623 matches
-
scânteie de interes. Privi lung armele strălucitoare etalate și fu fascinat, împotriva voinței sale. Erau arme de toate mărimile, de la pistolete cât degetul până la carabine "Express", toată gama mortală a mijloacelor de distrugere. Se înfiora. Atâtea și atâtea arme pentru sătucul Glay, în care, după cunoștințele lui, numai doi oameni aveau arme, și acestea doar pentru vânătoare. Undeva, în spatele lui Fara, un bărbat spuse: - Uite, s-a instalat tocmai pe terenul lui Lan Harris. Grozavă glumă la adresa ticălosului ăluia bătrân. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
vice și fost ministru, vă raportez cu respect că îmi bag picioarele în toate combinațiile matale de partid și locale, în toate frustrările care vă macină personal: soarta Transilvaniei se negociază la București, soarta Bucureștiului se negociază și în ultimul sătuc din Transilvania. România nu se negociază. Cât privește Bacăul... La închiderea ediției aflăm că PNA, găsindu-l curat pe ontologul Vanghelie de la 5, acesta va fi primit în PSD ca întors din excursie. Eu stau în sectorul 1. Putna - porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
au părut de neiertat, nu pentru că pe prunci i-au spintecat, ci fiind aceștia proaspeți și drăguți, decât să-i tai, mai bine-era să-i fuți. Și altele pe același calapod. Îmi Închipui că săraca maică-mea, acolo departe În sătucul ei basc, n-ar fi fost prea liniștită știind În ce companii ciudate mă plasa poziția mea de paj al căpitanului. Însă În ce mă privește pe mine cel de atunci, pe băiatul de treisprezece ani Íñigo Balboa, toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de mai multe ori datorită crăcilor prea aplecate din copacii de pe marginea drumului, care atingeau autocarul în timpul mersului. La intrarea în așezare am oprit pentru a face poze la un punct de belvedere, iar apoi am circulat pe jos în sătuc, deoarece era interzis să intrăm cu autocarul. Am văzut străduțe înguste, pitorești, cu multă vegetație, așa cum se poate vedea și în poza pe care am postat-o aici, erau niște locuri numai bune de pictat, de altfel căutam să fac
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
tot felul de indivizi care de-abia așteaptă să-ți facă rău dacă se poate, ca nu cumva să scoți capul și să ai curajul să spui și tu ceva ce gândești. Am luat masa de prânz în acest mic sătuc, pe terasa unui mic restaurant. Am avut ocazia să degust vinul local, roșu și foarte bun, iar ca mâncare niște specialități de miel, făcute așa de bune că-ți venea să-ți lingi degetele. După ce am luat masa ne-am
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
privirii deveni unul al zborului. își ridică ochii spre orizont, dar deasupra întinderii fiecărei mări sau cîmpii se aflau insule, munți, nori de furtună, orașe și sori care apuneau sau răsăreau. încercă să scape de această depresiune uitîndu-se la un sătuc de pe un delușor scăldat în razele luminii matinale. Trecu un nor pe deasupra lui, și nu mai zări decît scînteierea ferestrelor și acoperișurilor, apoi scînteile plutiră pieziș ca fulgii de zăpadă într-un azur argintat, unde zburară în cercuri asemeni pescărușilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
largi cât irișii ochilor, cu o sudoare limpede și-nghețată picurîndu-le de pe obraji, până când toamna s-a arătat, întîi blândă ca sucul de struguri, apoi aspră ca vinul negru. Flăcări și rugină s-au întins pe dealuri, pe când în vale sătucul se dărăpăna pe-ncetul și vitele zbierau de foame. Duhănind la mahorcă presărată cu sămânța de țigan, gospodarii zăceau pe lavițe, neavând altă grijă decât ca buștenii să ardă în sobă. Muierile uitau de prunci, lăsîndu-i să orăcăie prin albii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
