5,454 matches
-
de Casație, care era totodată și instanța de recurs, sau legile referitoare la învățământ. Legea electorală scădea censul și sporea considerabil numărul alegătorilor. Dar cea mai importantă a fost legea rurală promulgată pe 14 august 1864, care desființa claca, iar sătenii clăcași deveneau proprietari liberi, țăranii primind pământ prin despăgubire, plătit în 15 ani, care nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani. Gruparea lui Mihail Kogălniceanu, liberal-moderată, a jucat un rol esențial în fondarea Partidului Național Liberal. După sfârșitul
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
se ducă în sat, la preotul Nicoale Bobin și să-i povestească ce s-a întâmplat. Petrache n-a ascultat. Peste o săptămână, Dumnezeu i s-a arătat din nou, dar ciobanul tot n-a transmis mesajul. Următoarea vineri, doi săteni l-au văzut pe Petrache vorbind de unul singur. Apoi, împins de o forță nevăzută, a căzut peste lapte. Mărturisindu-le că a avut o viziune, oamenii l-au crezut și vestea s-a întins. Ciobanul proroc Românii au venit
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
Paterson) și Liam Neeson (Lista lui Schindler, Teroare în Paris). Pelicula urmărește traseul celor doi tineri misionari, părintele Sebastian Rodrigues (Garfield) și părintele Francisco Garupe (Driver), în misiunea lor de a-și găsi mentorul dispărut și de a le predica sătenilor creștini pe care îi întâlnesc și care sunt forțați să se închine lui Dumnezeu în secret. În acea perioadă, în Japonia, lorzii feudali și samuraii conducători erau hotărâți să șteargă creștinismul de pe teritoriul lor; creștinii erau persecutați și torturați, forțați
Martin Scorsese revine pe marile ecrane cu filmul său de suflet ”Silence”, o peliculă despre păcat și mântuire by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105702_a_106994]
-
din sat, viața acesteia se schimbă radical. Maria continua să facă naveta spre sat și să-și vadă de viața ei normală din lumea muntelui și a satului, chiar dacă lucra într-un oraș, pe când Ana, nemaidorind să dea ochii cu sătenii și cu cei care o cunoșteau, preferă să se izoleze, căutându-și o cameră unde va locui în gazdă ani de zile. Nu peste mult timp, amintirile începură să pălească, durerea din suflet să se stingă, iar peste suspinele dureroase
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390223992.html [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
proaste. Trece o oră, trec două, iar eu eram tot singură în primărie. M‑am uitat de câteva ori pe geam și am constatat cu uimire că spre școala care se afla vizavi de primărie se îndreptau grupuri, grupuri de săteni. Nici un angajat nu și‑a făcut apariția, deși ar fi trebuit să vină la serviciu înaintea mea. Se apropia Crăciunul, era sâmbătă, dar totuși nu era zi liberă. De ce nu vine nimeni la serviciu?. Totul părea încremenit. Strada era pustie
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
vină angajații la serviciu, am răspuns. - Nu mai ai angajați, cucoană. Noi am preluat conducerea, formând Frontul de Eliberare al comunei în școală, a spus acel tânăr necunoscut, spre deruta mea totala. Pe ușa larg deschisă au intrat și alți săteni. Aceștia erau cunoscuți ca fiind bețivii comunei. Starea lor era de avansată ebrietate. Și‑au stins țigările pe fața de masă de pe birou și, curățându‑și noroiul de pe cizmele de cauciuc pe covorul aproape nou, au început să mă înjure
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
agricolă, fost condamnat pentru furt, grațiat datorită infirmității (avea doar un picior și mergea în cârje). Era cel mai reclamat om din comună. Toată lumea îl poreclea „Șontorogul” și „Hoțul”. Fișierul din birou conținea mai multe dosare cu reclamații făcute de săteni în care faptele acestuia erau aduse la cunoștință conducerii comunei. Când voiam să luăm măsuri cu el sau să înaintăm vreo reclamație, șefii ne cereau clemență pe motiv de invaliditate. Cu puțin timp în urmă îi murise un copil de
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
