702 matches
-
mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie a felogenului în tulpina unor specii de Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule alungite tangențial cu toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
au celule izodiametrice, alcătuind un țesut lacunos (fig. 11 B). Pe alocuri și celulele din stratul hipodermic abaxial sunt ușor înalte sau au formă de pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și acumularea sa între acesta și cuticulă. Având în vedere faptul că organele vegetative de la Salvia officinalis, în special frunzele, prezintă o pilozitate bine dezvoltată ni s-a părut interesantă părerea lui Scott (1997) privind semnificația funcțională a structurii frunzei (cu referire la prezența sau absența trihomilor) la diferite niveluri de organizare. Autorul preia punctul de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vacuolizați, iar în 2/3 superioare ale acesteia papile, cu rol secretor. CONCLUZII În lucrarea de față am urmărit caracterizarea cât mai completă, din punct de vedere histo-anatomic și ultrastructural a speciei de plante medicinale și aromatice luată în studiu, Salvia officinalis L. Unele dintre rezultatele investigațiilor histo anatomice au confirmat date din literatura de specialitate referitoare la specia Salvia officinalis L.; altele vin să completeze informațiile, de altfel destul de sumare, pe care le-am întâlnit în literatura consultată și care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
caracterizarea cât mai completă, din punct de vedere histo-anatomic și ultrastructural a speciei de plante medicinale și aromatice luată în studiu, Salvia officinalis L. Unele dintre rezultatele investigațiilor histo anatomice au confirmat date din literatura de specialitate referitoare la specia Salvia officinalis L.; altele vin să completeze informațiile, de altfel destul de sumare, pe care le-am întâlnit în literatura consultată și care privesc strict problemele de care ne-am ocupat. În ceea ce privește specia Salvia officinalis L., planul general de structură a organelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
date din literatura de specialitate referitoare la specia Salvia officinalis L.; altele vin să completeze informațiile, de altfel destul de sumare, pe care le-am întâlnit în literatura consultată și care privesc strict problemele de care ne-am ocupat. În ceea ce privește specia Salvia officinalis L., planul general de structură a organelor vegetative este cel descris în lucrarea de sinteză asupra anatomiei dicotiledonatelor elaborată de Metcalfe și Chalk (1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de care ne-am ocupat. În ceea ce privește specia Salvia officinalis L., planul general de structură a organelor vegetative este cel descris în lucrarea de sinteză asupra anatomiei dicotiledonatelor elaborată de Metcalfe și Chalk (1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul tetrarh este considerat ca fiind specific întregii familii Labiatae; • trecerea de la structura primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt lungi, flexuoși, foarte deși pe frunzele tinere
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt lungi, flexuoși, foarte deși pe frunzele tinere. <reflist>BIBLIOGRAFIE 1. ANDREI M., 1978 Anatomia plantelor, Ed. Did. și Ped., București 2. ANELI N. A., 1975 Atlas epidenny, Izdat. "Metsniereba", Tibilisi 3. BAILLAUD L, COURTOT Z., 1960 Á propos de la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de la gaine casparienne de la tige de certaines Labiees, Ann, des sci. de l'Univ. de Besançon, ser. 2, Bot., 15: 3751 4. BHATTI W.H., DUNN M. S., 1962 Histological studies with histological key of the species of the genus Salvia of Northeastern United States and adjacent Canada. I. Hystological studies of Salvia lyrataL., Amer. J. Pharm., I34: 215 -230 (cf. Napp-Zinn, 1974) 5. BRATTI W .H., DUNN M. S., 1963 Histology of leaves of Salvia sylvestris L, S. officinalis L.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
l'Univ. de Besançon, ser. 2, Bot., 15: 3751 4. BHATTI W.H., DUNN M. S., 1962 Histological studies with histological key of the species of the genus Salvia of Northeastern United States and adjacent Canada. I. Hystological studies of Salvia lyrataL., Amer. J. Pharm., I34: 215 -230 (cf. Napp-Zinn, 1974) 5. BRATTI W .H., DUNN M. S., 1963 Histology of leaves of Salvia sylvestris L, S. officinalis L. and S. pratensis L, Amer. J. Pharm., 135: 417427 (cf. Napp -Zinn
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
the species of the genus Salvia of Northeastern United States and adjacent Canada. I. Hystological studies of Salvia lyrataL., Amer. J. Pharm., I34: 215 -230 (cf. Napp-Zinn, 1974) 5. BRATTI W .H., DUNN M. S., 1963 Histology of leaves of Salvia sylvestris L, S. officinalis L. and S. pratensis L, Amer. J. Pharm., 135: 417427 (cf. Napp -Zinn, 1974) 6. BOKHARI M. H., HEDGE I. C, 1977 Anatomical observations on a desert group of Salvia species, Notes from the Royal Botanic
