731 matches
-
a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce Doar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi, când viața vă zâmbește, Cum în vremea mea Konaki O spunea pe bătrînește: Prin puștii și munți sălbateci, Prin prăpăstii, râpi, ponoară) Unde-n albia de stâncă Sună blândele izvoară, Acolo unde natura, Cu puterea ei măreață, Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață, Unde brazii cei de fală Se înalță cu trufie, Unde zmeura și mura Au a lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în privirile lor. O nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în cercuri mai nalte și aci trebuie să se obicinuiască de-a fi spre petrece[re], de-a li fi păpușa lor. Și când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nebun ce sunt!... Aplaudă ei artea, nu aplaudă ei numai zdrențele strălucite și împestrițate, numai spoiala albă și roșie, numai lumina orbitoare a lampelor? Asta aplaudă ei, asta li-ntărîtă simțirile, asta duce favoarea într-o vijelie sălbatecă, într-o turbare sălbatecă. Și daca unul din noi, prin gloria sa, prin favoarea sa, ajunge în cercuri mai nalte și aci trebuie să se obicinuiască de-a fi spre petrece[re], de-a li fi păpușa lor. Și când a ieșit din modă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
TA] Auzi? Asta-i pentru ăla străinul... da' și face, sărmanu. UNUL Iată-l, vine! Să-l așteptăm aci. Urra Dallma! TOȚI Urra Dallma! {EminescuOpVIII 440} HISTRIO O, D-zeul meu! aud eu bine? Nu este asta numai o fantazie sălbatecă de friguri, un delir? Doamne Dumnezeule! Capul și inima mi se sparg de bucurie. TOȚI Să trăiască Dallma! Urra! HlSTR[IO] Lizetto, du-mă la banca aceea. LIZET[TA] Doamne! Te-ai făcut ca peretele, nu ți-e bine? HISTR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
singure căderi în mizerie. LAIS Îți place dezlegarea ce-o ofer? BOMILKAR (aparte) Umerele aste albe... (tare) Să ședem. (s-așază amândoi pe patul de repaos) Da, însă cer Ca să-mi spui: ții tu, frumoaso, serios atât de mult La sălbatecul acesta îndărătnic și incult? LAIS Totuși țin la el atâta ca să-l văd scăpat de rău. BOMILKAR Atunci ia-l în toată voia. Ți-l ofer și e al tău. LAIS Cât vei cere pentru dînsul? BOMILKAR Eu mă bucur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că un domn străin, care ar aștepta în camera mea de vizită, dorea să vorbească cu mine. Eu alergai jos; era un june de-un exterior frumos, care însă era foarte palid și care avea in privirea sa o durere sălbatecă, din care cauză credeam că voi auzi desigur de la el vreo veste neplăcută. - Voiam să vă rog pentru cheia de la mormântul Lejonsward, zise el, o aveți pesemne încă? - Cum, întrebai eu mirat, vreți a o avea acuma? e prea tîrziu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la domnia-ta, părinte, și-i dădui Iuliei un loc în mormântul familiei. Contele-și finise narațiunea. El se sculase și îmbla cu pași mari prin cameră. Orologiul bătu unsprezece. - Ești aici, Iulia? strigă contele și ochii săi se învîrteau sălbatec, vină!... vină la mine!... El deschise ușa camerei alăturate și strigă prin întunerec: Iulia, aici sânt eu... eu, Iulia! Numai un aer rece suflă din cealaltă casă și un murmur se auzi. Ea a trecut, zise contele, închise ușa și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sta în dezordine pe fruntea sa, de pe care curgea o sudoare rece pe fața-i. Văzui că aice nu puteam face nemica și trăsei clopoțelul spre a chema pe servitoriu. Acesta veni, palid și plâns. - Ian caută, zise contele râzând sălbatec, ian caută, părinte! Toată noaptea a vărsat șiroaie de lacrimi și a îndrugat la neghiobii numai și numai pentru că i-am arătat prostului că nu aveam neci eu, neci el suflet... că nu esistă neci rău, neci bine!!... da' toarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din partea săbiei ascuțite a unui cazac. Moartea se întorsese din drum, dar nu înainte să-i lase un semn al treceri ei. Brusc, aproape palpabil, în fața ochilor lui se formează diferite imagini ce se amestecă vălmășit, nehotărâte. Călăreți ce atacă sălbatec, scoțând chiote ascuțite, neomenești, taigaua pârjolită, răvășită, bombardată, întinsă până dincolo de zarea înlănțuită în flăcări, roiuri de muște mari, verzi, cu aripi cenușii, ce roiesc haotic deasupra morților, invadând cu larvele lor carnea putredă, un camarad necunoscut care bea apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
