1,236 matches
-
din 1462. Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și un loc pentru vie. La 22 septembrie 1411, mânăstirea era dăruită cu cinci curți de tătari din satul Tămârtășăuți de pe Șomuz, cu acordul lui Șoldan Petru, căruia îi era dăruit satul. La 26 iunie 1436, domnul dăruia Pobratei trei sălașe de țigani. La 5 octombrie 1437, domnul dăruia “dintr-a noastră avere încât să se poată hrăni acei ce să vor afla într-însa”, satele “unde au fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și unde este Bălan, și unde este Șandru și pe Bahlui, sub Hârlău, unde este Mihailo cu moara pe Bahlui. La 26 aprilie 1444, i se dăruiau Pobratei patru sălașe de țigani. La 5 aprilie 1448, erau întărite mânăstirii satele Ciulinești, Bereșteni și Roșca, lângă Hârlău. Locuitorii acestor sate erau scutiți de toate dările și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în secolul al XV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel Bun și-l dăruie Putnei. Mai dăruie 11 sălașe de țigani “din țiganii noștrii proprii pe care i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării de la Putna căpătau învoirea ca în primăvară și în toamnă să trimită câte trei care mari după pește, scutite de vamă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și de la rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a Podragăi. La 30 martie 1500, domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Suceava, satul de la Podul de Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist satul Greci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci, mitropolitul cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea opt sate cu mori și pive, două prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu este menționat un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două cuturi. Episcopia Rădăuților. Este necropola domnească, unde au fost înmormântați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30 august 1479. La 30 noiembrie, Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august 1503, era întărită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Alexandru cel Bun soacrei sale Anastasia, de data aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva. Era întărită stăpânirea asupra satului Rădăuți. Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile episcopiei Rădăuților au fost dăruite de Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XV-lea, apar primele scutiri de dări, pe care domnul le acordă unei moșii (domeniu). O primă scutire a fost acordată la 31 octombrie 1402, mânăstirii Moldovița. Domnul dăruia mânăstirii două mori în Baia, o moară de sladniță și patru sălașe de tătari, pe care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau în hotarul prisăcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare se înscrie, am putea spune, în limitele unei tradiții de toleranță românească. La 30 septembrie 1445, Ștefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia lui Calist, episcopul Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcutu-ș de toate inemii spre voie. Prin ținuturi prin toate să văd a lui semne Mânăstiri și beserici ce-au fapt fără lene. Că numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munț și-n codrii lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau strălucoare, Să-i trăiască-n bun nume pomana supt soare. Marele cronicar Ion Neculce, însemna despre biserica de la Putna: “Și așe au fost făcut mânăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvală, mai mult
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îmi dea și ceva bani ca să încep. Oh, nu mă aștept să înființez vreun Ostrov al Fericirii. Nu mă consider un Prospero. N-am statura lui. N-am nici fiică. Și nici n-am fost vreodată rege. Nu, nu caut sălașul hiperborean al lui Pindar în care zeii îți hărăzesc o viață fără de lacrimi, tinerețe fără bătrânețe... Ăsta e cel mai fantezist lucru pe care l-ai scos din cap până acum. E un plan demn de mintea ta zănatecă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
conștient, dar pe care nu le analiza. Nu voia „să-și bată capul“ cu asemenea chestiuni, și dacă vreodată încolțeau în el nedumeriri, se scutura de ele ca de un roi de albine care ar fi încercat să-și facă sălaș în creierul lui. Și se împrăștiau cu ușurință. Avea oroare de certuri, fugea de ele și descoperise (din fericire) că cei apropiați și dragi lui nu doreau să-l antreneze în ele, ci îl învestiseră instinctiv cu un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]