724 matches
-
amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei: a) neaplicarea măsurilor de prevenire și combatere a insectelor și rozătoarelor vectoare în unități de orice tip de către deținătorii acestora; ... b) nerespectarea ritmicității acțiunilor de combatere a insectelor și rozătoarelor vectoare și producătoare de disconfort în unități de orice tip. ... ---------- Partea introductiva a articolului 34 a fost modificată prin LEGEA nr. 344 din 31 mai 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 7 iunie 2002. Partea introductiva a art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159452_a_160781]
-
cazul substanțelor sau al produselor medicinale veterinare destinate utilizării la animalele de la care se obțin alimente, un studiu de toxicitate la doze repetate - 90 de zile - este efectuat pe o specie de rozătoare și o specie care nu aparține ordinului rozătoarelor, pentru a identifica organele țintă și limitele toxicologice și pentru a identifica speciile adecvate și dozele care trebuie utilizate în testele de toxicitate cronică, dacă este cazul. 3.2.4. Investigatorul prezintă motivele pentru speciile alese, având în vedere cunoștințele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217160_a_218489]
-
Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
desprins din dihorul de stepă acum 1,5 milioane de ani. Este înrudit cu nurca cu care poate hibridiza. Dihorul are un corp subțire și flexibil, cu picioare scurte adaptate mișcării rapide în pădure printre copaci, tufișuri și în vizuinele rozătoarelor și iepurilor cu care se hrănește. Capul este mic, lat și turtit cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30-50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10-20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
dar domesticirea lui se estimează înainte de anul 1500 î.e.n. Se crede că procesul de domesticire a fost asemănător cu cel al pisicii. Există o teorie, care afirmă că egiptenii antici ar fi avut dihori pentru a le apăra hambarele de rozătoare. Caesar Augustus în jurul anului 6 î.e.n. a trimis dihori prin Plinius cel Bătrân în insulele Baleare, pentru a controla numărul de iepuri de câmp, care produceau mari pagube în agricultură. Dihorul de casă (Mustela putorius furo), subspecia domesticită a dihorului
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Animalul are înălțimea la greabăn de 150 cm și o greutate de 50 kg. Partea superioară a corpului este brun deschis, iar partea ventrala (inferioară) de culoare albă. O caracteristică anatomica o prezintă dinții incisivi de pe maxilarul inferior care asemănător rozătoarelor cresc conținu, ceva asemanator neîntâlninduse la alte rumegătoare. Blană are peri deși care îl apără de vântul rece și puternic din Anzii Cordilieri. El este domesticit în America de Sud, trăind și în formă sălbatică în regiunile înalte între 3500 și 5500
Vicunia () [Corola-website/Science/314637_a_315966]
-
pacientele în pre- menopauză apar frecvent supresie ovariană și amenoree însoțită de simptome de menopauză . La pacienții de sex masculin au apărut impotență , sterilitate , azoospermie și atrofie testiculară . Solventul dimetilacetamidă ( DMA ) poate afecta , de asemenea , fertilitatea . DMA scade fertilitatea la rozătoarele de sex masculin și feminin ( vezi pct . 4. 6 și 5. 3 ) 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Nu a fost efectuat nici un studiu clinic specific pentru evaluarea interacțiunii intermedicamentoase dintre busulfan administrat intravenos și
Ro_155 () [Corola-website/Science/290915_a_292244]
-
ale vaselor mari de sânge : trunchi comun arterial și lipsa ductului arterial , coarctație a trunchiului pulmonar și a arterelor pulmonare , defecte intraventriculare . Alte anomalii frecvente au fost palatoschizis , anasarcă și anomalii scheletice ale vertebrelor și coastelor . DMA scade fertilitatea la rozătoarele de sex feminin și masculin . O singură doză s . c . de 2, 2 g/ kg administrată în ziua a 4- a de gestație a întrerupt sarcina la 100 % dintre hamsterii testați . La șobolani , o doză zilnică de 450 mg/ kg
Ro_155 () [Corola-website/Science/290915_a_292244]
-
care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: "Avena sativa" ovăz, "Salvia officinalis" salvie, "Obione verrucifera" colilie, "Eryngium planum" spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul ("Mesosocricetus newtoni"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), orbetele sau cățelul pământului
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
a datelor provenite din studii de fază I și II . 5. 3 Date preclinice de siguranță La valori de expunere sistemică de 58 ori mai mari decât nivelul de expunere la om au fost observate toxicități renale și hepatice la rozătoare în timp ce , la valori de 19 ori mai mari decât cele de la om , nu a fost detectat nici un efect . Anomalii ale incisivilor au fost observate la șobolani , la nivele de expunere de 67 ori mai mari decât nivelul clinic de expunere
Ro_1178 () [Corola-website/Science/291936_a_293265]
-
a datelor provenite din studii de fază I și II . 5. 3 Date preclinice de siguranță La valori de expunere sistemică de 58 ori mai mari decât nivelul de expunere la om au fost observate toxicități renale și hepatice la rozătoare în timp ce , la valori de 19 ori mai mari decât cele de la om , nu a fost detectat nici un efect . Anomalii ale incisivilor au fost observate la șobolani , la nivele de expunere de 67 ori mai mari decât nivelul clinic de expunere
Ro_1178 () [Corola-website/Science/291936_a_293265]
-
a datelor provenite din studii de fază I și II . 5. 3 Date preclinice de siguranță La valori de expunere sistemică de 58 ori mai mari decât nivelul de expunere la om au fost observate toxicități renale și hepatice la rozătoare în timp ce , la valori de 19 ori mai mari decât cele de la om , nu a fost detectat nici un efect . Anomalii ale incisivilor au fost observate la șobolani , la nivele de expunere de 67 ori mai mari decât nivelul clinic de expunere
Ro_1178 () [Corola-website/Science/291936_a_293265]
-
animalelor consumatoare de carne care sunt infectate cu parazitul. Animalele cele mai frecvent infectate includ: câinii, vulpile și lupii. Pentru ca aceste animale să fie infectate, acestea trebuie să consume organele unui animal care conține chisturile, cum ar fi oile sau rozătoarele. Tipul bolii care se găsește în oameni depinde de tipul de "" cauzatoare a infecției. Diagnosticarea se face de obicei prin ecografie cu toate că se pot folosi și tomografia computerizată cerebrală (CT) sau Imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală (IRM sau RMN). Mai
Echinococoză () [Corola-website/Science/334827_a_336156]
-
un colorit mat în comparație cu masculii. Habitatul acestor păsări sunt de obicei pădurile și locurile stâncoase. Ele aleargă pe sol sau se cațără pe trunchiuri arbori în căutarea de insecte care sunt hrana lor principală. Sunt păsări periclitate de dispariție, deoarece rozătoarele aduse de corăbieri în Noua Zeelandă, consuma aceeași hrană , ocupând aceași nișă ecologică. Păsările sunt monogame, care cuibăresc pe sol, mai rar în copaci, puii fiind hrăniți de ambii părinți.
