4,365 matches
-
reformați, iar cel din 1900 - 102 credincioși de aceeași confesiune. Comunitatea romano-catolică din Dârja numără, în 1880, 15 persoane, iar în 1900 - 40. Recensământul din anul 1941 evidențiază că numărul reformaților din Dârja a ajuns la 89, iar cel al romano-catolicilor la 18. Se constată așadar că, de-a lungul timpului, populația de etnie maghiară inițial romano-catolică s-a convertit în cea mai mare parte o dată cu reforma religioasă la calvinism. În toată perioada însă au existat etnici maghiari care au rămas
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1880, 15 persoane, iar în 1900 - 40. Recensământul din anul 1941 evidențiază că numărul reformaților din Dârja a ajuns la 89, iar cel al romano-catolicilor la 18. Se constată așadar că, de-a lungul timpului, populația de etnie maghiară inițial romano-catolică s-a convertit în cea mai mare parte o dată cu reforma religioasă la calvinism. În toată perioada însă au existat etnici maghiari care au rămas romano-catolici. Statisticile austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea indică existența unei mici
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
a convertit în cea mai mare parte o dată cu reforma religioasă la calvinism. În toată perioada însă au existat etnici maghiari care au rămas romano-catolici. Statisticile austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea indică existența unei mici comunități romano-catolice, care număra în 1850 - 15 membri, în 1857 - 27 credincioși, în 1880 - 15, în 1900 - 40, în 1941 - 18. Alături de aceștia sunt consemnați câțiva unitarieni: 1 în 1850, 9 în 1857, 1 în 1900. Biserica reformată din Cubleșu Someșan a
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Szigetszentmiklós avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), romano-catolici (%), reformați (%), atei (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szigetszentmiklós () [Corola-website/Science/308287_a_309616]
-
Valais. Conții-episcopi au dus apoi o lungă luptă pentru a evita cucerirea lor de către ducii de Savoia, astfel că istoria medievală a Valaisului este legată total de aceea a diocezei de Sion. Valais a rezistat reformei protestante, rămânând credincios bisericii romano-catolice. La 12 martie, 1529, Valais a devenit un membru asociat ("Zugewandter Ort") al Confederației Elvețiene. În 1628 Valais a devenit oficial republică, sub numele de "République des Sept Dizains/Republik der Sieben Zehenden" sub autoritatea prințului-episcop al Sionului și al
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
de două treimi. Partea estică a cantonului este însă mai ales germanofonă. Întregul teritoriu este puțin populat. Cele mai mari orașe sunt capitala Sion ("Sitten"), Sierre și Visp. Nu se află niciun oraș important aici. Peste 90% din populațe este romano-catolică.
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
culminând cu distrugerea cetății în asediul din 1708 de către comandantul militar habsburgic de origine ruso-franceză Jean-Louis de Bussy-Rabutin. Ruinele acesteia au folosite ulterior la reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni sau germani, și care proveneau din cele
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior s-au asimilat populației autohtone. Gurghiu a fost pentru un timp și numele unei cunoscute mărci de bere produsă la fabrica din apropiere, azi desființată. Biserica reformată din Gurghiu, construită în 1756 Biserica romano-catolică „Sf. Imre” din Gurghiu
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
aproape toate Bisericile Ortodoxe din întreaga lume precum și numeroase Biserici care s-au format pornind de la Reforma protestantă din secolul al XVI-lea (Biserica anglicană, baptistă, luterană, metodistă și reformată) și un mare număr de Biserici unite și independente. Biserica Romano-Catolică nu este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor, dar colaborează cu acesta mai bine de trei decenii. Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor începând din 1961.
Consiliul Mondial al Bisericilor () [Corola-website/Science/320405_a_321734]
-
din 2011, satul Mezőfalva avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Mezőfalva, Fejér () [Corola-website/Science/332159_a_333488]
-
1784, an în care alte familii din zona Bavariei se stabilesc la Vișeu de Sus. În anul 1788 se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în 1790 se construiește stăvilarul de la Făina și se înființează parohia romano-catolică la Vișeu. În 1798 se deschide prima școală generală. Activitatea țipțerilor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul 1809), prin magazinul statal (depozit) construit în 1817. În perioada 1809-1810 se populează și se formează cartierul Țipțerai
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Cozia. Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
tătari au fost colonizați aici în Evul Mediu și în prezent ei au adoptat în mare parte limba și obiceiurile polonilor majoritari. Ei reprezintă o curiozitate printre tătari ca fiind singurii din această seminție care sunt creștini respectiv de religie romano-catolică. Tătarii musulmani locuiesc în doar două sate în voievodatul Podlasia: Bohoniki și Kruszyniany. De asemenea, comunități ale tătarilor se mai pot întâlni și în zona urbană Gdańsk, Varșovia și Gorzów. Numărul total se cifrează la 3.000 persoane.