acesteia. Păcat, spune el încet, Lucky Strike. Americană. Un surâs slab se conturează pe buzele sale: Aș fi vrut să o fumez până la capăt. Strivește calm țigara în scrumieră și pe neașteptate se repede la fată cu ferocitatea unui animal sălbatec înfometat. Îi sfâșie brutal cămașa, dezgolind privirii pieptul alb și gâtul subțire cu o cruciuliță de aur pe-un lănțișor scurt. X Gata de deplasare, spune șoptit Nicky lui Marius. Aburii respirației îi ieșeau din gură în valuri ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de el și corpul său dispare. Se ridică ca un om beat. Are impresia că totul se desface în interiorul său. Din spate, o mână puternică îl trage înapoi. Nu, lasă-mă! Nu înțelegi! Trebuie să ajung la ele! Urletul lui sălbatec pare pentru moment că acoperă toate zgomotele bombardamentului. Se zbate cu puterea disperării. Izbutește să scape, dar numai pentru scurt timp. O altă pereche de brațe îl prinde de umăr. Se zvârcolește, se sucește în continuare, dar puterile îl părăsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
multe ori așa de mult Îi plăcuse...Își aducea aminte aproape fiecare mișcare a reptilei...!! Cum se numea oare filmul? Să fi uitat...? Nu, nu se poate. El are o memorie excelentă. Trebue să-și amintească... A, desigur - „Seceră vântul sălbatec”, Își reaminti el, Încercând să-i numere capetele. Nu mică Îi fu groaza când obsevă reptila privind la el cu ohii dilatați, În timp ce el Îngrozit, nu facea nimic În apărarea sa. În secunda următoare monstrul din ochii căreia țâșneau flăcări
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Am răbdat de foame Încasând atâta bătaie, minunându-mă cum de n’am murit. Am fost acuzat de unsprezece procurori În timp ce dosarul meu penal cuprindea peste cinci mii de pagini...!! Am luptat singur și m’am apărat ca o fiară sălbatecă răsturnând miraculos toate probele acuzării. Așa dar, tu nu trebuia să adresezi reclamația la Interne, ci direct guvernului...!!” Câteva zile mai târziu Tony Pavone avea să se convingă de necesitatea unei virulente reclamații la forul cel mai Înalt al țării
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de unde să luăm valută occidentală...? Datoriile noastre la capitaliști au atins cifre astronomice, după cum cred prea bine ai cunoștință. În fața acestui declin financiar, organele noastre de securitate și miliție au mână liberă să acționeze În forță pentru a stăvili furturile sălbatece din avutul nostru al tuturor și, a redresa economia țării...!!” „V-ați pus Întrebarea dece fură oamenii...?!” Îi scăpă lui cuvintele periculoase ce putea lua o neașteptată turnură politică. Dar, omul guvernului cu gândul În altă parte nu realiză nuanța
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și nici nu vreau să Înțeleg nuanță tedențioasă a Întrebării. Dar dacă totuși, am ridicat acest material nu putea ajunge decât pe unul din șantierele mele În curs de execuție...! Mai doriți să știți altceva...?” “Nu-i adevărat...!” - strigă fiara sălbatecă. Am să-ți Împrospătez eu memoria, nu te neliniști. Te-ai prezentat la gestionarul Buga Niculae să ridici un transport de tablă zincată, acesta a Întocmit avizul de expediție care l’ai prezentat la ieșire pe poarta bazei după care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
grămadă de oase calcinate de soare. Vulturii i-ar scoate ochii și măruntaiele. Cu câteva ore înainte, văzuse mulți vulturi și toți păreau să zboare înspre munții ce rămăseseră în urmă, atrași probabil de cadavrul primului nefericit pe care acei sălbateci îl asasinară. Doamne ajută! murmură din nou. Luna întârzia să capete strălucire. Nervii și nerăbdarea îl măcinau pe dinăuntru și își dădu seama că simțea nevoia să meargă, deoarece însuși faptul că vedea cum fiecare pas îl apropie încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și puseră să se adune acolo o samă de oameni, bărbați și femei, ce se pretindeau demoniaci și cari fuseseră câștigați pe sub mână pentru planul național. Cu gene pline de sânge și dîndu-și ochii peste cap, cu pletele încîlcite fâlfâind sălbatec, acești oameni știură cu scop să facă așa de bine ș-așa de amăgitor turbarea religioasă și spumegândă că în stadiile intermediare a accesului, adică în așa-numitele momente lucide, vorbele lor, rostite cu strigăt, înfierbîntau repede mulțimea lesne-crezătoare. Ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ațâța pe inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului, dând turbați cu săbiile. Cu acest mod de luptă, neobicinuit pentru romei, c-o cerbicie netemătoare de moarte, cu strigătul sălbatec și pătrunzător la atac, românii știură să aducă oastea-mpărătească într-o poziție critică și să-i rărească șirurile văzând cu ochii. Romeii începură să se clatine când iată că le veni împăratul în ajutor, c-un corp de rezervă intact
