grobe, murdare și-ncinse. Ți-aș spune că lumea e căzută-n confuzii Transformă iubirea-n dorință deșartă Trăind bucuria unei perdante iluzii Dând veșnicia pe-o clipă
NETĂCERI ÎN CUNUNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368147_a_369476]
-
început de frază, scris, deci, cu majusculă), ceea ce pentru englezi schimbă mesajul, iar pentru noi provoacă oarecare ilaritate. Diferențele lexicale și de ritm dintre română și engleză au făcut dificilă echivalarea, dar rezultatul mi se pare extrem de reușit. Dacă pentru Romanță fără ecou („Iubire, bibelou de porțelan...”), arhicunoscuta poezie a lui Minulescu, cititorul român trebuie să facă întrucâtva abstracție de original, traducerea abătându-se de la muzica pe care o purtăm cu toții în minte, textul rezultat fiind, însă, o variantă la Minulescu
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
duce-n pipa cu tutun, Când eu vă las întreagă-averea lui Dobrogeanu, parcă Gherea, știu codri mari de brazi, molizi, în mine tu nu mă închizi, nu port nici plumbi, arginți, magnezii, eu îl iubesc pe T. Arghezi , lacustrele bacoviene, romanțele minulesciene, pe cronicarii lui Urmuz ce au luptat și la Oituz. Cu Topârceanu facem jocul, cum vine rima cu norocul, dar nu poate a fi uitat ce-au scris domnii Maniu și Pillat, eu lui Barbu Ion , am să-i
URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMANȚA FERICIRII Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fericirea se găsește Chiar și-n iarba care crește , Că vorbim aceași limbă , Că-n eter visări se schimbă # Că murim visănd la aștri
ROMANŢA FERICIRII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352949_a_354278]