1,053 matches
-
Petrești, mai demult "Petrifalău, Sânpetru, Petrești-Alba", (în dialectul săsesc "Piterschterf, Pitterštref, Pitešdref", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Sebeș din județul Alba, Transilvania, România. Așezată la 4 kilometri de Sebeș, localitatea Petrești, cea care a dat numele unei culturi neolitice, apare astăzi că o așezare româno-germană prosperă
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
cetății medievale de stil romanic. De jur împrejur s-a păstrat și curtină (zidul) de piatră care înconjura odinioară biserica. Satul a dat numele cunoscutei culturi neolitice cu a sa faimoasa ceramică pictată - cultura Petrești. Petreștiul este totodată ultima așezare săsească de pe Valea Sebeșului, coloniștii germani evitând locurile muntoase ascunse și reci. Sașii au imprimat localității o arhitectură tipică, cu străzi largi, străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porți mari. Din primele secole ale așezării nu a mai
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
și a avut atât un rol militar, cât și civil. În vremurile de război, construcția servea drept refugiu pentru locuitori, iar în timp de pace aici se păstrau cerealele și alte bunuri alimentare. Cetatea și biserica au rezistat atât timp cât populația săsească a avut un rol important în dezvoltarea localității. Astăzi, monumentul istoric nu este mediatizat aproape deloc și nu este inclus în nici un circuit turistic. Foarte puțină lume, chiar și din județul Alba, știe că în Petresti există o cetate și
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
cei care susțin chiar revenirea la statutul de comună, însă acest lucru pare destul de greu de realizat în prezent. Pe vremuri localitate de sine stătătoare, astăzi Petreștiul aparține din punct de vedere administrativ de municipiul Sebeș. Depopularea masivă a populației săsești dinainte de Revoluție și în primii ani de după 1989 a făcut ca în Petrești să mai locuiască în prezent foarte puține familii de sași. Familiile plecate în Germania se întorc periodic pentru a-și vizita locurile natale. Anual în Petresti se
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
de către sași arată că ele existau deja în secolul al XII-lea, înainte de stabilirea cumanilor în regiune. Pe de altă parte, toponimele de tip Heidendorf care înseamnă “satul păgânilor” se referă la pecenegii care erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Nicolae Drăganu considera că așezarea pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Matei Corvin în Moldava (1467) , apoi au fost refăcute și din nou incendiate în timpul invaziei tătare din anul 1510 , când a fost jefuită și Mănăstirea Bogdănești ( Râșca ). Se pare că în replică sătenii din Orțești au ucis un episcop catolic (săsesc) la vadul Târziilor , eveniment de care este legată prima atestării documentara a satului Târzia sau mai degrabă a moșiei Târzia . Dacă la început satul Orțești a fost sat răzeșesc , aflăm mai târziu că a fost vândut Mitropoliei , care la rândul
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
Ighișu Nou, mai demult "Ibișdorful Săsesc, Ibișdorf, Ighișdorful Săsesc" (în dialectul săsesc "Eibesterf", în , în ) este un sat ce aparține municipiului Mediaș din județul Sibiu, Transilvania, România. Ighișu Nou a fost amintit pentru prima oară într-un document din 1305 al Capitulului de Alba Iulia, în
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
Ighișu Nou, mai demult "Ibișdorful Săsesc, Ibișdorf, Ighișdorful Săsesc" (în dialectul săsesc "Eibesterf", în , în ) este un sat ce aparține municipiului Mediaș din județul Sibiu, Transilvania, România. Ighișu Nou a fost amintit pentru prima oară într-un document din 1305 al Capitulului de Alba Iulia, în care comitele Gregor
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
Ighișu Nou, mai demult "Ibișdorful Săsesc, Ibișdorf, Ighișdorful Săsesc" (în dialectul săsesc "Eibesterf", în , în ) este un sat ce aparține municipiului Mediaș din județul Sibiu, Transilvania, România. Ighișu Nou a fost amintit pentru prima oară într-un document din 1305 al Capitulului de Alba Iulia, în care comitele Gregor, fiul lui Apa
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul Cârțișoara, cunoscut și sub numele de "Cârța Română" ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană, preluat de la mănăstirea Cârța. În cea de-a doua variantă originea numelui este
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus din toponim plus etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța (Cârța Săsească), fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția de a disocia aceste așezări omonime. Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a așezării datează din anul 1223. Documentul emis
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
Curciu, mai demult "Criș" (în dialectul săsesc "Kiertš", în , în ) este un sat în comuna Dârlos din județul Sibiu, Transilvania, România. Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi "La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din
Curciu, Sibiu () [Corola-website/Science/301705_a_303034]
-
cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume "Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea sa de obârșie fiind desemnată ca "senioribus sediuin de Medies", adică parte din Scaunul Mediașului. Comunitatea săsească de aici, altădată foarte numeroasă, a scăzut mult după 1990. Incinta bisericii evanghelice fortificate de la Curciu are o formă ovală și este construită din piatră de râu. Biserica Sf. Ioan este o biserică-hală și a fost construită în prima jumătate
