884 matches
-
fețe de proști sunt cei mai periculoși, femeile lasă imediat garda jos... - și savura momentele. Între timp, terminase încă o doză, o strânsese și pe ea în pumn, cu plăcere pe care ar fi fost înclinat să o descrie drept sadică, chiar se mirase fiindcă nu o aude gemând, implorând mila care nu avea să vină, apoi o aruncase fix în coș. Ceea ce iarăși îl surprinsese și îl amuzase și își spusese da, ziua asta este altfel, are ceva misterios în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ar fi auzit Întrebarea mea. — Vrei să mă omori ? Atunci ce mai aștepți ? Ce te oprește ? omoară-mă mai repede să terminăm odată ! — regulile le fac eu, ai Înțeles ? se răsti el. — Vrei să mă torturezi mai Întâi ? Ești și sadic ? ivan a rămas tăcut. S-au scurs așa câteva clipe sau poate câteva ore. Așteptarea mi s-a părut infinit de lungă. Frigul și nevoia de a urina au Început să mă Încolțească, cu toate acestea am Încercat să stau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ar fi auzit întrebarea mea. — Vrei să mă omori ? Atunci ce mai aștepți ? Ce te oprește ? Omoară-mă mai repede să terminăm odată ! — Regulile le fac eu, ai înțeles ? ! se răsti el. — Vrei să mă torturezi mai întâi ? Ești și sadic ? Ivan a rămas tăcut. S-au scurs așa câteva clipe sau poate câteva ore. Așteptarea mi s-a părut infinit de lungă. Frigul și nevoia de a urina au început să mă încolțească, cu toate acestea am încercat să stau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
astea trebuie să se teamă de tine. Ca și oamenii, de șefii lor. Că, dacă nu se tem, nu-i poți domina și nu te poți menține deasupra lor. Nu poți fi, tu, piscul, altfel, dacă nu ești permanent dur, sadic, nemilos. Și copilului i-au rămas Întipărite În suflet, pentru totdeauna, aceste ultime cuvinte. Și ideile pe care ele le conțineau. Ei, bine, a hotărât, el, În mintea lui, de crud copil, ei, lasă, că, am să mă fac un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de numeroase becuri fixate însă, în mod curios, nu pe tavan, ci pe sol de-a lungul zidurilor. Din tavan se scurgeau tot felul de fire electrice bizare, cabluri de diferite dimensiuni și culori. toate păreau amputate de o mînă sadică, era ca și cum cineva ar fi trecut pe acolo cu o foarfecă uriașă și le-ar fi retezat în grabă, interesat să ascundă ceva, mai precis extremitățile lor. Pereții păreau ciuruiți de o armă automată, dar de fapt cineva scobise în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
189 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Niciodată nu a putut fi agățat un polițist cu o mai condamnabilă ușurință decât în acele zile. Data de 18 iunie aduce cu sine următoarele două evenimente: pe de o parte, ritmul manifestărilor sadice crește, ajungând spre o medie de una pe zi, iar, pe de alta, filmele se grăbesc. Șederea într-un cinematograf sau loc public devenind o etalare periculoasă, operatorii derulează peliculele cu repezitorul. După zece minute de proiecție, lumea iese edificată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
consideri pe toți ceilalți oameni părți din tine, frânturi ale ființei tale. Și în disprețul pe care orice psiholog îl are pentru oameni este o secretă și o infinită autoironie. Nimeni nu face psihologie din iubire, ci dintr-o pornire sadică de a nulifica pe altul prin cunoașterea fondului său intim, de a dezbrăca de misterul care, asemenea unei aureole, nimbează pe celelalte ființe. Cum acest proces epuizează repede pe oameni, ei având conținuturi limitate, este explicabil de ce psihologul este acela
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
au reușit să-i aducă pe oameni în stare să se dedea orbește la asemenea fărădelegi? Le dau cumva opiu sau atât de înfricoșați sunt că nu mai bagă de seamă ce săvârșesc? Sau au ales anume niște monștrii, niște sadici? Nu erau mai prejos nici judecătorii, asistând din fotoliile lor comode, nepăsători la ceea ce se petrecea între o lovită de cravașă și alta, între o întrebare și o amenințare. Mai ales acel Giovanni Sanchez de Luna, ce se uita la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deruta poliția; quel embarras pour le police!3 O ucidere nemotivată e într-adevăr o crimă, după toate legislațiile umane posibile. În general, sociologic, se numește crimă orice omucidere fără rațiune socială, comisă din motive individuale, fie interes, fie plăcere sadică. Oare Gide nu și-a pus întrebarea: Dacă cumva victima aparține grupului nostru, având aceeași concepție de viață ca și noi?" (Însemnarea lui Ioanide: "Pe Gide îl reprobă mulți. Grav este că Doru nu acceptă decât concepția de viață a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