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
S., 1963 Histology of leaves of Salvia sylvestris L, S. officinalis L. and S. pratensis L, Amer. J. Pharm., 135: 417427 (cf. Napp -Zinn, 1974) 6. BOKHARI M. H., HEDGE I. C, 1977 Anatomical observations on a desert group of Salvia species, Notes from the Royal Botanic Garden, Edinburgh, 35: 377389 (cf. Napp Zinn, 1974) 7. BOSABALIDES A., TSEKOS I., 1982Glandular scale development and essential oii secretion in Origanum dictamnus L, Planta, 156: 496 505 8. BURDUJA C, RUGINA R., 1968
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
237 19. DUCHAIGNE A., 1955 Les diverses types de collenchyme chez Ies Dicotyledones; leur ontogenie et leur signification, Ann. des sci. nat., Bot., ser. H: 455479 20. EL-GAZZAR A., WATSON L., WILLIAMS W. T., LANCE G. N., 1968The taxonomy of Salvia: A test of two radically different numerical methods, J. Linn. Soc, London, Bot., 60: 237-250 21. ESAU K., 1936 Ontogeny and structure of collenchyma and of vascular tissues in celery petioles, Hilgardia, 10, 431-476 22. ESAU K., 1954 Primary vascular
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der Compositenblater, Diss., Kiel (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 34. GRINȚESCU I., 1985 Botanica (ed. II), Ed. șt. și Encicloped., București 35. GUPTA M. L, BHAMBIE S., 1980 Foliar appendages in certain species of Salvia L, Folia geobot. et phytotaxon., 15, 1: 95 100 36. GUTTENBERG H., VON, 1940 Der primare Bau der Angiospermenwurzel. In Handbuch der Pflanzenanatomie, 8, 3 (Samen pflanzen), Gebrilder Bomtraeger, Berlin 37. HABERLANDT, 1896 Phzsiologische Pflanzenanatomie, Wilhelm Engelmann Verlag, Leibzig 38
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Lucrări practice de biologie și agricultură, Ed. Did. și Ped. București 62. O'NEILL T., 1961 Primary vascular organisation of Lupinus shoot, Bot. Gaz., 123,1:1-9 63. PAȘCOVSCHI S., 1961 -1962 (1963) Unele particularități în creștere și dezvoltare la Salvia glutinosa L, Acta Bot. Horti. Buc, 1 : 503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de plante medicinale și aromatice cultivate, Ed. Acad. Rom., București 65. PETER H. M., RACZ G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum morifolium Ramat.), An. șt. Univ.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum morifolium Ramat.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 31.: 4548 102. TOMA C, IVĂNESCU L, NIȚĂ M., 1995 Contributions histoanatomiques concernant espèces de Salvia L, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol. veget.), t. 41.: 7-16 103. TOMA C, RUGINĂ R., 1998 Anatomia plantelor medicinale. Atlas. Ed. Acad. Rom., București 104. TRÉCUL A., 1893 De l'ordre d'apparition des vaisseaux dans la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
scoparius Koch., C. R. Acad. Sci. Paris, 263 : 1375-1378 109. VESQUE J., 1885 Caractéres des principales familles gamopetales tires de l'anatomie de la feuille, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 7,1: 183360 110. VOSS E., FORTUNATO F., 1940The histology of Salvia officinalis, J. Amer. Pharm. Assoc, 29: 281 286 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 111. ZANOSCHI V., TOMA C, 1985 Morfologia și anatomia plantelor cultivate, Ed. Ceres, București 112. ZÖRNING H., WEISS G., 1925 Beiträge zur Anatomie des Laubblates offizineller und
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și amantul în intimitate. La fel de modestă este și Simona (IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o preferință pentru femeile supuse unor încercări deosebite, victime ale intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
coada șoricelului, tătăneasă și gura lupului, câte o linguriță din fiecare, la 2 căni cu apă. La ceai se adaugă și două linguri cu miere din flori de tei. Se bea câte o cană la fiecare ½ de oră. Ceai din salvie, o lingură la o cană, la care se adaugă sucul de la o lămâie și o portocală și 2 lingurițe de miere de flori de tei. Se beau 2-3 căni pe zi. Suc de portocale, de lămâie și alte citrice, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu fiertură (ceai) de făină de muștar negru, la 2 litri de apă În clocot, care se adaugă apei din cadă. Frecții cu oțet aromatic, obținut prin macerarea timp de 7-8 zile de flori de levănțică, frunze de mentă, de salvie, de cimbrilor de câmp și fructe de ienupăr, Într-un litru de oțet. Presopunctură Se masează energic, timp de 5-10 minute, următoarele puncte: Fundul văii, care se află la Întâlnirea ce unește oasele degetului arătător cu degetul mare. Întâlnirea miresmelor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]