1,975 matches
-
arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au reacționat cu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Ibidem, Ocârmuirea, dosar 3(2202)/1832, f. 157-158. 672 .Ibidem, dosar 2786/1832, f. 157-158.212 673. Ibidem. 674 . Ibidem. 675 .Ibidem, f. 141, 157-158. 676 . Se consideră, în general că în această perioadă otaștina percepută de la viile și prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
când devastator, când înălțător. Din acel moment, în ființa ta se activează memoria materiei încă de la începuturile formării ei și nu-ți lipsește decât capacitatea de a dezlega tainele universului. Neputincios, devii poet și chiar dacă nu așterni versuri pe hărtie, sădești poezie în mintea și în sufletul ființei iubite. Nu este de mirare că îndrăgostiții ajung să nu mai aparțină acestei lumi, atâta timp cât sentimentele le sunt mai puternice decât realitatea înconjurătoare. Cei din jur, la început sunt plăcut surprinși ori puternic
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
perfid aici vieți insipide atârnau la uscat păcate semidocte săreau în piscine evanghelizând mulțimi rochia mea flutura vanități libertine secunde tranșate agonizau pe străzi ne iubeam cu ochii deschiși ca la pești pe oriunde treceau mașini insolent hai să mai sădim o pădure unde se scrie pe pietre albe de râu cu picioarele goale litere pline tu legănai insomnii la barul din colț tăcerile ostile te scuturau de scrum mâna ta stângă purta o cătușă strident ți-ai vinde libertatea pentru
EVANGHELIZAREA (DUPĂ TINE) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364821_a_366150]
-
Dumnezeu lasă încercările să vadă dacă noi îl iubim pe El pentru ceea ce este El sau doar pentru ceea ce ne oferă El, uneori fără să merităm. Dacă suntem în stare de dragoste necondiționată. Deoarece asta este dragostea Lui care o sădește în noi, dacă avem inimile și mințile deschise la Cuvântul Său. Este greu? Este ușor? E cât se poate de simplu! Calea fără Dumnezeu este foarte largă, la îndemână și aceasta, pare foarte bună și plină de libertinism, dar s-
DESPRE CĂI ŞI MODALITĂŢI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364826_a_366155]
-
Acasă > Poezie > Amprente > LUI IOAN GYURI PĂSCU Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ai fost actor, si menestrel, Ne-ai bucurat pe toți cu harul De-a ne sădi în inima un țel, Și-n suflet bucuria, nu amarul. Erai în floarea vieții, manifest, Si dăruiai la public bucuria, Erai știut din vest până în est, Din sud în nord în toată România! Te-ai stins, rămâne un mister, Ce
LUI IOAN GYURI PASCU de NELU PREDA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366285_a_367614]
-
te întorci... o floare să-mi pui la căpătâi! Dar să mai mergi pe unde mi-am risipit norocul, Să nu te pierzi în bezna atâtor nostalgii ... De-mi vei găsi doar umbra, mai caută și locul Ce l-am sădit cu tine când nu doreai să-mi scrii. Acum, mă iartă iară și lasă-ți versul verde Pe unde rătăcit-am până la teiul sfânt Să mă întorc prin noapte, când Cerul mă va pierde Lumină din lumină, pământ în alt
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate în mușchi-mpietriți de-atâta ne-nțelegere, iar cuvinte ne mor născute prematur. Iubito, tu nevăzuta mea piatră, prinde-mă între oasele tale și dă-mi sufletul cuvintelor ca să le sădesc în pietrele vii. . Leonid Iacob Referință Bibliografică: nevăzuta mea piatră / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
De-aici, din inma mea, cerul nu mai e, demult, doar cer, i-am spus : grădină.... Flori de colț - iubirile mele le strîng, de-o viață, una cîte una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o
STELE...FLORI DE COLŢ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366577_a_367906]
-
pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate în mușchi-mpietriți de-atâta ne-nțelegere, iar cuvinte ne mor născute prematur. Iubito, tu nevăzuta mea piatră, prinde-mă între oasele tale și dă-mi sufletul cuvintelor ca să le sădesc în pietrele vii. Leonid Iacob ... Citește mai mult nevăzuta mea piatrăIar pietrele tacmolfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânseși, din diagonalele lumii,aduc muchii tăioase, zimțatecu care tăiemlutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri.Atunci devenim și noi pietreobosite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
din sfruntate iubiri.Atunci devenim și noi pietreobosite de atâtea tăceri.Durerile noastresunt nervuri desenateîn mușchi-mpietrițide-atâta ne-nțelegere,iar cuvinte ne mor născute prematur.Iubito,tu nevăzuta mea piatră,prinde-mă între oasele taleși dă-mi sufletul cuvintelorca să le sădesc în pietrele vii.Leonid Iacob... VII. LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUȘENE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
