1,409 matches
-
ceară roșie fierbinte. Cazul, asemenea buzelor domnului Jausá, rămase pecetluit pentru totdeauna cîteva luni mai tîrziu. Lumea bună din Barcelona comenta că niciodată nu se mai Întîmplase așa ceva În istoria orașului și că oamenii absolut mizerabili care veneau din America ruinau solida fibră morală a țării. În spatele ușilor Închise, mulți s-au bucurat că excentricitățile lui Salvador Jausá se sfîrșiseră. Ca Întotdeauna, se Înșelau: acestea abia Începuseră. Poliția și avocații lui Jausá s-au Îngrijit să Închidă cazul, Însă indianul Jausá
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
totul se datora acelei case blestemate, care aducea nenorocirea oricui ar fi ocupat-o. Alții, mai precauți, se mărgineau să invoce argumentul că Aldaya nu Înțelesese niciodată transformările pieței și că tot ce făcuse de-a lungul vieții fusese să ruineze afacerea clădită de patriarhul Simón. Ricardo Aldaya a anunțat că părăsea Barcelona și se muta cu familia În Argentina, unde industria sa textilă plutea În slavă. Mulți au spus că fugea de eșec și de rușine. În 1922, reședința „Îngerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ieșit, doctorul s-a mărginit să Încuviințeze din cap și să-și Încaseze onorariul. Jorge a auzit cum don Ricardo Îi spunea că, dacă va comenta cu cineva ceea ce văzuse acolo, el personal avea să se asigure că-i va ruina reputația și că-l va Împiedica să mai practice vreodată medicina. PÎnă și Jorge știa ce Însemna asta. Jorge a mărturisit că era foarte Îngrijorat pentru Penélope și pentru Julián. Nu-și văzuse niciodată tatăl posedat de o asemenea furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Aldaya febril, carbonizat de aversiune. Provocîndu-l la un duel chiar În ziua nunții. Fumero a mers pînă Într-acolo Încît chiar i-a făcut rost de arma cu care Jorge era convins că va străpunge inima aceea de piatră, ce ruinase dinastia Aldaya. Ulterior, raportul poliției din Paris avea să spună că arma găsită la picioarele lui era defectă și că nu putea face decît ceea ce a și făcut: i-a explodat În plină figură. Fumero știa asta cînd i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
batistă, Însă a repetat sunetul acela. — Lasă-mă, spusese el. „Lasă-mă.“ Editura Cabestany dăduse faliment la două luni după incendiul de la magazia din Pueblo Nuevo. Bătrînul Cabestany, care a murit În anul acela, pronosticase că fiul său avea să ruineze Întreprinderea În șase luni se zile. Optimist incorigibil pînă la mormînt. Am Încercat să-mi găsesc de lucru la altă editură, Însă războiul Înghițea totul. Toată lumea Îmi spunea că avea să se termine curînd și că, mai apoi, lucrurile aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Indiferent care a fost adevărul, după citirea testamentului, nimeni n-a putut nega că bătrânul s-a căit. Când a auzit conținutul testamentului, Oliver de Tassle Lacey, nepotul lui sir Perry și moștenitorul lui, și-a dat seama că era ruinat. Se înglodase în datorii tot așteptându-și moștenirea și, văzând rezultatul calculelor, a înțeles că nu are altceva de făcut, decât să se sinucidă și a sărit din loja sa de la Teatrul Regal, înfigându-se într-o lance purtată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Short este o priveliște jalnică, are privirea lăptoasă, fără direcție, pielea lui pare un câmp de bătaie alcătuit din vene sparte și mușcături de insecte. Este tânăr, nu cu mult mai mare ca Jonathan, dar băutura și frigurile l-au ruinat complet. Se uită la grupul de antropologi și un zâmbet îi înflorește gura cu dinții negri și murdari. — Isuse! zice omul. Chiar sunteți reali! Am crezut că existați doar în imaginația mea. Îl ajută să se urce înapoi în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Când l-am mâhnit pe Dumnezeu Ca-ntr-un blestem, sorbeam ades, cu sete Din cupa tristă-a-nsingurării mele; Și mii de doruri încercau să mbete Nevoia mea de ea ascunsă-n stele. Dar o minune, cât credința lumii Mi-a ruinat altarul meu ateu; Vorbeau cu El în ruga lor, străbunii Când l-am simțit în prag pe Dumnezeu. Nu știu cum arăta, dar o lumină A coborât din cer pe chipu-i sfânt Și am simțit o liniște deplină Ce-mi izbăvea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