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
[] este o biserică romano-catolică situată în orașul francez Chartres, aflat la 80 de kilometri sud-vest față de Paris. Ea este catedrala Episcopiei de Chartes și este considerată a fi cea mai reprezentativă, completă și mai bine conservată catedrală în stil gotic. În 1862 a fost
Catedrala Notre-Dame de Chartres () [Corola-website/Science/322522_a_323851]
-
Cluj în anul 1926 și studii universitare în istorie universală, istoria României și limba română la Universitatea Regele Ferdinand, în anul 1930. După obținerea diplomei universitare, până în anul 1941, a fost profesor la Gimnaziul Piariștilor din Cluj și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Între 1941-1944 a fost directorul Gimnaziului Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, a redactat Anuarele gimnaziului, a publicat în revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană], Erdélyi Tudósító [Mesagerul transilvan] și Székely Nép [Poporul secuiesc]. În 1944 a susținut la Universitatea "Ferenc
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]
-
istoria României și limba română la Universitatea Regele Ferdinand, în anul 1930. După obținerea diplomei universitare, până în anul 1941, a fost profesor la Gimnaziul Piariștilor din Cluj și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Între 1941-1944 a fost directorul Gimnaziului Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, a redactat Anuarele gimnaziului, a publicat în revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană], Erdélyi Tudósító [Mesagerul transilvan] și Székely Nép [Poporul secuiesc]. În 1944 a susținut la Universitatea "Ferenc József" lucrarea de doctorat intitulată "Anjou királyaink és a két
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]
-
47%) și romi (14,96%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (51,87%), dar există și minorități de reformați (19,68%), unitarieni (14,59%), penticostali (6,31%), romano-catolici (1,2%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 3,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Adămuș, Mureș () [Corola-website/Science/310648_a_311977]
-
ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (80,8%), cu o minoritate de ortodocși (15,95%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Iugani
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
2011, satul Bisse avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%), atei (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bisse, Baranya () [Corola-website/Science/332077_a_333406]
-
Gemina. Cărămizile castrului purtând inscripția legiunii, au fost folosite la construirea unei mănăstiri medievale. Clădirea medievală ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, care mai păstrează și astăzi urmele terasamentelor și în pământ părți de fundament, este Abația romano-catolică ridicată de călugării benedictini, una dintre cele mai vechi și cele mai bogate din Banat, după Cenad. În anul 1241, multe mănăstiri din Banat au fost distruse de năvălirile tătarilor. Atrași de măreția mănăstirii și a bisericii, tătarii au purtat
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
sută de ani departe de satul lor, păstrând totuși credință lor catolică. În anul 1749, călugărul Berecky Hiarion întemeiază noul Bulci, căutând pe urmașii celor care au părăsit satul în timpul năvălirilor otomane și reconstruind vechea biserică. Bulciul este declarat parohie romano-catolică. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea aduce în Bulci stăpânirea Regimului Regesc Maghiar. Familia Mocioni a avut mai multe proprietăți în Banat iar a doua ca mărime se află la Bulci (com. Bată, jud. Arad), la numai câțiva kilometri de Căpâlnaș
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Rădăuți au folosit biserica romano-catolică (construită în 1826) pentru ținerea slujbelor religioase. În anul 1900, conform datelor furnizate de recensământul populației, în orașul Rădăuți locuiau 14.403 persoane, dintre care 453 erau de religie greco-catolică (adică 3,14%). După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
la naștere al tatălui era Wolf Pascheles, fiind născut într-o binecunoscută familie de editori evrei din Praga, Pascheles-Utitz. Un străbunic al lui Pauli fusese editorul numit și el Wolf Pascheles. Tatăl fizicianului s-a convertit de la iudaism la creștinismul romano-catolic și și-a schimbat numele la scurt timp înaintea căsătoriei sale în anul 1899. Mama, Bertha Schütz era fiica scriitorului austriac evreu Friedrich Schütz și a fost crescută în credința romano-catolică a mamei ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
Tatăl fizicianului s-a convertit de la iudaism la creștinismul romano-catolic și și-a schimbat numele la scurt timp înaintea căsătoriei sale în anul 1899. Mama, Bertha Schütz era fiica scriitorului austriac evreu Friedrich Schütz și a fost crescută în credința romano-catolică a mamei ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a primit în cinstea nașului său, fizicianul Ernst Mach. Pauli a crescut ca creștin catolic, deși, în cele din urmă, el și părinții săi au părăsit biserica. La vârsta adultă el s-
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]