KorAP: Find »[drukola/base=sătesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...143 >

3,569 matches

Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046

de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era permisă

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă fiind excomunicarea, adică excluderea din cadrul obștii (numită și moarte civilă). Se mai practica expunerea vinovatului la oprobiul public (strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat cu

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
vinovat. De subliniat este faptul că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. În general, putem observa că religia creștină s-a răsfrânt și asupra „codului social” al obștii sătești. Acest lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
familia germanică, slavă, bulgară, pecineagă sau cumană, ceea ce anulează susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse de un voievod; acesta, la rândul său, era ajutat de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala bază

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala bază juridică a comunității era „legea pământului”; se păstra caracterul preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina principiul agrar. Totuși, cu timpul obștea sătească și-a pierdut din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina principiul agrar. Totuși, cu timpul obștea sătească și-a pierdut din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof.

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre membrii

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre membrii obștii. Toate normele îmbracă forma obiceiului sau

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
dobândi proprietatea privată asupra terenurilor). Apariția proprietății private determină dispariția obștii familiale, care va fi înlocuită cu obștea de vecinătate (o comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
botezul etc., când se schimbau daruri și contra-daruri. Chiar zestrea care se dădea miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe socrii mari la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau a

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
compozițiunii . Răspunderea solidară funcționa pentru membrii obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe existente asupra majorității bunurilor, furtul era considerat lipsit de sens. Mai mult, cel care își însușea roadele pentru a le consuma, el și familia lui, nu era privit ca un hoț. Numai cel care

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
jurau e înlocuită cu partea că jurătorii nu pot fi recrutați decât dintre boieri. În litigiile dintre boieri și țărani, țăranului îi era aproape imposibil să administreze proba ce însemna pierderea din start a procesului. George Baciu Referință Bibliografică: OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC MUZEUL este singura instituție cu suflet. Ea închide în intimitate veacurile cu toate componentele sale existențiale (materiale și spirituale). Ea păstrează

NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]