micuțul să nu poată fi salvat. Reclamațiile lui au ajuns până la Tribunalul de la Haga, care însă nu i‑a mai putut da copilul înapoi. Celălalt „revoluționar”, Andrei, cumnatul inginerului‑șef de la C.A.P., era un tânăr obraznic, adeseori reclamat de săteni că fură mult, motiv pentru care, dând curs reclamațiilor făcute de către vecinii „binevoitori”, l‑am surprins aducând acasă, seară de seară, la terminarea lucrului, cantități mai de cereale. Ceva mai mult decât se cuvenea. Cel de‑al treilea era un
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
venit de la oraș? Nu se găsea cineva de aici, din sat, să fie primar? Ce nevoie avem noi de una ca tine care nu știai când ai venit care‑i diferența între o vacă și un cal? Nici jumătate dintre săteni nu te‑au votat. N‑ai nici un drept să ne fii primăriță! - Ce‑ți pasă ție dacă furăm? Sunt pământurile noastre, via e pusă de noi, copacii sunt puși de noi. Noi avem voie să paștem oile oriunde vrem și
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
să mă duc, cum să‑mi anunț soțul că mi‑a fost pusă viața în pericol, că am fost amenințată, că‑mi este teama pentru viața lui Mișu, să vină să mă ia. Am plecat spre casă urmărită de un sătean, secretarul Comitetului de partid, cel care câștigase mai multe voturi la alegeri. Acesta avea să fie numit interimar pe postul de primar, imediat după alungarea mea. Nu știu dacă urmărea să mă păzească să nu fug sau voia să mă
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
tot mai la îndemâna oamenilor, îmbrăcămintea este accesibilă și mâncarea, e drept, foarte diferită pe mesele oamenilor, dar și atunci când nu este îndestulătoare pentru toți, nu împinge foamea să pună oamenilor gheara în gât. La sate casele împrumută înfățișarea vilelor, cei mai mulți săteni au grup sanitar în casă, au televizoare, telefoane cu care fac fotografii, internet prin care comunică cu lumea întreagă, unelte agricole, mașini cu GPS, etc... În multe aspecte satele încep să se asemene cu orașele. Despre neajunsuri mi-ar trebui
2014 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_in_prag_de_an_elena_buica_1388303655.html [Corola-blog/BlogPost/363855_a_365184]
-
o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar uni chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadăr asta". Toate locurile din România sunt frumoase dar pentru mine grădină din acea vreme din satul Colonia Gepiu, poziția ei pe harta comunei a fost
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_gradina_lui_ionel.html [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
vagoane, era scris cine sunteți - „Banderiști”, „dușmani ai poporului” - și trebuie să vă nimicim”. Dar în Voloca n-au venit rușii să-i aresteze pe oameni și să le spună că-s „dușmani” ai puterii sovietice, ci erau câțiva activiști, săteni de-ai noștri leneși și bețivi, care în loc să pună mâna pe coasă și plug, s-au dat în slujba diavolului. Aceste cozi de topor ce le năpăstuiau oamenilor viața, mai ales celor muncitori și înstăriți, au și întocmit listele celor
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” by http://uzp.org.ro/se-cauta-noi-metode-pentru-a-ni-se-distruge-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
Ne-a secat fântâna. Povesteam într-un articol anterior că industria asta și bătălia din ce în ce mai acerbă pentru resurse umane competente seamană cu verile pline de arșiță de la țară în care fântânile satului se goleau rapid de apa bună, curată. Unii săteni se foloseau de vicleșuguri (în cazul de față li se spune strategii de recrutare/atragerea talentelor) și mergeau pe furiș noaptea la fântâna cea mai bună din sat și o goleau de ce era mai bun, iar dimineața cei ce credeau
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing by https://republica.ro/zne-a-secat-fantana-aducem-tineri-din-moldova-si-ucraina-5-semne-ce-pot-prevesti-un-eventual-colaps-al [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