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n ce în mișcări convulsive, până ce, cuprinse de instinctul vieții și în batjocura oricărei discipline, se risipiră într-o fugă sălbatecă și irezistibilă. Cu toată inimoasa ceată care căuta să-l scape pe-mpăratul, acesta nu putu scăpa din înghesuială cu una cu două și, pentru a-i deschide o ieșire, fură sacrificate nu numai animale, ci fără scrupul chiar soldații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cetatea aceasta - socoteau ei - atunci inamicul nu va mai putea rezista nicăiri. De ce să nu meargă de-a dreptul la punctul acela care, luat o dată, aduce moartea inamicului? De ce să înainteze cu încunjur si ocolituri? Apoi petrecerea în asemenea locuri sălbatece, fără de farmec, trebuie să fie cu atât mai nesuferită si mai înfiorătoare cu cât s-apropie anotimpul în care fructele de tot soiul încep a se pârgui în acel rai de grădină de lângă Propontis, sădită de mâna lui Dumnezeu, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aducă romeilor din regiunile rebele pierderi însemnate, prinzîndu-i și ucizîndu-i, pe când pe conaționalii săi cari se asociase de bunăvoie cu revolta, îi lăsă în pace pe posesiunile lor. Dar cu puterile îi crescu și îndrăzneala și acel soi de cruzime sălbateca pe care aproape toate popoarele barbar o consideră ca vitejie personală; deci se-ntîmplă aievea ca la ospețe Ivanco tăia în bucăți romei prinși. Împăratul Alexie, departe de a se mâhni tocmai mult pentru neizbutirea campaniei, arăta din contra prin faptele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
uniți cu cumanii inundară de atunci neopriți de nimenea provinciile cele fără de apărare, dar mai cu seamă Tracia și Macedonia, roiră până pe sub zidurile capitalei și-și făcură de cap opt luni de-a rândul, cumanii mai ales c-o sălbatecă cruzime și necruțând nici pe greci, nici pe latini. Împărăția latină din Bizanț părea a se doborî cu totul sub slăbiciunea întrunită a copilăriei și bătrâneții. Vremi grele apăsau preste tot provinciile apucate de puterea de fier a războiului, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea de fier a războiului, a căror suferințe, pricinuite atât de mînile amicilor cât și ale inamicilor, întreceau orice măsură a suferințelor obicinuite ale războiului. Ioannițiu, aprig dușman al romeilor, dar și un puternic răzbunător al lor, dete pe mâna sălbatecului contingent auxiliar de cumani să prade-n bunăvoie toate orașele și orășelele dintre Constantinopol și Adrianopol câte erau tributare latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oaste și de bani din Europa apuseană, aduseră în șovăitoarea poziție a latinilor oarecare consolidare și îndreptare; dar cauza lor câștigă și mai mult încă prin respingătoarea și imprudenta purtare a regelui Ioannițiu, dușmanul lor de căpetenie, a cărui cruzime sălbatecă și fără de scrupul respingea și amici și inamici și-i înstrăina toate inimile ce simțeau omenește. Când prin schimbarea sorții acest domn fu silit să cedeze superiorității latinilor în multe lupte sângeroase, el hotărî să se răzbune ca un canibal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
libertatea lor, pe de alta primirea legilor lor. Curând trebuiră a se convinge însă de barbaria națională a regelui și a poporului său și avură cauze îndeajuns de-a detesta pe un mântuitor care nu numai în accesul unei toane sălbatece, ci, cu sânge rece și după matură precugetare, executa pierzătorul plan de-a despopula Tracia, de-a risipi orașele și satele ei și de-a strămuta populația țării dincolo de Dunăre. Astfel el ruină sistematicește și din temelie populațiunile grecești și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]