își ia răgazul pentru a-și trage ultima suflare. Confucianismul s-a dovedit a avea lipsuri. China a fost învinsă. Nu am primit nici respect, nici corectitudine, nici sprijin de la restul lumii. Aliații noștri din vecini ne privesc cum ne ruinăm cu apatie și neputință. Ce e libertatea atunci când nu există onoare? Pentru mine, insulta nu are legătură cu acest mod insuportabil de vopsire a părului, ci cu absența onoarei și a incapacității noastre de a vedea adevărul. Mă surprinde că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lui Fann Sora cea Mare. „Soarele nu strălucește numai pentru unii“, obișnuiește ea să spună. Ea crede că toată lumea are o șansă. De asemenea, îmi plac la nebunie bârfele ei despre familiile imperiale. Se plânge că viața ei a fost ruinată de Marea Împărăteasă, care a „acordat-o“ unui eunuc ca soție simbolică, doar cu numele, condamnând-o la imposibilitatea de a avea copii. Știi câți dragoni sunt sculptați în jurul Sălii Armoniei Cerești din Orașul Interzis? Lăsându-și la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
simte că trăiește ca să iubească, iar statutul de soție imperială îmi oferă totul, mai puțin asta. Eunucul se aruncă la pământ și imploră iertare: Sunteți supărată, doamnă, îmi dau seama. Am zis ceva greșit? Pedepsiți-mă, căci altfel mânia va ruina sănătatea Majestății Voastre. Mă cuprinde un sentiment de umilință, iar frustrarea se transformă în tristețe. Ce să fac mai departe? Dar tot vreau să încerc să cultiv roșii în august, chiar dacă e prea târziu, cântă o voce în capul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că „modestia“ și „exilul spiritual autoimpus“ vin din lenea sa. Am prevenit-o pe Rong să nu se aștepte la o viață ca în povești în ceea ce privește căsătoria imperială. — Uită-te la mine, i-am spus, sănătatea Majestății Sale s-a ruinat fără putință de refacere, iar eu mă pregătesc să devin văduvă imperială. Nu sunt singura îngrijorată de sănătatea împăratului. Nuharoo împărtășește același sentiment. La ultima ei vizită, ne-am înțeles pentru prima oară ca două prietene - ne leagă teama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în locul lui la finanțe pe Colbert. ― Cine era Colbert? Cum să nu știu cine era acest om care, după ce făcuse atâtea pentru Franța și regele său, murise în dizgrație, fiindcă încercase (de altfel zadarnic) să-l împiedice pe monarhul cheltuitor să nu ruineze regatul? Abilă manevră a profesorului, care prin răspunsurile mele reîmprospăta memoria celorlalți și obținea apoi de la ei ceea ce dorea și fără să insiste în mod deosebit ca și când toată clasa era pasionată de materia lui... După care a început să vorbească
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
începători de azi, romanul e legat de istorie și fără ea se asfixiază. Trebuia să tipăresc ceea ce scrisesem atunci și nu mai târziu, cu toate că romanul acesta despre țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sublimul fără de care arta ar cădea în pornografie. Angela Pietragrua îl înșeală pe Henry Beyle și îi toarnă, fiind văzută goală în brațele amantului, o minciună nerușinată, spunîndu-i că a făcut-o pentru tatăl ei, care, chipurile, ar fi fost ruinat și băgat la pușcărie dacă ea, Angela, n-ar fi cedat dușmanului său. Stendhal preferă să creadă în această desvinuire grosolană, și douăzeci de ani mai târziu, distilând acest borhot, o creează pe Sanseverina, care și ea, ca și Angela
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în Mănăstirea Cetățuia. Tot în acest timp s-a străduit să încheie și alte lucrări rămase neterminate, îndemnat fiind de Patriarhul Ierusalimului. „Sprijinit de Gheorghe Duca, Mitropolitul Dosoftei a căutat să refacă tipografia lui Vasile Lupu de la Sfinții Trei Ierarhi, ruinată de mult și astfel să poată reînvia mișcarea culturală, dar nu în limba greacă, ci în cea română. Mitropolitul a tipărit în tipografia de la Sfântul Nicolae Domnesc, Liturghierul, în 1679”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche, vol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
rămas perpetuu neschimbată și această țintă este înfăptuirea unui stat național maghiar, pe ruinele neamurilor neungurești.” Deci Goga atenționa de atunci că națiunea maghiară încearcă să se ridice pe ruinele neamurilor neungurești și de aceea caută pe orice cale să ruineze spiritul național al națiunilor pe teritoriul cărora viețuiesc. Dar maghiarii sunt conștienți, că viețuiesc pe teritoriul unei națiuni infantile, care refuză constant maturizarea și care îmbrățișează imediat orice obicei adus de peste mări și țări cum ar Sfântul Valentin, care nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