săpând întîi bordeie în lutul ciudat de moale, iar spre primăvară clădind case gospodărești, cu tindă și două odăi, adunate în jurul măreței biserici ca oile în jurul păstorului. Împrejur săpară pământul în parcele lungi și semănară legume, astfel că în vară sătucul era la fel de vesel între verdețuri și araci ca și vechea așezare din văioaga Rodopilor. Primii Badislavi strămutați în Muntenia și deveniți, peste un sfert de veac, regățeni, aveau să trăiască, să plodească, să-și uite limba și s-o-nvețe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiarei cu număr de om. Fiecare scopit pe care cătanele puneau mâna era îndată rupt de viu în bucăți, și ciozvârte de coastă, de șold, capete cu dinții rânjiți, ficați verzui și prapur împuțit erau țintuite pe ușile bisericilor din sătucuri, de-a lungul și de-a latul țării. Când să pună cătanele mâna și pe el, Selivanov se înălțase la cer, sub ochii multor învățăcei care dădeau mărturie, iar secta se risipi în țările-nvecinate ca o turmă fără păstor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mari în care se reflectau norii mereu curgători, mahalaua întreagă, mirosind a mititei și gherghine, orașul înecat în vegetație, plin ciucure de turlele a sute de biserici, Bărăganul întins cât vezi cu ochii, străbătut de argintul rîunlor și presărat cu sătucuri șleampete, Valahia adormită, parfumată și răsfrântă ca o mare colivă între Carpați și Dunărea plină de insulițe cu smochini și moschee, Balcanii enigmatici, fremătând de-o putere necunoscută, continentul european, de la Urali la Gibraltar, adunând seminții ce încă mai credeau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
împletitura de cauze și efecte a lumii nu era în afară, ci alcătuia structura anatomică a însăși minții, adevăratul ochi al celui trezit. Tânărul de cincisprezece ani, care pînă-atunci își recitase, legănîndu-se, mantrele timp de optsprezece ore pe zi în sătucul lui din Punjab, înțelese că mantrele nu erau nimic și că însăși Calea către care râvnea era anîta, fără ființă, și anika, fără durată. I se dădu cunoașterea vieților lui anterioare, și recunoscu în întîmplările lor obscure câteva vise enigmatice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mic instrument ce prindea șuvițele și le trecea unele prin altele, iar în față, deasupra frunții cărnoase și înalte, cu un fel de cornițe arămii care, adunând părul, îi lăsa descoperite urechile frumos înghiocate. Marten era născut într-unui dintre sătucurile din poldere, cu case având pe pereți plăci mari de faianță pictată și inele de fier, nu se știe pentru ce folosință. Își aducea aminte din copilărie - dar fusese oare adevărat? să fii neerlandez însemna să trăiești o viață-ntreagă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
transformat de un copil în câmp de bătălie. Mori de vânt, crânguri, orășele compacte ca de jucărie, un cer de zece ori mai înalt decât linia orizontului. Aproape nici un om, pe nicăieri, doar micile cuburi ale fermelor izolate, minusculele vaci, sătucurile înfășurate în ceață. Culori? Nimic decât acuarelă: verde cenușiu și albastru cenușiu, spălate de umezeală. Doar când țâșnește soarele canalele de irigație strălucesc ca niște sârme de aur. Așezat la geam, pe banchetă (Maarten se muncește acum cu el, îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
amestecaseră, probabil, cu localnicii fugari din vale, alții căutau, cu siguranță, să ajungă la Noviodunum; trupurile tovarășilor lor mai puțin norocoși zăceau risipite cu sutele prin noroiul vadului sau prin desișurile dimprejur; altele se mai aflau, totuși, pe ulițele acelui sătuc amărât. Victoria, cu toate acestea, nu o obținuseră fără să plătească un preț și în seara aceea aveau să fie multe focuri aprinse care să încredințeze spiritelor vântului trupurile luptătorilor Hiung-nu uciși. Dintr-un nor de fum negru-albăstrui ieși Khaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care îi va vedea cineva. Când ne întreba dacă am furat, noi ziceam: „Nuuuuuu...”, și el ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe vremuri era numit Tămăduieni, pentru că sătenii îi adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și prădați de hoții din preajma vadului. Într-o zi mi-a arătat două clopote vechi din bronz
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
care îi va vedea cineva. Când ne întreba dacă am furat, noi ziceam: „Nuuuuuu...”, și el ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe vremuri era numit Tămăduieni, pentru că sătenii îi adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și prădați de hoții din preajma vadului. Într-o zi mi-a arătat două clopote vechi din bronz
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