Acanthisittidae () [Corola-website/Science/316940_a_318269]
-
agresiv, adevărul este că este un șarpe sperios, care se retrage în găuri, în caz de pericol. Atacă agresorul, numai în cazul în care nu se poate retrage și se simte în pericol. Șarpele este activ ziua, prada lui fiind rozătoarele mici ca șobolanul (Rattus villosissimus), șoarecele comun (Mus musculus) și șoarecele marsupial (Antechinomys laniger). Taipanul trăiește în regiunile de deșert departe de așezările omului, mai ales în vestul statului Queensland și mai rar în sudul statului New South Wales din
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de trai permanente și se întorc înapoi la
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Crimeei se întâlnesc în medie 1 exemplar pe 2 km lineari; în nordul Daghestanului - 3-4 șerpi pe 1 km linear, iar în sudul Armeniei - în medie 1 exemplar pe 3 km lineari. Șarpele rău în sezonul rece hibernează în galeriile rozătoarelor și alte adăposturi din pământ. Hibernarea durează aproximativ jumate de an (de la jumătatea lui septembrie - începutul lui octombrie până în martie-aprilie). Pentru hibernare uneori se adună în același loc până la zece sau mai mulți indivizi. Din adăposturile de iarnă iese la
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
dermal , cum sunt eritem , edem și papule . Tratamentul topic pe termen lung cu tacrolimus la șobolani a dus la toxicitate sistemică , incluzând alterări ale funcțiilor rinichilor , pancreasului , ochilor și sistemului nervos . Modificările au fost determinate de expunerea sistemică mare a rozătoarelor ca urmare a unei mari absorbții transdermice a tacrolimus . O ușoară creștere a greutății corporale la femele a fost singura modificare sistemică observată la porci mici la concentrații mari ale unguentului ( 3 % ) . to au Carcinogenitate Studiile de carcinogenitate sistemică la
Ro_842 () [Corola-website/Science/291601_a_292930]
-
cum sunt eritem , edem și papule . 17 Tratamentul topic pe termen lung cu tacrolimus la șobolani a dus la toxicitate sistemică , incluzând alterări ale funcțiilor rinichilor , pancreasului , ochilor și sistemului nervos . Modificările au fost determinate de expunerea sistemică mare a rozătoarelor ca urmare a unei mari absorbții transdermice a tacrolimus . O ușoară creștere a greutății corporale la femele a fost singura modificare sistemică observată la porci mici la concentrații mari ale unguentului ( 3 % ) . riz Studiile de carcinogenitate sistemică la șoareci ( 18
Ro_842 () [Corola-website/Science/291601_a_292930]
-
ale concentrației serice , iar farmacocinetica nu pare să se modifice în timpul tratamentului . Biodisponibilitatea absolută a interferonului beta- 1b administrat subcutanat a fost de aproximativ 50 % . 5. 3 Date preclinice de siguranță Nu s- au efectuat studii de toxicitate acută . Deoarece rozătoarele nu reacționează la interferonul beta uman , studiile cu doze repetate au fost efectuate pe maimuțe rhesus . A fost observată hipertermie tranzitorie , precum și o creștere semnificativă a numărului de limfocite și o scădere semnificativă a numărului de trombocite și de neutrofile
Ro_134 () [Corola-website/Science/290894_a_292223]
-
ale concentrației serice , iar farmacocinetica nu pare să se modifice în timpul tratamentului . Biodisponibilitatea absolută a interferonului beta- 1b administrat subcutanat a fost de aproximativ 50 % . 5. 3 Date preclinice de siguranță Nu s- au efectuat studii de toxicitate acută . Deoarece rozătoarele nu reacționează la interferonul beta uman , studiile cu doze repetate au fost efectuate pe maimuțe rhesus . A fost observată hipertermie tranzitorie , precum și o creștere semnificativă a numărului de limfocite și o scădere semnificativă a numărului de trombocite și de neutrofile
Ro_134 () [Corola-website/Science/290894_a_292223]