oprit. Elementară, nesățioasă. Simplă, ca lumina și moartea. Tu, spurcăciune venerată, dorită de toți“... Profesorul se încovoiase, copleșit de vorbele ce nu se rosteau. Transpira, înnebunit de miracolul clipei care va pieri. „Emoție, atâta sunt. Emoție turbată, sorella. Emoția mă ruinează. Mă sălbăticește, mă anulează, amantissima“. Nu mai avea curajul să ridice privirea. Toma, iscoada salariată, dispăruse, la fel Irina, cu perversele ei migrene pubertare, și Tolea, bălăbănindu-se, în aer, fără ghidon, și bonomul Marga, și pensionarii Gafton, și argentinianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
domn’ doctor, asta-i! Marea Târfă din Apocalipsă... Bucuria senină, nepăsarea fericită, vitalitatea superbă a Morții. — Lasă metaforele, copile. A venit la spital pentru un pacient. — A, o fi chiar fostul combatant. Un pacient de gală, da da! L-au ruinat, doctore. Tovarășii săi exemplari i-au plasat moartea alături, în pat, să-l ruineze. Cum ți-am spus, iscoada Toma doar în aceste excepții vede primejdia. Instituția exemplară știe să manipuleze bucuria și farmecele și ispita care să anihileze. Toma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a Morții. — Lasă metaforele, copile. A venit la spital pentru un pacient. — A, o fi chiar fostul combatant. Un pacient de gală, da da! L-au ruinat, doctore. Tovarășii săi exemplari i-au plasat moartea alături, în pat, să-l ruineze. Cum ți-am spus, iscoada Toma doar în aceste excepții vede primejdia. Instituția exemplară știe să manipuleze bucuria și farmecele și ispita care să anihileze. Toma și pe mine mă crede periculos, cine știe... ca și pe visătorul încurcat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe aceleași străzi te vei roti, prin aceleași cartiere vei îmbătrâni:/ și sub același acoperiș îți va albi părul./ Mereu vei sfârși în acest oraș. Cât despre plecare/ nu spera/ nici un vapor pentru tine și nici un drum./ Așa cum ți-ai ruinat viața în acest ungher/ pe întreg pământul la fel ți-ai distrus-o...“ Irina se ridică, îi privește pe amândoi, nu-i vede. În ochii măriți, primăvara fabuloasă, duhnitoarea, magnifică Alexandrie. Iese pe terasă, sub cerul nopții otrăvite. Privire adâncită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ci ediții princeps, ba chiar și ediții princpes cu autograf. Ca să nu mai vorbesc de ce se găsește prin sertare și în dulapurile de jos. Manuscrise. Scrisori. Autografe. Ne dai conținutul camerei ăsteia și considerăm că ți-ai plătit datoria. — Mă ruinați. Mă lăsați sărac lipit. Dar gândește-te la alternativă, domnule Dunkel-Brigtman. Ce preferi: arestarea în urma acuzației de fraudă sau existența pașnică de patron de anticariat? Gândește-te bine. Gordon și cu mine ne întoarcem mâine, cu un camion și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lucrurile pe care Junli și Dan le-au spus despre mine. M-au înfuriat. Ei au covingerea că Tang Nah e prea bun pentru mine. Ei îi dau permisiunea să uite ce responsabilități îi revin față de iubirea noastră. Ei au ruinat viitorul lui Tang Nah și pe al meu. Adevărul e mai adânc. Sunt opopsiți de soartă. Există trădare. Și atunci vine dezamăgirea ei. Se aștepta ca Junli să o distribuie. Credea că el e cel cel mai bun prieten al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tiranic stat, În interior și a celui mai expansionist imperiu; și a celei mai ipocrite politici „externe”: Marea, Eterna Rusie! Casele din lut, acoperite cu stuf, odată părăsite, s-au topit sub vânturi, s-au măcinat sub ploi, s-au ruinat, au scăzut, s-au făcut una cu pământul care erau. În locul Mănenilor - niște sălbatici care nu Înțeleseseră „gradul superior de civilizație” (după cum explică, azi, istorioveticii, slujbași ai Ministerului Adevărului), civilizatorii ruși au adus de la ei, din civilizatul fund al Rusiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
al VI-lea. Adevărat: numai două veacuri și ceva, dar de-ajuns ca s-o prefacă Într-un... ogor lăsat În pârloagă - Slavii erau agricultori, oameni-de-sat: tot ce era cetate, oraș, târg, dacă n-a fost distrus, dărâmat, s-a ruinat... Băștinașii care n-au fugit În vârful muntelui ori În Italia ori În Sicilia s-au descreștinat, s-au analfabetizat, s-au descivilizat - Într-un cuvânt: s-au slavizat. Grecia, da, singura Înfrângere cunoscută de Neamul Rusesc... - Ne Întoarcem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]