În ultima vreme lucrurile au luat altă turnură. „E prea mult orez și nu ne trebuie. Să nu renunțăm la cultura de orez.“ „Stilul guvernului de a rezolva unele lucruri nu prea are mare importanță pentru niște oameni dintr-un sătuc precum acesta“, spune cu ardoare în voce domnul Wada. E un om căruia îi scoți cu greu cuvintele din gură, deși ar avea multe lucruri de spus dacă ar vrea. Soția lui, din contra, e tipul de „mamă“ guralivă. Familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în ultimii ani, bolnavii de HIV au fost strînși de pe străzi și internați sub strictă supraveghere în stabilimente speciale, orfelinatele arată acum ca niște căsuțe de turtă dulce din povești. S-a închis și ultima leprozerie care exista într-un sătuc undeva în Dobrogea. Și ca să-ți dai seama de realitatea acestor transformări sau pentu a obține o evaluare cît mai aproape de adevăr a noii situații e de ajuns să faci o analiză scurtă a ceea ce se cheamă celula societății, adică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pot să uit de Fairlynn. Deși simt iubire pentru el, vreau totuși să-l fac să plătească pentru faptul că m-a umilit. El pare să accepte pedeapsa. Pungile de sub ochii lui s-au mărit. Trupele fac tabără într-un sătuc. Mao a adormit. Jiang Ching iese din colibă să ia aer. Tocmai a terminat de copiat un document lung, la lumina lumânării. Frecându-se la ochii obosiți, îl observă pe Micul Dragon stând în apropiere. Când o zărește, o salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Afară era un semn care ruga clienții să părăsească pub-ul în liniște și să nu deranjeze vecinii. Am luat-o ca pe un semn să nu te ușurezi pe gardurile din jur. Strada era cufundată într-o atmosferă de sătuc, cu câteva magazine vizavi de pub și o cutie poștală în fața lor. Am comandat o votcă dublă cu tonic și am luat-o afară. Nu era chiar sezonul pentru terasă, dar înăuntru era prea mult fum și aer închis, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să pună-n pagină un crîmpei de istorie teatrală. Dar după lectura opului, realizezi că e vorba doar de memorii, În dulcele stil clasic. În fine, straturile acestei tarte autobiografico/teatrale ne duc, la distanță de cîteva rînduri, dintr-un sătuc din Basarabia (unde s-a născut actorul), la Paris (unde și-a petrecut ultimii ani de viață) ; de la Teatrul Municipal, pe un șantier de reeducare; de pe băncile Institutului de teatru, la Securitate etc. E o carte În care disponibilitatea autorului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
exemplu : actor bun, bărbat bine, cu succes pe scenă și la femei (l-a jucat, printre alții, pe Avram Iancu, pe scena unui Național!)... Într-o zi Își lasă nevasta și copilul și fuge cu... bufetiera teatrului undeva, Într-un sătuc, unde deschid un magazin sătesc! Brrr!!! Complicate-s căile afirmării; și atît de la-ndemînă, vai!, cele ale ratării! CÎnd confundăm liniștea, cu tăcerea, Înseamnă că avem probleme de comunicare. Just! CÎt de greu reușesc să tacă pe scenă, anumiți actori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
el face să ajungem să nu-l mai vedem. Evident, asta nu-l face mai puțin oribil. Adevărat, dar numai războiul îi permite să intre în cotidian. Într-o seară, ocupasem poziție cu plutonul într-un grajd, la marginea unui sătuc minuscul. Nu știu de unde, apăruse printre noi o tânără rusoaică. Spre surpriza mea, vorbea foarte bine românește și așa am aflat că era româncă din Herța, ocupată de Armata Roșie în 1940, când cu Ultimatumul 29. O chema Ana și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ar fi putut să crească. Căci și pe ea o dorea Arm viguroasă și adaptabilă... Gândul ei reveni la bunici, la bunătatea și toleranța lor... Era prietenă și acum cu cei cu care copilărise. Îi căuta când ajungea în Turț, sătucul lor din Ardeal și depănau amintiri pe tărnațul bunicii. De câte ori nu-i spuseseră vechii ei prieteni - uite, aici, în curtea asta am făcut cele mai multe nebunii, căci bunii tăi erau mai toleranți ca părinții noștri... Ildikó o vizita și acum la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Mai târziu ne-am dat seama că și țânțarii au anumite ore când se hrănesc așa că ne-am mai liniștit. Am mers pe diguri, n-aș putea să vă spun cât timp, în orice caz, curând am intrat într-un sătuc, care nu era alul decât Gorgova. Prima etapă a călătoriei noastre se apropia de sfârșit. Înaintam pe un drum, în stânga priveam măreața Sulină, cu malurile lor piezișe și adânci, iar pe partea dreaptă, garduri frumoase, după care stăteau drepte și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]