5,386 matches
-
aveam de trăit așa. Probabil că nu apucam Revoluția dacă Hidoșel nu ar fi ajuns să zică într-o seară Solarisul lui Tarkovski. Uuu, uuu, făcea ca muzica de orgă și spunea că se vede Pământul din spațiu. S-a rotit brusc și am dat piept în piept. „Suntem atât de puțini și de singuri... Un kilometru cub de materie vie... Toți locuitorii Pământului, puși unul lângă altul și împachetați strâns fac circa un kilometru cub... Suntem o mână de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
seara. Atunci dispărea pentru o clipă și se întorcea cu Cristos. Arăta cu ochii spre mine și strada se pierdea ușurel într-o hărmălaie din ce în ce mai îndepărtată se mai auzeau niște câini lătrând luminile felinarelor începeau să pâlpâie și să se rotească cu Cristos cu tot vedeam geamul nostru de la patru luminat strigam ma și Fi simțeam o primă bușitură fugeam cu pumni în cap sunetele îmi dispăreau mă trezeam în patul meu transpirat și cu lumina stinsă tovarășa de la grădiniță mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
auzea sau mi se părea mie și erau autobuzele de la Valea Argeșului, se întuneca și vedeam pești când s-au prins că sunt acolo. Am lăsat cerul baltă și am început să fug. Ei scoteau niște chiote groaznice și-și roteau bâtele-n aer, Cristos era în fruntea lor, îi simțeam răsuflarea în spate, aerul pe care-l despica cu bâta. Am făcut un tur de bloc, nu obosisem și nici ei. Am mai făcut unul. Pe la începutul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la facerea lumii, numai că acum nu mai e nevoie de nici un cuvânt, e de ajuns să existe o mână, un braț, să se desfacă o palmă, iar degetul mare și cel arătător să-l înșface pe general, să-l rotească de jur împrejur, să-l obișnuiască cu lumina difuză, cu împrejurimile, cu el însuși, să-l facă să înțeleagă rostul lui în acel loc straniu, să-l învețe să privească, va fi menirea lui, singurul scop pentru care i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fiindcă D 13 era un bloc solid (deși igrasios), construit din plăci prefabricate de beton. Și mai aveam un motiv să nu-mi pun întrebări în legătură cu proveniența acelor sunete bizare: chiar eu eram cel care deschidea radioul. Pe unde scurte. Roteam ușor butonul, urmăream cum liniuța verde se mișcă încet pe scală, treceam peste tot felul de muzici arăbești și posturi slave, prusace sau anglofone, mai răsunau pasager arii din opere, exclamații în franceză și hituri pop, roteam și roteam, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Pe unde scurte. Roteam ușor butonul, urmăream cum liniuța verde se mișcă încet pe scală, treceam peste tot felul de muzici arăbești și posturi slave, prusace sau anglofone, mai răsunau pasager arii din opere, exclamații în franceză și hituri pop, roteam și roteam, până când, în zona uneia din frecvențele cunoscute, ajungea să se distingă o voce în română, uneori mai clar, alteori mai stins. Pârâielile, țiuiturile, sâsâielile și bâzâiturile se întețeau atunci, ca și cum toate s-ar fi înfuriat cumplit și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
scurte. Roteam ușor butonul, urmăream cum liniuța verde se mișcă încet pe scală, treceam peste tot felul de muzici arăbești și posturi slave, prusace sau anglofone, mai răsunau pasager arii din opere, exclamații în franceză și hituri pop, roteam și roteam, până când, în zona uneia din frecvențele cunoscute, ajungea să se distingă o voce în română, uneori mai clar, alteori mai stins. Pârâielile, țiuiturile, sâsâielile și bâzâiturile se întețeau atunci, ca și cum toate s-ar fi înfuriat cumplit și ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
distanță adversarul, îl izbea deseori în creștet, nu decisiv, mai degrabă se ferea de ceea ce ar fi putut să se întâmple, decât să provoace fapte memorabile. Dodan Sorin, poreclit Șobolanu’, alintat Șobi, gâfâia ca o locomotivă cu aburi, se tot rotea în jurul plăvanului din fața lui, arunca o sumedenie de lovituri în gol, parcă ar fi prins muște, îndura țăcăneala aia de pumni primiți în cap și, câteodată, prindea un upercut la ficat, care-l îndoia pe Gigi, îi cobora fața la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Înainte de a mă naște eu, cei de la primărie l-au Închis definitiv. Au spus că spectacolele erau obscene și imorale. Cel mai tare au Înfierat-o pe Sally Keith, care purta ciucurași la sfîrcuri și pe fese, pe care Îi rotea precum elicele de avion, În direcții opuse. Îmi pare nespus de rău că n-am apucat s-o văd și eu. După asta, Howard