Curciu, Sibiu () [Corola-website/Science/301705_a_303034]
-
în zona etnofolclorică și istorică ”Valea Hârticaciului”, la o distanța de 32 km de municipiul Sibiu și 29 km de orașul Agnita. Prima atestare a localității datează din 1382; de-a lungul timpului a avut diferite denumiri: "Hohfeldia", (în dialectul săsesc "Hiufält, Hîfield", în , în trad. "Câmpul Înalt", "Câmpul de Sus", în );. Satul Fofeldea este situat la 4 km de ”Valea Hârtibaciului”, respectiv de-a lungul unui afluent al acestuia - Valea Fofelzii. Nucleul central se află in imediata apropiere a Bisericii
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
Pelișor, mai demult "Măgărei, Măgărău, Măgria" (în dialectul săsesc "Muegeroi, Mogerâ", în , în ), este un sat în comuna Bârghiș din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Târnavelor. Orga din biserica săsească fost construită în 1796 de constructorul de orgi Johannes Prause
Pelișor, Sibiu () [Corola-website/Science/301725_a_303054]
-
Pelișor, mai demult "Măgărei, Măgărău, Măgria" (în dialectul săsesc "Muegeroi, Mogerâ", în , în ), este un sat în comuna Bârghiș din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Târnavelor. Orga din biserica săsească fost construită în 1796 de constructorul de orgi Johannes Prause. În timp, orga a fost reparată și modificată de mai multe ori. În 1833, frații Maetz i-au adăugat un pedalier cu două registre. În 1859 Joh. Wilhelm Maetz i-
Pelișor, Sibiu () [Corola-website/Science/301725_a_303054]
-
Marpod (în dialectul săsesc "Mârpet", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Marpod se află pe drumul județean 105, la 32 km de municipiul Sibiu, la 29 km de orașul Agnita și la 41
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
de 853 de locuitori, dintre care 763 români, 22 germani, 60 romi, 8 maghiari. Din punct de vedere confesional populația Marpodului era alcătuită atunci din 801 de ortodocși, 49 de alte confesii creștine și 1 fără religie. Înainte de 1989 populația săseasca era de 634 de locuitori, care prin emigrare s-a redus până în septembrie 1990 la 137 de locuitori. Prima atestare documentara ,este un act emis de Episcopia catolică a Transilvanieie în anul 1349,prin care se amintește reprezentantul localități Marpod
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
sașilor o populatie românească,chiar dacă destul de rară.<Thomas Nagler> În această localitate s-a impus tipul gospodăriei țărănești din Germania de sud-vest ,unde fiecare construcție se află separat de celelalte,de fiecare parte a curții.Marpodul,ca și alte sate săsești,s-au întemeiat mai ales cu casele înșirate de-a lungul celor două laturi ale drumului.Strazii principale i s-au adăugat apoi,mai curând sau mai tarziu,străzi secundare adaptate ternului.In centrul satului este o piață unde sunt
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
Moardăș, mai demult "Mardeșu, Argheș" (în dialectul săsesc "Muardesch, Muerdesch", în , în ) este un sat în comuna Mihăileni din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea se află la 20 km E de Șeica Mare, în direcția Agnita, într-o zonă împădurită. Până la Agnita și până la Mediaș sunt circa 30
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
din Scaunul Șeica, cu numai 35 de capi de familie. Deși primul învățător este menționat într-un document din 1516, se pare că școala este mai veche. Se cunoaște faptul că Michael Eckhart de Ardisch, care a studiat în școala săsească din Moardăș, a fost înmatriculat în 1434 la Universitatea din Viena, la facultatea de drept. În 1848 s-a construit o școală nouă, renovată în 1911. La mijlocul secolulul al IX-lea, în Moardăș au fost recenzați 545 de locuitori, sași
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
Cisnădioara (în dialectul săsesc "Mächelsbärch", în , în ) este o localitate componentă a orașului Cisnădie din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este cunoscută pentru organizarea de evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziții), dar și pentru atracțiile sale turistice (frumuseți naturale, monumente de mare însemnătate istorică). În
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie. Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească din sudul Transilvaniei. La intrarea dinspre nord-vest în localitate se situează cimitirul satului. Aici puteti admira Turul Virtual al Cetatii Cisnădioara in format 3D. (*tur virtual = colectie de poze panormice, in format 3D) Unicul concurs de gen din țară se
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
Nou Săsesc, mai demult "Nou" (în dialectul săsesc " Noandref", în , în ) este un sat în comuna Laslea din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul este situat între orașele Mediaș, Sighișoara și Agnita la egală distanță, la o altitudine medie de 400 metri, fiind
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
Nou Săsesc, mai demult "Nou" (în dialectul săsesc " Noandref", în , în ) este un sat în comuna Laslea din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul este situat între orașele Mediaș, Sighișoara și Agnita la egală distanță, la o altitudine medie de 400 metri, fiind inconjurat de dealuri abrupte cu altitdinea
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]