colonelul Gavrilcea și superiorul său nazist, Wachsen, desenează cu gloanțe conturul deținuților țintuiți la zid; distracțiile prilejuite gardienilor de spectacolul suferințelor la care-i supun, în timpul peregrinării, pe ostatici; tehnica lui Petrișor, ginerele lui Hagienuș, de a-și înmulți aceste sadice satisfacții. Crimele acestea, săvârșite cu sânge rece, adesea chiar din pură plăcere, ne apar cu atât mai monstruoase, cu cât victimele sunt, prin contrast, purtătoare ale unor mari valori umane. Un accident absurd face să fie ucis nu un ins
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care-l lovește pe celălalt îl despăgubește, reconciliindu-i invidia" (apud, Braud, 2008, p. 31). Este un lucru știut de cei mai mulți că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană în eșecul suportat de un rival", explică Ph. Braud (2008, pp. 30-31). Precum știm cu toții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ambasador la Berlin, este numit mare vizir în locul lui Midhat Pașa, care este trimis la insula Mitilene; Djavdet Pașa, mai 'nainte ministru de justiție, e numit ministru de interne; Ohanes-Ciamici Pașa ministru de comerciu și Haffim Pașa ministru de justiție; Sadic Pașa e numit guvernatorul vilaietului Dunărei, Cadri Bey chemat la funcțiunea de președinte al consiliului de stat. Midhat Pașa a fost depărtat pentru c-a complotat în contra sultanului. Complotul urzit de el avea de scop răsturnarea sultanului Abdul-Hamid și înlocuirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din PVC cu care elevii sunt uneori loviți peste mâini sau peste pulpe. Folosirea lui rămâne frecventă (27,6% dintre elevi spun că au suportat-o), dar mai mult ca "punctare" a ordinii școlare prin amenințarea "furtunului" decât ca practică sadică. Elevii, în ordinea pedepselor detestate, pun furtunul pe ultimul loc (18% dintre elevii care au fost loviți cu furtunul au o părere proastă despre școala lor, măsurată prin Indicele climatului școlar), pedeapsa care li se pare cea mai nedreaptă fiind
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
amantă ideea că acesta ar putea bea laudanum, un tranchilizant pe bază de opium. A fi o „băutură a uitării și a neantului” după livrescul ei soț, lichid aflat la îndemână pe noptieră. Prinzând din zbor sugestia, în timp ce frații săi sadici îi citesc înainte scrisoarea terifică, Margareta soarbe din licoare și... mortua est. În perioada comunistă, sinuciderea devine un păcat condamnat de regim mai dihai decât o face biserica. Orânduirea prevede fericire obligatorie și nici un motiv nu poate fi invocat pentru
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ușurat de măseaua vătămată, îi oferă numai un pol spre consternarea medicului și cu observația acră: „Cu cinci lei mi-o scotea orice bărbier.” Medicii militari din povestirile lui Bacalbașa sunt indiferenți („moft, dă-i o chinină”), brutali sau chiar sadici. Un soldat înnebunește din bătăile superiorilor, crede că are un sfânt în cap. E internat, bănuit de simulare, și i se fac șocuri electrice până când, sătul de tratament, se aruncă pe fereastră. Sanitarii se poartă și ei strașnic cu soldații
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e de acord cu o educație excesiv religioasă care slăbește și efeminează caracterul. În lumea rurală preotul apare mai curând ca un personaj negativ, inclusiv în snoavele în care Păcală se confruntă cu preoți hapsâni, răutăcioși ori de-a binelea sadici, dar săraci cu duhul, pe care îi păcălește zdravăn. De pildă ascunzându-se în sacul cu cărți sfinte și vorbind din el pentru a da popii iluzia că o voce sfântă îl previne că se udă Evanghelia. Este un umor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
măreția și farmecul încleștării. Viața cazonă e sinistră în evocările lui Bacalabașa sau Brăescu și în același timp plină de umor involuntar. Introducerea serviciului militar obligatoriu și disciplina impusă cu mijloace contondente sunt anihilante pentru soldați, mană cerească pentru gradații sadici și mărginiți sau ofițerii oligofreni ca Moș Teacă. Un ziar se numește Răsboiul în plină pace, la ani buni după Războiul de Independență. A apărut de prin decembrie 1877 până spre sfârșitul secolului. El ar fi fost locul unde Agamiță