a devenit casa șobolanilor. Jumătate din șobolanii din piață locuiau aici. Iar acum, iată că, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nici un semn de recunoaștere. Da, domnule Bridges? Întrebă el. Erau primele cuvinte pe care le auzea Rowe din gura acestui personaj, care jucase pînă atunci exclusiv rolul unui mort. — Dumnealui și-a dat Întîlnire aici cu celălalt domn. Cost Își roti Încet privirea spre Rowe, dar nici o lucire nu se aprinse În ochii săi calmi și cenușii, deși zăboviră, poate, ceva mai mult decît era absolut necesar. Aproape am terminat de luat măsurile clientului. Dacă vreți să mai așteptați doar două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ei stâng stătea pe asfalt, iar stâlpul portierei părea să se realinieze cu suportul bordului așa încât să-i evite genunchiul, aproape ca și când întreaga mașină s-ar fi deformat în jurul figurii ei într-un gest de omagiu. Inginerul de sunet se roti pe călcâie, lovindu-mi cotul cu microfonul-girafă. În timp ce se scuza, un paznic în uniformă îmi dădu un ghiont trecând pe lângă mine. În colțul opus al intersecției stradale construite în acel platou exterior izbucnise o altercație. Tânărul asistent de producție american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un metru deasupra coloanei sale vertebrale. Brațul drept îi intră prin parbrizul spart, pierzându-și mai întâi mâna sub ghilotina ștergătorului de parbriz stâng, apoi antebrațul la impactul cu fața pasagerei din față, retezându-i pometele drept. Corpul motociclistului se roti grațios pe-o parte într-un slalom elegant, lovindu-se cu șoldurile de stâlpul drept al parbrizului, deformându-l la punctul central de sudură. Picioarele i se rotiră în jurul mașinii, lovindu-se cu tibiile de stâlpul central al portierei. Deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu fața pasagerei din față, retezându-i pometele drept. Corpul motociclistului se roti grațios pe-o parte într-un slalom elegant, lovindu-se cu șoldurile de stâlpul drept al parbrizului, deformându-l la punctul central de sudură. Picioarele i se rotiră în jurul mașinii, lovindu-se cu tibiile de stâlpul central al portierei. Deasupra lui, motocicleta întoarsă cu capul în jos ateriză pe acoperișul mașinii. Ghidonul trecu prin parbrizul gol și-o decapită pe pasagera de lângă șofer. Roata din față și furca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
traficul se împărți la pasajul superior al aeroportului și noi am început să înaintăm pe banda ce ducea spre nord. În timp ce mașina atingea pentru prima dată patruzeci de kilometri la oră, Vaughan își scoase degetele din vulva și anusul fetei, rotindu-și șoldurile și introducându-și penisul în vagin. Farurile pâlpâiau deasupra noastră pe când coloana de mașini urca panta pasajului superior. În oglinda retrovizoare i-am văzut pe Vaughan și pe fată, cu corpurile luminate de mașina din spate reflectându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
corpul, să-l țin de coapsă în timp ce conduceam, așa cum o ținusem pe Catherine în ziua primei noastre întâlniri, să-mi las mâna să i se odihnească pe șold în vreme ce ne îndreptam spre mașină sau ne îndepărtam de ea. Când am rotit cheia în contact, spuse: - Seagrave a dispărut. - Unde? Aici s-a terminat scena accidentului. - Numai Dumnezeu știe. Se plimbă la volan cu o perucă pe cap și într-o haină din piele de leopard. S-ar putea să înceapă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
suprafața unui mic asteroid. Murmurul sistemului de transmisie îmi reverbera prin picioare și prin coloana vertebrală și îmi ricoșa în pereții craniului, ca și când eu însumi m-aș fi aflat în tunelul de transmisie al mașinii, cu mâinile pe arborele cotit, rotind picioarele ca să propulsez vehiculul. Lumina de deasupra autostrăzii crescu în intensitate, precum soarele arzătoar al deșertului. Cimentul alb deveni un os curbat. Valuri de neliniște împresurau mașina ca acumulările de căldură ridicându-se vara din asfaltul încins. Coborând ochii spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de-a lungul unui drum de racord. Am oprit sub un pasaj superior, bara de protecție din față a Lincolnului frecându-se de palisada de ciment care despărțea terasamentul autostrăzii de marginea unui depozit abandonat de mașini dezmembrate. Înainte să rotesc cheia în contact, am ascultat ultima muzică a motorului, apoi m-am lăsat pe spate în scaun. Pe ecranul oglinzii retrovizoare am urmărit mașinile care urcau rampa de acces pe autostrada din urma noastră: nou-veniți nerăbdători la acel carnaval aerian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
