KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

aspirații mai mari decât valoarea și capacitatea lor, junimea ușoară de ani și de cugetări, cu vederi scurte și pretenții nemărginite. Presa și întrunirile publice sânt care-i fac să trăiască. {EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
34 procente. Iată dar prețioasa descriere a demagogiei franceze coprinsă în volumul I al operei d-lui Teulescu, o descriere care se potrivește din punct în punct cu reversibilii noștri patrioți, minus, cum am zis, energia caracterului francez. Patrioții noștri sânt meschini, pe când la cei franceji găsim răul în proporții mai mari. Revoluționarii franceji au avut curajul de-a-l judeca pe regele lor; dintre patrioții noștri nici unul n-a avut curajul măcar de-a susținea înaintea Curții de Casație procesul contra

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
readuce ar fi merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fi ales de mult oale și ulcioare, ce frumos i-ar mai sta decorația, cu atâta generozitate împrăștiată de cătră d. ministru de esterne și ce demn reprezentant ar fi pe lângă acele "state cât de mici pe suprafața pămîntului" cari sânt în primejdia intelectuală de-a afla că o țară întreagă de atâtea mii de chilometri patrați face parte din "familiile suverane europeane". Dar fiindcă cu politica esternă stăm bine, precum văzurăm, mai ales prin Persia, pe când frații bulgari caută să

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în drept de-a crede că istoria aceasta o să se mântuie odată, Austria pune condiții nouă pentru definitiva soluție a acestei cestiuni, pe care voiește s-o țină atârnată asupra capului României ca sabia lui Damocle și cred că nu sânt rău informat daca afirm "că baronul Calice a avut a propune guvernului român aceste condiții nouă". În sânul Comisiei Dunărene s-a iscat neunire pentru că, cu ocazia elaborărei noului regulament pentru navigația și poliția pe Dunăre, s-au respins mai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
lenea intelectuală a cititorilor de gazete și că oamenii se măgulesc a fi gândit singuri și a se fi convins când ei n-au fost decât amăgiți pe neștiute de către niște șarlatani politici. Am afirmat că instituțiile liberale de azi sânt în cea mai mare parte opera partidului conservator. "Romînul" o contestă. Cel ce afirmă cată să probeze. Deci vom proba. Se știe că în Moldova nu există roșii. Liberalii de acolo s-au numit fracționiști și au fost aproape totdeuna

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mai multe adevăruri ce nimeni nu le poate tăgădui: 1. Această Adunare nu era împărțită în partizi. 2. Adunarea, compusă aproape esclusiv din privilegiați, din boieri, era o Adunare liberală. 3. Conservatorii de astăzi, fiind căpeteniile acelei Adunări, conducătorii ei sânt nu numai liberali, dar introducătorii tuturor reformelor liberale. De aci urmează cu o consecuență naturală tot mersul ulterior. Constituția actuală se elaborează la 1866 sub un guvern în care conservatorii formau majoritatea; Constituanta în fine e prezidată de d. Epureanu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și Hasnaș la Dorohoi, roșii din sport, foarte deosebiți de Costineștii și {EminescuOpXI 272} Fundeștii de-aici, d. Gusti din Iași, roșu din puținătate de înțelegere, generalul Lecca, roșu din cauza complicității la o crimă militară; p-ici pe colo mai sânt și roșii din interes, ca d-nii Gheorghian și Herșcu Goldner; aci se mărginește tot partidul în Moldova. O mai repetăm - nu oricine voiește poate deveni roșu. Mulți ar fi voind poate să devie, mulți s-alătură de acest partid, dar

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
tuturor viciilor la cari sânt supuse îndeosebi aceste societăți, împingîndu-le tocmai spre partea în care ele înclinau deja urmând unei porniri naturale. Oamenii, nemaifiind legați unii de alții prin nici o legătură de caste, de clase, de corporațiuni, de familii, nu sânt decât prea înclinați de a nu se ocupa decât de interesele lor particulare totdeuna gata de a nu se avea în vedere decât pe sine înșiși și a se retrage într-un individualism în care orice virtute publică este înădușită

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
să nu fie obligat de a-și da o silință desperată și continuă pentru a-l păstra sau a-l câștiga. Dorința de-a se îmbogăți cu orice preț, gustul afacerilor, iubirea câștigului, căutarea bunului trai și a plăcerilor materiale sânt acolo pasiunile cele comune. Aceste pasiuni se răspândesc în toate clasele, pătrund până și într-acele cărora le-a fost pîn-acum cele mai străine și vor ajunge a enerva și a degrada nația întreagă dacă nimic nu le va împiedica