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Mihai Vasile) , singurul ziar din Județ, membru al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași, strada Sf. Lazăr nr. 49. Deși este un ziar județean, cu subredacții la V aslui, Bârlad și Huși, publicația acordă spații largi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1994 au mai apărut Oferta (1990), Obiectiv (minigazetă, 1991), Vocea Hușului (câteva numere, 1991), Păreri Tutovene (1992), Lysp (!), Podgoreanul, Liberalul, Monitorul oficial al județului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo ... Monitorul de Vaslui, "independent" dintr-o rețea cu o anumită politică, Director Irina Sadici, dar ziarist adevărat Cătălin Lența iar în devenire Viorel Oprea, Clara Bișoc și alții. Dintre cei care produc ceva în jurnalism este Romeo Crețu (mare critic al lui Dumitru V. Marin), Mihaela Zărnescu și alți 2 - 3 angajați cu vână
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Est (1990), doar vreo 30 de numere dar ce atacuri de presă !, Monitorul de Vaslui cu nr. 0 (zero)!, 6 aprilie 1996 (din care s-a desprins din 16 august 2001 - Info monitorul, apoi 8 sept. 2001, Obiectiv, director Irina Sadici, redactor șef Viorel Oprea... și alte câteva foițe cu susținerea unor "ziariști" cu școală profesională, care au completat evantaiul presei scrise locale. Merită consemnate: Păreri Tutovene (1992), Bârladul (1996), Jurnal vasluian (1995), Oferta (1990), Pagini medicale 142 bârlădene (1998), Semnal
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care au nevoie de energie? Ei Înfurie, chinuie victima, caută diferite mijloace de a subjuga omul pentru că a lua de la unul egal Ție e complicat. E mai ușor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat. De ce devine omul sadic? Părinții săi au renegat comuniunea cu lumea, au renegat Înaltele sentimente ceea ce a dus la Închiderea completă a canalelor care-I unea cu Universul. A Început degradarea și destrămarea structurilor câmpului energetic. Energia nu putea fi procurată din altă parte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea coleroasă, impulsivitatea, hiperemotivitatea, sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu manifestări de cruzime față de semeni sau animale, reprezintă elemente de o importanță particulară. - apariția episoadelor de agitație psihomotorie, de excitație, depresie, de întunecare a câmpului conștiinței, însoțite de amenințări de suicid și/sau omucidere, cât și oscilația dintre aceste
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
S-ar duce la el și ar Întreba portăreasa dacă i-a lăsat un mesaj, ar fi În stare să-l aștepte zile În șir. Comportamentul ei, o știe, nu e tocmai normal, dar nu se poate opune „Îngrozitoarelor porniri sadice de a distruge”, de a se pierde În flăcările unor pasiuni pe care știe că n-are cum să le controleze. Scrisoarea adresată lui Richard, În chiar zilele În care, de bună voie și nesilită de nimeni, se pregătește să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Neintervenind împotriva violențelor carnale, Dioclețian cădea în cea mai grosolană contradicție a guvernării sale, favorizând extinderea destrăbălării, condamnate personal prin rescriptul despre căsătorie poruncit din respect față de disciplina și legile romane. La Antiohia, unde guvernatorul trebuie să fi fost un sadic sexual, violările erau foarte frecvente, iar unele femei pentru a-l evita se aruncau în fluviu. Chiar și Maxentius (306-312) la Roma și Maximinus la Alexandria și în Gaza, s-au purtat față de tinerele creștine cu o sălbăticie libidinoasă. Literatura
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mereu de către creștini, care i-au prezentat pe împărații persecutori - uneori exagerat - drept cruzi și perverși, ostili peste măsură creștinismului, împinși de ură și însetați de sânge. În ciuda realității imediate, împărații romani nu i-au persecutat pe creștini din plăcerea sadică de a face victime (Nero etc.), ori dintr-o ostilitate personală față de ei (Decius, Galerius și Iulian Apostatul), cât mai ales din preocuparea bolnăvicioasă de a-și feri tronul de atacurile dușmanilor, adesea identificați cu creștinii (Domițian, Licinius etc.) precum și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]