1,088 matches
-
E dimineață? întrebă Hideyoshi, ridicându-se buimac. Kanbei îi descrise imediat întâlnirea cu Ekei. Hideyoshi se încruntă, dar se sculă repede din pat. Pajii îl așteptau la intrarea băii, cu apă pentru toaleta de dimineață. De cum mănânc, voi face un rond al taberei. Aduceți-mi calul ca de obicei și vedeți ca ajutoarele mele să stea preăgtite, ordonă el, în timp ce se ștergea pe față. Hideyoshi porni călare, sub o umbrelă mare și roșie, cu stindardul înainte. Legănându-se ușor în șa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
față. Hideyoshi porni călare, sub o umbrelă mare și roșie, cu stindardul înainte. Legănându-se ușor în șa, trecea pe sub frunzele proaspete ale cireșilor înfloriți care creșteau pe drumul dintre poarta templului și poalele muntelui. Hideyoshi nu-și făcea niciodată rondul zilnic al taberei la oră fixă, dar rareori pornea atât de devreme dimineața. În ziua aceea, părea mai bine dispus și, din când în când, glumea cu aghiotanții ca și cum totul ar fi fost absolut normal. Nimic nu sugera că știrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Genba. Cu toate acestea, Shonyu era gata să susțnă planul în fața lui Hideyoshi, și spuse: Mâine vom merge în tabăra principală de la Gakuden. Petrecu noaptea rumegând ideea. În zori, însă, sosi un mesager care îi spuse: Întrucât astăzi își face rondul de inspecție, probabil că Seniorul Hideyoshi se va opri la Castelul Inuyama, pe la amiază. Simțind boarea blândă de la începutul Lunii a Patra adiind peste el, Hideyoshi ieși călare din Gakuden și, după ce observă atent tabăra lui Ieyasu de pe Muntele Komaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai știu ce nație era - un kapo din ăsta. Țipa. Eu am fugit acolo. M-a luat din grup și mi-a dat un picior. Dar eu urlam ca din gură de șarpe, și cad jos, pe burtă, Într-un rond de flori - nu mai erau flori, dar... Urlam și urlam... Neamțul a văzut, acest patron care era foarte respectat, și s-a Întors către mine. Mă așteptam la orice. Ce a zis, ce n-a zis, Însă m-a dus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la ea, pe lângă expresia extremei tandreți, și a dominației unei idei pe care o dorea negreșit să fie împlinită. "Da? zic. Bine, hai să vedem pe unde le putem găsi!" Pornirăm în căutarea lor, dar nu se vedeau decât prin ronduri, și de-acolo n-aveam voie să le culegem. Silvia însă nu era de aceeași părere și nu se arătă deloc convinsă când îi spusei că aceste flori nu erau puse să fie rupte. Îmi răspunse printr-o tăcere care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
les droits culturels?”, Comprendre, nr. 1, pp. 253-269. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. — (1996), La République menacée, Paris, Textuel. TAYLOR Charles (1997), „Qu’est-ce qui ne tourne pas rond dans la liberté des Modernes?”, in La Liberté des Modernes, Paris, PUF, pp. 255-283. VERNANT Jean-Pierre (1962), Les Origines de la pensée grecque, Paris, PUFĂ trad. rom. Originile gândirii grecești, București, Symposion, 1995. WALZER Michael (1997), „Communauté, citoyenneté et jouissance des
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cinci indicatori de referință care să măsoare gradul de realizare a obiectivelor majore, pe care statele Uniunii Europene trebuie să le implementeze la nivel național:<footnote L. Belascu, „Revizuirea Strategiei Lisabona post-2010 din perspectiva cadrului general al UE-2020 (II)”, în Rondul de Sibiu, 20 septembrie 2010, p. 20. footnote> investiții în cercetare și dezvoltare de cel puțin 3% din PIB-ul Uniunii Europene; creșterea gradului de ocupare pe piața muncii de la nivelul actual de 69%, la cel puțin 75%, pentru populația
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
I., 2004, Inovarea în economie, Editura Economică, București Bărbulescu, C., Bâgu, C., 2001, Managementul producției, vol. II - Politici manageriale de producție, Editura Tribuna Economică, București Belascu, L., 2010, „Revizuirea Strategiei Lisabona post-2010 din perspectiva cadrului general al UE 2020 (I)”, Rondul de Sibiu, 12 septembrie, p. 20 Buckley, P.J., 1988, „Measures of International Competitiveness: A Critical Survey”, Journal of industrial Marketing Management, p. 19 Factorii determinanți ai competitivității economice 262 Cătoiu, I. (coordonator), 2009, Cercetări de marketing, Editura Uranus, București Chiciundean
