23,162 matches
-
cuprinsul dispozițiilor legale incidente în materie, cu trimitere la art. 34 și art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, la art. 2 lit. d) din Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului, la pct. 17 din preambulul aceleiași directive, la
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
360 alin. (3) din Codul penal, reținându-se, în considerente, că, potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, „prin persoană care acționează fără drept se înțelege persoana care nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract, persoana care depășește limitele autorizării sau persoana care nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
a unor fapte, informații sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției Articolul 35 (…) (2) În sensul prezentului titlu, acționează fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situații: a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract; ... b) depășește limitele autorizării; ... c) nu are permisiunea, din
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
procedură (art. 475). Astfel, preluând fără modificări semnificative conținutul normativ al infracțiunii prevăzute de art. 42 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, art. 360 din Codul penal reglementează infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, într-o variantă de bază, ce interzice accesul, fără drept, la un sistem informatic [alin. (1)], și două variante agravate, care constau în comiterea faptei
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
sistem informatic. Cu privire la aplicabilitatea, în actualul cadru normativ, a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prin Decizia nr. 4 din 25 ianuarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 19 februarie 2021
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
penal, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, frauda informatică, prevăzute de art. 249 din Codul penal, pentru care, astfel cum s-a argumentat în dezvoltările anterioare, fapta incriminată de dispozițiile art. 360 din Codul penal va avea natura unei infracțiuni mijloc, singura problemă care
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
2 noiembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. În prezent, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
efectuate de personalul de specialitate din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, respectiv al unităților din subordinea acesteia, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile sanitar-veterinare prevăzute de legislația în vigoare, se pot dispune următoarele măsuri: a) sancționarea contravențională, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ... b) suspendarea activității pentru care nu sunt îndeplinite condițiile sanitar-veterinare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ... c) interzicerea desfășurării activității pentru care nu sunt îndeplinite condițiile sanitar-veterinare, în conformitate cu prevederile
PROCEDURĂ din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255571]
-
în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
material, cât și pe cel al dreptului procesual penal, având o natură juridică mixtă, substanțială și procedurală. Astfel, plângerea prealabilă constituie atât o condiție pentru tragerea la răspundere penală (condiție sancționatorie), cât și una de procedibilitate (consecință a condiției de sancționare penală), ce intervine în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, cu îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și de formă. Potrivit dispozițiilor art. 157 alin. (1) din Codul penal, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
ORDIN nr. 1.437 din 26 mai 2022 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 689/2006 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul gospodăririi apelor EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 6 iunie 2022 Având în vedere Referatul de aprobare nr. 228//CC din 5.01.2022 al Administrației Naționale „Apele Române“, luând în considerare
ORDIN nr. 1.437 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255928]
-
funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite prezentul ordin. Articolul I Anexa la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 689/2006 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul gospodăririi apelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 17 iulie 2006, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul II Prezentul ordin se publică
ORDIN nr. 1.437 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255928]
-
integrantă din prezentul ordin. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna București, 26 mai 2022. Nr. 1.437. ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 689/2006) PROCES-VERBAL de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul gospodăririi apelor Administrația Națională „Apele Române“/Administrația Bazinală de Apă ........***) Seria ..... nr. ............... Încheiat în ziua ........... luna ............. anul .........., în ......... (locul). . ..... Subsemnatul ................., în calitate de agent constatator în cadrul/împuternicit de .......................***), posesor al Legitimației nr. ......., în urma controlului efectuat
ORDIN nr. 1.437 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255928]
-
consacrat de art. 6 alin. (2) din Codul muncii, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, raportat la art. 20 din Constituție. ... 30. Se mai arată că sunt direct aplicabile dispozițiile din dreptul Uniunii Europene, care au prioritate față de cele din dreptul intern, potrivit art. 148 din Constituție. În plus, prin
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
temeiul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), având ca obiect următoarea întrebare preliminară: „Având în vedere dispozițiile art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd inițierea unei procedurii disciplinare și sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, este necesar să se considere că art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) cu referire la art. 2 din TUE și art. 47 din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
-șef al Inspecției Judiciare nu poate fi numit decât un judecător, a cărui întreagă carieră profesională este girată de CSM, garantul independenței justiției, conform art. 133 alin. (1) din Constituție, și singura instituție cu competențe în numirea, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că persoana respectivă răspunde exigențelor specifice corpului magistraților, prezentând garanțiile de imparțialitate și independență în exercitarea funcției. ... 88. Astfel, deși este necontestat faptul că interimatul celor două funcții de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
același prilej, Curtea a arătat însă că ansamblul condițiilor legale care condiționează declararea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului dobândește eficiență doar în măsura în care există un mecanism de control al respectării acestor condiții și de sancționare a eventualelor încălcări. Altfel spus, garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, art. 52 și art. 126 alin.
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
România. Excepția a fost ridicată de Societatea Swiso Rent a Car - S.R.L., cu sediul în Ploiești, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentinței prin care a fost admisă plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că textul de lege criticat instituie un tratament discriminatoriu, întrucât sancțiunea pentru fapta de a circula fără peaj valabil este aplicată
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. În acest context, se arată că art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 stabilește că taxele de parcare, de acces, de drum sunt suportate de chiriașul autovehiculului. Prin urmare, sancționarea persoanei înscrise în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori altcineva circulă cu acel autovehicul fără peaj instituie o prezumție absolută de vinovăție în sarcina proprietarului, prezumție care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]