și-a încheiat destinul pe pământ. S-ar putea să-mi ucidă izvorul ce aprinde nerușinat felinare. Mă ridic să ating liniștea desăvârșită a conștiintei, ochii largi ai odăilor neprihănite judecă. -Bunico, toate proptelele s-au prăbușit nu mai știu sădi pomi! Peste reveria ultimei opriri patima se face frunză, cea mai albă margine de lume se clădește sub același pom de salcâm. (foto-carul din fata casei) Referință Bibliografică: Izvorul ce aprinde nerușinat felinare / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IZVORUL CE APRINDE NERUŞINAT FELINARE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366693_a_368022]
-
cu învățăminte, dăruite cu generozitate. Când curajoasă, când temătoare, autoarea este, de fapt, precum rățușca Thyca - o luptătoare, o învingătoare, care știe să facă din întreaga-i viață, un model demn de urmat. Prin multiplele sale realizări, doamna Ecaterina Cîmpean sădește în inimile oamenilor: înțelegere, pace, compasiune, respect reciproc și, mai presus de orice, prietenie sinceră. La Radio Prodiaspora - acolo unde este vicepreședinte fondator - are o a doua familie. O familie frumoasă, formată din ascultătorii și colaboratorii săi fideli, care nu
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]
-
cosmologice. Căci cine dintre marii înțelepți, încrezându-se în uneltele raționale și bazându-se pe dovezile care nu există, va putea, folosindu-se de rațiune, să cunoască, să spună și să înfățișeze măreția lucrurilor? Cine va putea să cunoască rațiunile sădite în fiecare dintre lucruri de la începutul existenței lor, rațiuni după care există, procesează, operează și procedează fiecare și își are natura primind forma, chipul și compunerea sa având putere să lucreze și să pătimească?... Cine cunoaște rațiunile lucrurilor așa cum sunt
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
cosmologice. Căci cine dintre marii înțelepți, încrezându-se în uneltele raționale și bazându-se pe dovezile care nu există, va putea, folosindu-se de rațiune, să cunoască, să spună și să înfățișeze măreția lucrurilor? Cine va putea să cunoască rațiunile sădite în fiecare dintre lucruri de la începutul existenței lor, rațiuni după care există, procesează, operează și procedează fiecare și își are natura primind forma, chipul și compunerea sa având putere să lucreze și să pătimească?... Cine cunoaște rațiunile lucrurilor așa cum sunt
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
poată Atăt de iute Să se ducă în pământ... Dar voi primi! Hai, năvălește, Omenire, Peste mansarda mea Cu busturi calcinate! Încearcă-mi inima Și vezi dacă mai bate Pentru dreptate și pentru iubire... Pe stalagmitele îngemănate, Veniți ca să-mi sădiți vrejuri de flori! Vă dau un strop Din marea mea singurătate... Veniți, veniți, Vă fac Nemuritori! Căci Andreonul nu e cea mai bună cale ( Cenaclul zeilor din fiecare joi) Să recrutezi și crești valențe epocale... Ci marea mea nădejde E
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
omenescul vă îmbie În drumul vostru, vag, spre fericire. Pe voi vă regăsesc și vă salut Din toată măreția mea, bolnavă. Deși ajunși la mine doar pe scut, Vă vreau, cu toții, oameni de ispravă! Pe stalactitele îngemănate, Veniți ca să-mi sădiți vrejuri de flori; Vă dau un strop din Marea Mea Singurătate... Veniți, veniți, vă fac Nemuritori! Își zise calm: Iar trecu timpul... E Sacra Zi. A patra zi de joi Când se cutremură chiar și Olimpul De cele ce se
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
De-aici, din inma mea, cerul nu mai e, demult, doar cer, i-am spus : grădină.... Flori de colț - iubirile mele le strîng, de-o viață, una cîte una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mai mult De-aici, din inma mea,cerul nu mai e, demult, doar cer,i-am spus : grădină.... Flori de colț - iubirile melele strîng, de-o viață,una cîte una-n pumn,ca-ntr-o anume zi,de primăvarăsă le sădesc, acolo...sus.Dar,la ultima revărsare de stele,cîteva au căzutnu doar pe pămînt,au ajuns și-n mine.... Abia acum înțelegce rost a avut truda mea,și - cine știe ?poate - ntr-o zi,și tu vei ajunge o stea...Mă
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
făcut-o dacă nu ar fi simțit o strângere de inimă, ca o îmbrățișare irosită, însoțită de o șoaptă rătăcită dintr-un trecut ce îl crezuse prea îndepărtat : „mă tem de tatăl tău! ”. În locul rațiunii, cu totul altceva i-a sădit, acum, în minte răspunsul : „nu mai ai de ce să te temi! Două dintre povețele Mitrului ar fi trebuit să fie însoțite de o a treia. L-a povățuit să nu se pună cu nebunii și să se ferească de cei
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]