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Doftana prin gratii de fier / departe în zare un petic de cer/ Ah, spargeți-mi ziduri și lanțuri sfărmați, să zbor ca un șoim peste nalții Carpați..." Când spre ziuă ne conduceam musafirii, toți agenții de miliție afectați zonei, făceau rondul pe trotuarul din fața casei noastre, nehotărâți dacă să intervină sau nu, nelămuriți dacă acolo fusese o întâlnire subversivă sau o simplă adunare de bețivani patrioți. Cred și-acum, bineînțeles, că aveau dreptate să nu intervină, fusese o adunare de bețivani
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
unui recif de corali, dormind, muncind, distrându-se, trăind în armonie în majoritatea timpului, aproape toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert Adam care înglobează rondurile cu verdeață dispuse într-un cerc perfect - un vis de secol XVIII scăldat și îmbrățișat de modernitate, de iluminatul stradal de deasupra și de cablurile de fibre optice de dedesubt, de apa proaspătă care aleargă prin conducte, de apele menajere
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
în una din vizitele sale inopinate, a ținut să povestească un vis, de față fiind și Teo. ,, Știți...", își amintea Doina cuvânt cu cuvânt ,,... astă noapte v-am visat, domnule doctor. Se făcea că erați în parcul spitalului în fața unui rond de flori. O floare tocmai era gata să se frângă din cauza vântului, iar dumneavoastră ați sprijint-o cu ajutorul unui bețigaș și floarea a rămas în picioare. Nu știu ce semnificație are... dar așa am visat!", întărise ea. Prin mintea Doinei se învălmășiră fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mirositoare, cu ochii roșii și o răsuflare crimă și pedeapsă. Ca a lui Claire când e mahmură. Tessie trebuie să fi fluierat ca să-i alunge când mi-a dat drumul să intru, dar acum că „plecasem“, reveniseră să-și facă rondul prin grădină. Urăsc tot pe lumea asta, dar pe câini mai mult ca orice altceva. Au mârâit încet și, de îndată, am mârâit și eu. Așa! Nu se așteptau la asta, animale proaste și împuțite. Voi sunteți câini, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Zidul enorm care o înconjura era făcut dintr-o piatră nouă, aurie. Așa cum era de așteptat, porțile erau acționate electronic și, pe măsură ce se deschideau, lăsau să se vadă casa masivă, cu pereți din sticlă, din capătul aleii care făcea un rond în fața intrării. Hugo s-a oprit preț de-o clipă, uluit. În realitate, casa era și mai groaznică decât păruse pe hârtie. Până și Londra, cu cele mai sinistre clădiri ale ei, tot nu se putea compara cu Pielea. Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
așteptându-i geamătul. Momentul mi se-oferea pe tavă, ca plaja pustie și vătuită. O premieră cinematografică a minții mele stricate. Îmi venea să rămân acolo, strâns, capturat, liniștit de ticăloșia ireală pe care-o săvârșeam. „Am ajuns.“ Am ocolit rondul de la „Petrom“ și-am urcat în curbă, printre gunoaie, stâlpi de beton și tufișuri uscate. Mă simțeam și trist, și recunoscător, chiar dacă nu-i spuneam Mariei nici un cuvânt. Marea foșnea undeva jos, la picioarele falezei: murdară și tulbure, ca gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mobilele erau la locul lor, setul de chei la fel, lanterna nu aștepta decât un lucru: să ieșim odată de-aici. Nu-mi mai rămăsese timp să cercetez restul dosarelor. Fochiștii se puteau oricând întoarce, iar mecanicii abia își începeau rondul de noapte. Cât despre portar, cine știe cât putea să moțăie în cabina lui călduță. Am mai scanat o dată încăperea, apoi am pornit-o spre ieșire. Nu obținusem mare lucru: certificatul meu de naștere lipsea, al lui taică-meu zăcea probabil prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bordură, ca să mai câștigi spațiu. La orice oră din zi sau din noapte, Universitatea dospea de mașini și poluare. Panoul electronic de la Pasaj indica valori normale de CO2; nu doar aici, în tot orașul. Mai plantaseră unul în centru, la rond, dar ăsta arăta zilele, orele și minutele rămase pâna la integrarea în Uniunea Europeană, ca o bombă cu ceas. Șoferii înjurau în coloană, își foloseau mașinile ca pe niște arme, presând și înghiontindu-te. Oricând se putea urca o roată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
