1,001 matches
-
sol, devenit în rom. soare). Este interesant cum teoriile lingvistice și istorice demonstrează (Vasile Pârvan) sau vin să confirme (Mihai Vinereanu, Christian Ionescu, E. Lozovan) ipoteza etimologică a lui Eliade din Istoria credințelor și a ideilor religioase, faptul că sărbătoarea Sânzienelor care își revendică etimologia de la latinescul Sanctae Dianae, a împrumutat numele sărbătorii creștine a Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cum ar fi În curte la Dionis și Pe strada Mântuleasa. Faptul că același radical care desemnează soarele este prezent atât în corpul fonetic al antroponimului, cât și în cel al sărbătorii, și că le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânziana), precum și raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
désignation du soleil. Il est intéressant d'observer la manière dont les théories linguistiques et historiques démontrent (Vasile Pârvan) ou confirment (MihaiVinereanu, Christian Ionescu, E. Lozovan) l'hypothèse étymologique d'Eliade, exposée dans son Histoire..., selon laquelle le terme de Sânziene, quitireson origine du lat. Sanctae Dianae, a emprunté son nom à la fête de Saint Jean Baptiste (Sanctus Dies Iohannis). Les incarnations mythologiques des noms appartiennentà une mythologie construite par Eliade, et le mythe recréé (Ileana Cosânzeana et le mythe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul, p. 231, nota 38); numele Iancu și Enache, ca variante ale lui Ion, au fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în studiul despre numele proprii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în noua Clinică de Chirurgie Cardiovasculară Iași, iar la 8 mai 2000 se efectuează prima intervenție pe cord deschis la Iași - protezare valvulară mitrală - echipa operatorie : dr. Grigore Tinică, dr. Eugen Săndică - chirurgi, dr. Victor Diaconescu, dr. Dan Dăscălescu, dr. Sînziana Patrulea, anestezie. În Secția Clinică de Chirurgie Cardiovasculară Iași a fost abordată întreaga gamă a patologiei cardiovasculare a adultului și patologia congenitală cu rezultate foarte bune. În secția clinică de chirurgie cardiovasculară se efectuează la 10 noiembrie 2001 primul transplant
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Dumitru Stăniloaie, În lucrarea Reflexii despre spiritualitatea poporului român, spune că „aceste povestiri nu sunt basme ci o redare a adevărului evanghelic că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și-a umblat printre oameni Însoțit de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați de zâne sau de „vânt” Își pierd mințile, de aceea tradiția populară l-a asociat pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-și pierde la modul propriu capul, cu Sânzienele, considerate principalele vinovate În cazul În care Își pierd capul sau, mai bine zis, mințile. Buchetul de sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Își pierd mințile, de aceea tradiția populară l-a asociat pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-și pierde la modul propriu capul, cu Sânzienele, considerate principalele vinovate În cazul În care Își pierd capul sau, mai bine zis, mințile. Buchetul de sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene este imprecisă, având În vedere că respectivele plante diferă de la o regiune la alta: pelin cu rol apotropaic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt recunoscute ca remedii eficiente pentru cei care În această „perioadă a vânturilor turbate” sunt prinși de nebunie sau pierdere a capului, la modul figurat. Această perioadă este cunoscută ca perioadă de maturitate pentru multe plante de leac, de aceea Sânzienele mai sunt numite și sărbători ale plantelor. 2. Rusaliile și Călușarii Datinile și tradițiile legate de sărbătoarea creștină Pogorârea Sfântului Duh sunt numeroase, Însă cel mai important ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
multe plante de leac, de aceea Sânzienele mai sunt numite și sărbători ale plantelor. 2. Rusaliile și Călușarii Datinile și tradițiile legate de sărbătoarea creștină Pogorârea Sfântului Duh sunt numeroase, Însă cel mai important ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea acestei sărbători, este favorabilă unor Îmbolnăviri de tipul nebuniei. Pentru a contracara influența lor nefastă și pentru a-i vindeca pe cei luați de „vântul nebuniei”, există ritualul coregrafic și catarctic al Călușarilor. Originea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Am observat că toate practicile la care ne-am referit au origini vechi. De exemplu, numele roman de „Diana” ascunde o zeitate autohtonă, cultul ei rezistând și după romanizare. Astfel, Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit San(cta Diana sau Sânziana În creștinimsul popular. Tot legat de originea unei sărbători, este interesant că sărbătoarea Crăciunului fixată inițial la 6 ianuarie a fost mutată, În secolul al IV-lea, la 25 decembrie, pentru a se suprapune sărbătorii mitraice - Dies natalis Solis invicti
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Arghezi, Octavian Goga, Camil Baltazar, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana ș.a. Lista prozatorilor cuprinde atât pe Ion Vinea, Eusebiu Camilar, Nicolae Jianu și Henriette Yvonne Stahl, cât și pe Geo Bogza, Pop Simion, Fănuș Neagu, Sânziana Pop ș.a. În opțiunile lui predomină secolul al XX-lea, dar K. face și unele incursiuni în trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Alecu Russo). Tradiția literară l-a atras de altfel nu doar accidental: a colaborat, cu fragmente din Pseudo-cynegetikos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
Vlad Țepeș, în luptele de la Soci, pe Siret, în județul Baia. Acelei vechi biserici i se spunea Biserica Albă (a nu se confunda cu Biserica Albă care există și azi pe Stradela Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o rezidească, ocazie cu care i a schimbat și hramul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
asemenea colegilor noștri care au participat la activitățile de culegere a datelor în diferite etape în care am desfășurat muncă de teren în cele șase localități: Mariana Dan (în Trifești), Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu (în Hănești), Toro Timbor și Sânziana Preda (în Zerind). Structura volumului Temele campaniei de comunicare sunt cele care structurează și tematica volumului de față. Dincolo de prezentarea satelor în cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările despre Europa, prin lentila
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cazul nostru, date fiind durata și complexitatea campaniei, am repetat procedeul la câteva zile după fiecare etapă a campaniei de comunicare evaluate. Mariana Dan, Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu sunt cercetători în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), în timp ce Sânziana Preda și Toro Timbor sunt afiliați instituțional Universității de Vest din Timișoara. Eurobarometrul 52.1, 2004. Vezi Eurobarometrul rural 2002 și 2005 realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă cu sprijinul Delegației Comisiei Europene în România. Modul de construcție al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Îndon; Demetrios > Medrea, Medru; Nicólaos > Necoară, Nicoară; Georgios > Georz, Giorzu, Zorj. S-a emis ipoteza că aceste nume s-au păstrat decupate din numele sărbătorilor religioase în care se prăznuiesc sfinții Sîngeorz (< Sanstus Georgius), Sînnicoară (< Sanstus Nicoláus), Sîmedru (< Sanctus Demetrius), Sînziene (< Sanstus dies Iohannis), Sîmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece în limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta apar aici și Îndon, Îndrea, neprecedate de sîn (< sanctus). Cum situația
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românește; nu știm cît de întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și chiar a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul aduna la Suceava credincioși ortodocși de orice etnie, din toată Bucovina și de dincolo de hotarele acesteia. Numele popular al acestei zile, Sînziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un izvor pentru desfășurarea slujbei. Pe timp de vară sunt posturile Sf. Petru și a Sf. Maria, iar o sărbătoare în care nu trebuie cu nici un chip să se lucreze pentru a nu fi gospodăriile pârjolite, este Sf. Foca. Sânzienele sunt zâne frumoase care au putere să-i facă fericiți pe oameni și se sărbătoresc pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]