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
e vorba ca acest stat să înceteze de-a fi românesc atunci o spunem drept că ne e cumplit de indiferentă soarta pământului lui. Există asemenea aspirațiuni politice și naționale? Nu sîntem încă în stare de-a ști dacă ele sânt numai factice sau au vro rădăcină mai solidă; dar o probă că, factice ori nu, au oarecare existență, este aparițiunea unui ziar cotidian german în București. Programul acestei foi, îndealmintrelea bine și moderat scrisă, este caracteristic. În toate cestiunile de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
poate fi greșită, fiindu-i premisele greșite, pentru asta însă nu trebuie sa fie absurdă. Absurd e cel ce se contrazice pe sine însuși, care de ex. susține azi că e conservator, mâni iar că e roșu; acum că roșii sânt niște demagogi, acum iar că sânt patrioți luminați, ș. a. m. d. Dar să revenim la balanță. "Presa" zicea că nici bunătatea recoltelor, nici căutarea lor în piețe nu se poate atribui unui guvern, oricare ar fi el. Deci conchide că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
sau căutarea lor în piețele europene se poate atribui unui guvern. Bunătatea recoltelor atârnă de la Dumnezeu, căutarea în piețe de la micimea concurenței rusești și americane, producțiunea însă a unei bune recolte, apoi proporția între producțiunea generală și consumațiunea generală nu sânt atât de neatârnate de sistemul de idei care guvernă un popor precum s-ar crede la prima vedere. Răspundem anticipando, cu cuvântul lui Goethe: "Dacă cifrele nu guvernă lumea, ele arată cel puțin cum este guvernată". În realitate, după observații

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
există într-un stat normal, guvernat omenește, o compensare pentru sacrificiile poporului de jos. Partea descărcată de munca fizică a societății își pierde puterea musculară (iritabilitatea), dar câștigă înmiit de mult prin sporirea puterii nervoase (sensibilitate, inteligență). Arte și științe sânt copile ale luxului, dar sânt o compensațiune. Invențiile tehnologice în toate ramurile vieții cer azi, în fabrici și manufacturi, de mii de ori mai multă muncă decât mînile tuturor acelora cari nu lucrează fizic, a tuturor învățaților la un loc.

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
guvernat omenește, o compensare pentru sacrificiile poporului de jos. Partea descărcată de munca fizică a societății își pierde puterea musculară (iritabilitatea), dar câștigă înmiit de mult prin sporirea puterii nervoase (sensibilitate, inteligență). Arte și științe sânt copile ale luxului, dar sânt o compensațiune. Invențiile tehnologice în toate ramurile vieții cer azi, în fabrici și manufacturi, de mii de ori mai multă muncă decât mînile tuturor acelora cari nu lucrează fizic, a tuturor învățaților la un loc. Supunând puterea unui sclav orb

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
guvern are însă drept sistem de-a ridica de pe ulițe mii de nulități și a le inspira trebuințe pe cari nu le avuseseră nicicând; {EminescuOpXI 278} când se despopulează cafenelele pentru a se popula bugetul; când ignoranța, pervesitatea și lenea sânt titluri de recomandație pentru a face carieră pe miile de căi cari atârnă direct sau indirect de stat - atunci într-adevăr se descarcă de sarcina întreținerii fizice straturi de oameni cari nu meritau să fie descărcate și se încarcă cu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în același mod primitiv și greu ca și strămoșii săi, însutindu-i-se sarcinile publice. Ce lumină i se dă în schimb? În timpul ministerului Catargiu erau 2 812 școli rurale cu 75 484 școlari; astăzi, sub guvernul părintesc al roșilor, sânt numai 1 910 școli. Deci, în patru ani de guvernare roșie, s-au pustiit 902 școli rurale și vor scădea și mai mult. "Presa" dar poate vedea foarte bine, din cele de mai sus, că bunătatea recoltelor fiind aceeași și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din cele de mai sus, că bunătatea recoltelor fiind aceeași și căutarea lor în piețe tot atât de mare, un popor poate merge, economicește și altmintrelea, la sleire prin sistemul de idei care-l stăpânește. Căci în viața unui stat ideile predomnatoare sânt o crudă realitate. [ 1 august 1880] ["ÎNCĂ DE PE CÎND NE CĂUTAU CEARTĂ... "] Încă de pe când ne căutau ceartă confrații de la "Steaua Romîniei", fiindcă momentan le venise la-ndemînă de-a ne numi reacționari, am spus că orice discuție e zadarnică, e