era Închisă și focul ardea În cămin, În Încăpere se lăsase frigul. Cei Patru Cuceritori nu spuneau nimic, dar simțeau parcă o mare ușurare. Afară, la creneluri, se auziră pașii santinelelor patrulând, cu bătaia cozii de suliță la sfârșitul fiecărui rond. Noaptea era liniștită, dar o furtună izbucnise undeva În largul mării. Palatul sultanului Mahomed al II-lea se zguduia parcă sub biciuirea rafalelor de vânt rece, venit de cine știe unde. - Întâlnirea de la Karakhorum a fost folositoare, spuse Al Doilea Cuceritor, Înfășurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ultimii”, RL, 1971, 4; Stănescu, Cronici, 156-160; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1972, 45; Laurențiu Ulici, „Fără vâsle”, CNT, 1972, 47; Al. Ruja, „Fără vâsle”, O, 1973, 1; Cornel Ungureanu, Biografie și construcție, RL, 1973, 25; Petrescu, Scriitori, 129-135; Iorgulescu, Rondul, 115-120; Ciobanu, Critica, 162-165; Nicolae Manolescu, Evoluția unui romancier, RL, 1974, 31; Dumitru Micu, O secțiune într-o lume apusă, CNT, 1975, 2; Ardeleanu, Opinii, 120-123; Cristea, Domeniul, 279-282; Raicu, Critica, 157-160; Iorgulescu, Scriitori, 224-225; Iorgulescu, Firescul, 216-219; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
de brad și tencuită în interior. Dar nu și pe dinafară, decât în jurul ferestrelor și ușii. De aceea, la prima vedere îți dădea impresia unei construcții neterminate. Era, însă, bine compartimentată. Din stradă, o alee pietruită și străjuită de două ronduri de flori ducea spre pragul casei, format din cinci trepte de piatră semicirculare. Urcându-le, dădeai într-un hol pătrat, mare, cu glasvand, cu un cuier lung lângă perete și două uși. Prima, în stânga, intra în sufragerie. Din sufragerie se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare din când În când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-Împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și În timpul cât am fost la plimbare, el s-a dus În celulă și-o găsit sticla aceea, că nefericitul care-o scris-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pază la facultate, să nu cumva să o atace dușmanu’ de clasă... Eram o grupă de vreo 30 de studenți, băieți numai, care făceam paza facultății... Am mers la facultate și-a trecut toată noaptea fără nici un eveniment. Era un rond care se făcea din când În când prin jurul și În perimetrul facultății și cu-asta basta. Dom’le, dimineața când ajung acasă, mama spune: „Mă, puiule, fii atent, că ceva nu e În regulă”. Zic: „De ce?”. „Uite-acolo, vizavi, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
magaziei, trecând Încă o dată prin fața paznicului, care Încă mai tremura. În preajmă, bezna era Îmblânzită de strălucirea lunii. Dante indică direcția Baptisteriului. Cu o Îmbrâncitură, carul o porni pe urmele lui. La un colț de stradă, se opri dinaintea unui rond de cartier. La vederea oamenilor cu glugi, soldații se dădură grăbiți la o parte, făcându-și semnul crucii. Priorul trecu mai departe fără să catadicsească a le arunca o privire. Pentru o clipă, crezu că cei doi călugări aveau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
asculți pe mine. Ai făcut impresie bună. Am descoperit rapid ce influență avea asupra lor. Pentru că nu vorbise în vânt când îmi spusese că are planuri mari și venea de câteva ori pe săptămână să mă ia când își făcea rondul de rigoare. Luam prânzul cu unchi și veri în restaurantele luxoase și în cluburile în care se învârteau oamenii de afaceri, în tot felul de localuri cu panaș. Simon era dur cu ei și nu lăsa de la el nici atâtica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a fost puternic și nu i-ar fi fost fatal. Apa din plămâni l-a dat gata. Din câte am descoperit, Basteshaw iubea conversațiile medicale și științifice de orice fel. L-au găsit gardienii când au venit să își facă rondul. Ziarele de după amiază au împrăștiat peste tot zvonul că ar fi murit în condiții suspecte. În buzunar avea un teanc de bancnote și pe degete inele mari, groase. Asta m-a înfuriat. M-am dus pe Brisbane Street și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]