savârșit în două etape. Pe 15 iulie a.c., de ziua de naștere a scriitorului, Consiliul Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416749284.html [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
de răsuna zăvoiul până la biserică. Balamuc în toată regula! Mulți colegi din Măneasa, din Țepești, Popești și Budele nu cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din aprilie, de când s-a format. La început, când sătenii au măsurat-o, pentru că așa ceva nu mai văzuseră pe firicelul ăsta de apă, avea lungimea de cca. 40 stânjeni, lățimea de vreo 4, iar adâncimea de 2. Un mic lac. Pentru mulți aceste dimensiuni par nesemnificative, dar trebuie știut că
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
vale, pe care o traversam cu piciorul prin vad, atunci când timpul era bun și ploua puțin. Când în schimb timpul era ploios și apele se umflau, mergeam de-a lungul văii până la puntea de scânduri legănătoare, care fusese construită de săteni peste gârlă și treceam pe acolo, privind cu teamă vârtejul amețitor, tulbure și înspumat al apei care se zvârcolea sălbatic dedesupt. Fiind copii ai acelor locuri le iubeam și eram fascinați de lumea noastră. Ne imaginam ca descinzând din poveștile
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup într-un colț noroios al gârlei. Înspăimântată de ce-i văzură ochii, își puse mâinile în cap și începu să urle disperată: - Aoleu, săriți, oameni buni! Săriți, nenorocire mare! Câțiva săteni ieșiră la poartă nedumeriți de țipetele femeii. - Dar ce pățiși, fă, întrebă Bebe Nastasiu ieșindu-i în întâmpinare. - Jale mare, Bebe! Jale mare! - Spune odată, să jelim și noi, o luă în batjocură bărbatul. - A murit Marița! - Cum să moară
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
exclamară femeile în cor. - Chemați medicul din localitatea vecină să declare decesul și vom începe investigațiile conform procedurii. - Ce procedură mai vrei, Miroane, e moartă de-a binelea! - râse Mandache, soțul Letei. Nu peste mult timp sosi doctorul și primărița. Sătenii scoaseră înecata la mal. - Ce-o fi căutat noaptea aici? - se întrebă Leta. - Pe dracul, o lămuri bărbatu-său. Medicul se apropie de ea căutându-i pulsul, apoi o consultă atent cu stetoscopul. - N-o mai gâdila, domn doctor, că
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? Sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424854127.html [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe. Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-a primit, Iar fata săracă A început să-i placă De Domnișor. Se topea de dor. Ea, fată săracă dintr-un sat, El, viteaz și bogat, Dar se înțelegeau frumos, Ea îi cânta duios
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și întrebând pe meșteri de Cozia.). Meșteri! O auziți? E
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ei nemișcați și respectuoși la câțiva metri, parcă presimțind ce-l muncea pe moș Anghel. Și ei, ca și bătrânul, așteptau să fie luminați. Și zăboveau... -Care-i povestea, tată? întrebă popa, dar privind cu o veselie curioasă către pâlcul de săteni cam stânjeniți care, era vădit, voiau și ei același lucru cu bătrânul: lămuriri. Zâmbi a înțelegere, îndemnând la mărturisire. -În joia dinaintea Izvorului Tămăduirii, am plecat la frate-meu de la oraș. Îmi promisese că dă pe la noi de Sf. Paști
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
Descoperind ulterior ce dar mi-a lăsat bunul Dumnezeu, atât la grădiniță, școală sau la concursurile artistice de cântec și dans, (când începusem să cânt) participam cu toată ființa mea și mă bucuram de fiecare succes purtat în fața colegilor, dascălilor, sătenilor... a spectatorilor. Mi-am dezvoltat această vocație, iar cântecul popular mă atrăgea ca un magnet, lucru pe care l-ați constatat și dvs. în melodia "Oameni buni din toată țara". Pe tot parcursul acestor ani, dragi mie, am avut un
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De tineri harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă este anglican Și-i la modă
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1424205557.html [Corola-blog/BlogPost/382377_a_383706]