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
impresie le va face scrisoarea lui asupra consiliilor generale? Întemeiate sau nu, cumpănite matur sau pripite, - nu importă; destul să observăm că atât "așteptarea momentului dreptății divine" cât și "integritatea restaurată a teritoriului francez" sânt cuvinte cari, de regulă, când sânt rostite, repetate și subliniate cu dinadinsul de un bărbat ce are într-un stat poziția d-lui Gambetta, nu pot preceda cu mult acțiunile ce le corespund. [ 5 august 1880] ["PE CÎND ATENȚIUNEA EUROPEANĂ... Pe când atențiunea europeană este brusc atrasă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și Porțile de Fier sau să se admită în Comisie delegați sârbi și români, influența hotărâtoare a Austriei ar fi suprimată împreună cu libertatea navigației pe Dunăre, de vreme ce Rusia ar dispune de trei voturi". În reflecțiile acestea pe cari le reproducem sânt aproape pe atâtea greșeli pe câte fraze. Nimeni n-a visat măcar de-a esclude pe Austria de la Dunărea de Jos sau de-a împiedeca libertatea navigației pe acest râu. Ce s-atinge de Rusia anume, declarațiile plenipotențiarilor săi în

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nordic. Astăzi "Le Temps" ne aduce niște știri de senzație, ce stau în legătură cu aceea care ni se comunică sâmbătă. Un corespondent special al foii franceze îi telegrafiază că noutățile primite în Viena de la granițele rusești, din Londra și din București, sânt foarte alarmante. Rusia ar fi concentrat în preajma Benderului, în Basarabia, 45 000 oameni pentru a sprijini la nevoie o {EminescuOpXI 287} insurecție eventuală a bulgarilor. Trecerea soldaților ruși prin România ia proporțiuni mari. În zilele din urmă un vas rusesc

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și prin imediata publicare a unei reiterări de promisiune pentru ziua când această consolidare va fi desăvârșită. [ 6 august 1880] ["ASUPRA CESTIUNII DUNĂRENE CITIM... Asupra cestiunii dunărene citim în "Journal des debats" următoarele: Operațiunile periodice ale Comisiei Europene a Dunării sânt în genere puțin cunoscute în afară de lumea diplomatică și, la dreptul vorbind, lucrările acestei reuniuni, instituite în mod permanent de Congresul de la Paris și confirmate prin Conferența de la Londra în 1872, au un caracter special, care nu este făcut pentru a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din gura cărora, într-o profundă îngrijire, vorbește majoritatea locuitorilor austriaci, ar avea dreptate dacă, de dragul unor visuri problematice viitoare, s-ar sacrifica profitul real, ce este numai spre România. Nu pe drumul cătră Salonic, ci de-a lungul Dunării sânt pietrile de hotar ale unei înțelepte politice austriace. Iată că antagoniștii Austriei se și ridică spre a ne contesta dreptul la Dunărea de Jos. Ici-colea se mai găsește o altă serie de necredincioși, cari nu vor să înțeleagă că Germania

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în Franța beatitudinea reformatoare a d-lui Jules Ferry, care a găsit numaidecât imitatori la redacția "Romînului", reproducem următoarele din "Revue des deux mondes", scriere periodică care desigur nu poate fi bănuită nici că colaboratorii ei ar fi ignoranți, precum sânt gazetarii noștri cari propun reforme, nici că apără latineasca din cauze politice. {EminescuOpXI 297} Iată dar ce se zice în cronica numărului de la 15 august: Dacă e vreun om satisfăcut de sine însuși, dacă e vrun exemplu viețuitor al acelei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
etc. ". Trebuie, la dreptul vorbind, ca cineva să fie foarte lăudăros ca să vorbească astfel, când are onoarea de-a trece ca o arătare fugitivă în capul unui Corp care a avut de șefi pe un Royer-Collard, Guizot, Cousin, Villemain. Daca sânt reforme folositoare, necesare de realizat, și daca d. ministru al învățăturilor se dedă cu ele c-o aplicație serioasă și reflectată, cu atât mai bine; n-am avea decât să susținem în această operă o bunăvoință inteligentă, chiar dac-ar

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]