stătusem eu. Apoi, desprinzându-se de acolo, rupse din balamale portiera deschisă a pasagerului. Când derapă lateral pe drumul de acces, ridică în aer o coloană de praf și ziare rupte ca într-o explozie. Mâinile însângerate ale lui Vaughan roteau volanul. Lincolnul urcă din nou pe bordură de cealaltă parte a drumului de acces. Rupse gardul de lemn pe o porțiune de zece metri. Roțile din spate își recăpătară aderența pe suprafața drumului și mașina se lansă spre autostrada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
anotimpurile. Într-o dimineață, când Catherine mă lăsase singur pentru a merge la ultimele ei lecții de zbor, i-am văzut avionul deasupra autostrăzii, o libelulă de sticlă purtată de soare. Părea să atârne nemișcat deasupra capului meu, cu elicea rotindu-se încet ca aceea a unui avion de jucărie. Lumina îi curgea din aripi într-o fântână arteziană inepuizabilă. Sub ea, mașinile care planau de-a lungul autostrăzii descriau pe întinderea peisajului toate traiectoriile posibile ale zborului ei, desenând schița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care scăpase la mustață. Polițiștii și infirmierii de ambulanță, mulțimea de spectatori care se înghesuiau printre mașinile poliției și ambulanțele staționate, aveau grijă să-i lase un spațiu liber în jur. Pe acoperișurile mașinilor de poliție, luminile de atenționare se roteau, chemând din ce în ce mai mulți trecători la locul accidentului, invitându-i să părăsească zonele de joacă ale complexelor rezidențiale din Northolt, supermarketului deschise toată noaptea de pe marginea lui Western Avenue, coloanele de trafic care înaintau pe lângă podul rutier. Luminată de jos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
frunzuliță galbenă. Dacă două frunzulițe cad din copac, ochiul urmărește rotirea lor în aer, apropiindu-se și îndepărtându-se pe iarbă, una aici, una mai departe. La fel cu trei, patru și chiar cinci frunze; crescând numărul frunzelor ce se rotesc în aer, efectele corespunzătoare fiecăreia dintre ele se însumează, creând o percepere complexă, de ploaie liniștită, și - dacă o boare de vânt le întârzie coborârea - de aripi suspendate în aer; apoi, când privirea coboară pe pajiște, de mici pete luminoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pantofului, c-un steguleț cu secera și ciocanul... cu o coroană din carton aurit pe cap, cu niște coarne ca de viking... Vreo două gagici au leșinat de emoție. - Îhî... Iau aparatul din geanta lui Tavi, îi verific blițul și, rotindu-mă ca un criminalist în jurul balabustei și al celor doi creatori, încerc să nu-mi scape nimic. Buricul închis într-un soare ca o moară de vânt, penisul zâmbăreț roș-albastru, ce indică direcția spre versurile lui Tavi, degetul lui Anatol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la spate. Vreau să zic, știu că probabil Brandy o să moară, dar chiar nu reușesc să-mi intru-n rol. Evie hohotește și mai tare. Și, pe deasupra, sirenele pompierilor din fața casei mă încoronează regină în Orașul Migrenei. Pușca încă se rotește pe jos, dar tot mai încet. Brandy zice: — Nu așa voia Brandy Alexander să-și încheie viața. Trebuia să fie celebră mai întâi. Știi, înainte să moară trebuia să apară la televizor în pauza Super Cupei, goală, filmată cu încetinitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spus că trebuie să le fi construit Dumnezeu. Seth parchează sub unul dintre cele trei mari picioare de oțel ale Acului Spațial. Coborâm și înălțăm privirea spre picioarele care susțin Acul Spațial, restaurantul de jos, restaurantul de sus care se rotește, apoi puntea de observație din vârf. Apoi stelele. Sari la tristul moment când ne cumpărăm biletele și ne suim în liftul ăla mare de sticlă care urcă lin prin mijlocul Acului Spațial. Suntem în drum spre stele în cușca aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
suburbiei, ceainicul zboară așa departe că nici nu-l auzi căzând. Fără să se întoarcă, Manus duce mâna în spate și apucă altceva. Un sfeșnic de argint. — Asta-i moștenirea mea, zice Manus. Azvârlit peste cap în întuneric, sfeșnicul se rotește prin aer, tăcut, așa cum îți imaginezi că zboară sateliții. — Știi - Manus azvârle o mână scânteietoare de inele pentru șervete -, părinții tăi sunt un fel de Dumnezeu. Sigur, îi iubești și vrei să știi că există pe lume, dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]